Transilvania, 1978 (Anul 84, nr. 1-12)

1978-10-01 / nr. 10

48 ASPECTE INFORMAŢIONALE ALE LIMBAJULUI POETIC Pătrunderea matematicii in studiul poeziei, al artelor în general, a fost privită ca rezervă de către unii cercetători ai domeniilor respective. Această rezervă se explică atit prin aparenta opoziţie dintre matematică şi arte, cit şi prin neînţelegerea faptului că „matematica modernă, spre deosebire de matematica clasică, nu răs­punde numai la întrebarea: cit?, ci şi la întrebarea: cum?; nu este numai — şi nici măcar in primul rînd — o ştiinţă a aspectelor cantitative, ci o metodă generală de investigare a aspectelor structurale, adică a acelor aspecte care manifestă o relativă independenţă de con­ţinut“­­­[1], p. 18). Descoperirea structurilor limbajului poetic poate da o nouă viziune asupra textului; în cele ce urmează, ne vom referi la studierea poeziei prin mijloacele teoriei informaţiei. Noţiunea de bază cu care operează teoria informaţiei este entropia informaţională. Definită drept „măsură“ abstractă a nedeterminării, noţiunea de entropie are numeroase aplicaţii, în cele mai variate ramuri ale ştiinţei. Pentru calculul entropiei informaţionale, Claude Shannon a dat următoarea formulă: n (1) H(Pj, p2, ... , pn) = - 2 Pi log2 Pi, i—1 unde pi este probabilitatea ca sistemul considerat să se afle în starea i, l^i^n. în lingvistică, această formulă poate fi folosită la determinarea entropiei unor texte literare. Astfel, dacă ne referim la entropia de ordinul intîi, calculată pe sunet, vom nota prin p, probabilitatea de apariţie în textul considerat a sunetului de rang i. Asimilînd această probabilitate cu frecvenţa relativă de apariţie a sune­tului de rang i, obţinem unde ft- este frecvenţa absolută a sunetului de rang i, iar N este numărul total de sunete din textul studiat. Avînd în vedere şi relaţia log2 p«= şi efectuînd l°gi››2 calculele în formula (1), obţinem pentru entropia de ordinul întîi a unui text expresia: n N log10 N - 2 fi log1o fi­i=l N log10 2 unde n este numărul sunetelor distincte care apar în text (mai mic sau egal cu numărul sunetelor limbii române). S-au calculat valorile entropiilor pentru cîteva limbi europene (vezi [2], p. 247), obținîndu-se următoarele Din tabel se observă că cea mai mare entropie o are limba rusă, iar cea mai mică — limba franceză. Aceasta însemnează că determinarea (ghicirea) sunetului care urmează este mult mai dificilă dacă textul este scris in limba rusă, decit dacă este scris in limba fran­ceză. în cadrul aceleiași limbi, entropia diferă de la text la text. Astfel, pentru trei poezii de Eminescu, s-au obţinut următoarele entropii [1], p. 200): 4,0562 pentru La mijloc de codru des, 4,2274 pentru Somnoroase păsărele şi 4,2542 pentru Se bate miezul nopții. Se observă că cea mai mică entropie o are poezia La mijloc de codru des, al cărei stil este apropiat stilului popular. în general, se consideră că poezia populară are o entropie mai mică decit poezia cultă ([1], p. 202—203). Calculind entropiile a trei poezii de N. Labiş, am obţinut următoarele valori: 4,278 pentru Moartea căpri­oarei, 4,250 pentru Am Iubit şi 4,190 pentru Geneza ([7], p. 219). Se observă că, dintre aceste poezii, cea mai mare entropie o are Moartea căprioarei. Este interesantă detectarea acelor elemente stilis­tice care fac ca entropia unui text să fie mai mare sau a altuia să fie mai mică. Astfel, în (7], p. 219, facem observaţia că, în poezia Moartea căprioarei, întîlnim frecvente alăturări de consoane sau vocale, ca In ver­surile: ... „Din strunele undelor line, izvoarele“ ... ... „Şi-am tresărit tăcut şi alb cind tata“ ... Pentru limba română, se consideră că predomină alternanţa consoană-vocală, iar pentru exemplificare se citează­­în [8], prima strofă a poeziei De ce nu-mi pii de Mihai Eminescu: „Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-aşează bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?“ Alternanţa consoană-vocală are consecinţe asupra ritmului poeziei. Neregularitatea ritmului ar putea fi un alt element care să determine creşterea entropiei unui text. Ilustrăm, în continuare, modul in care se determină entropia unui text, considerind, pentru aceasta, poezia De ce nu-mi pii de Mihai Eminescu. Intr-o primă etapă, am determinat frecvenţa absolută a fiecărui sunet şi am aşezat sunetele în ordinea descrescătoare a frecvenţei lor. Rezultatele sînt cuprinse în următorul tabel: Din tabel rezultă: N=492, n=24, f1 = 66, f2=52 etc. Aceste valori se înlocuiesc în formula 1­(2), care ne permite calcularea entropiei textului. (2) Hr . Limba Entropia Rusa vorbită 4,76 Rusa scrisă 4,35 Engleza scrisă 4,03 Germana scrisă 4,10 Franceza scrisă 3,98 Spaniola scrisă 4,01 Româna scrisă 4,11 Nr. crt. după [6] „De ce nu-mi vii“ 1.E E 66 2.X I 52 3.A U 51 4.R A 34 5.N N 34 6.U T 27 7.T S 27 8.L C 27 9.O M 26 10.S R 25 11.c D 21 12.D L 18 13.A î 14 14.P V 12 15.M O 10 16.F A 10 17. CIp 8 18.î 7 8 19.T B 6 20.S F 4 21.V CI4 22.B T 4 23.Z S 3 24.G CHI1 25.X — 26.J — 27. CHI— 28. GI— 29. GHI— 30.H -

Next