Transilvania, 1981 (Anul 87, nr. 1-12)

1981-08-01 / nr. 8

Pilos. 29 (in ms. fila 31r) 1. Es war nicht die dem Dinge corrcspondirende (sic)1 19. hatte, unser Denken aus etwas, das noch nicht dachte, un-20. sere Überlegung aus Etwas (sic), das noch nicht über­legte...8 Ein 21. mechanischer Hebel — der darum noch nicht ganz sin/ Pag. 30 (in ms. fila 31y) 1. Natur. Sic hat sich einen cigeuen umfassenden Sinn vor­­be-2. halten, den ihr Niemand (sie) abmerken kann. 3. Man gehorcht ihren Gesetzen auch wenn man ihnen wieder-4. spricht (sic); man wirkt mit ihr, auch wenn man gegen 5. sic wirken will. 0. Das logische Urwcsen Spinoza’s 7. Herder. Ein poctisirter (sic) mit antropomorpliischen Vorstell ii ngen 8. spielender Naturlismus (2)1 “Die Natur denkt den I puncte de suspensie Pag. .‘10 (fu ins. fila 31v) Vors teil» n g 2. da,2 wir hatten es­­ posibilă ocazia construcţiei exista, căci nimicul absolut 3. auch nicht construirt (sic)3. aber das was die accasia­­ nu ne poate oferi nicicum vreun prilej spre a construi 4. constructions4 überhaupt möglich gemacht hat,­­ un obiect In tiparele intelectului. 5. war doch da, denn das absolute Nichts, kann ! înclinaţia spiritualităţii inconştiente a ştiut să se des­ 6. uns auch keine Gelegenheit zur Construction. 7. eines Gegenstandes in den Formen des Intellekts1 prindă In chip hotărît de viaţa spirituală conştientă. 8. geben d intr-o perioadă care nazuia să scape de aciditatea unui raţionalism unilateral şi arogant. 9. Entschieden jedoch wußte sich die Neigung des Uu­ bewußt (sic) geistigen (sic) mit Scrisoare a lui Iacobi: „Acest lucru este cel mai grav 10. bevorzugende in Nachdruk (sic) vor dem bewußten faptul că noi toţi şi mereu purtăm totul doar spre înfeu-Geistesleben hervorzu­dare: fiecare senzaţie şi fiecare nuanţă de senzaţie, de re-11. leben, in einer Periode regen, welche der Dü­rre eines prezentare şi de cugetare; că doar gîndim veşnic ceea ce einseitigen facem şi că trebuie să considerăm o relaţie inversă cu atît 12. hochmitigen Rationalismus, zu entfliehen strebte, mai imposibilă cu cît chibzuim mai îndelung şi mai pro­fund asupra ei. Conştiinţa noastră se dezvoltă din ceva ce 13. Brief Iacobis: „Das ist das Ärgste, daß wir alle­r immer, nu poseda conştiinţă încă, gindirea noastră din ceva ce nu se gar gindea încă, reflecţunea noastră din ceva ce nu reflecta 14. alles nur^zu Lehen tragen: jede Empfindung u jede Farbe încă ... O pîrghie mecanică — ce ca atare nu este neapă-15. der Empfindung, Vorstellung u Besinnung, dau wir im­rat cu totul lipsită de sens — pare a fi peste tot prima mer nur denken instanță. 16. was wir d­ivin (sic), u ein umgekehrtes Verhältniß (sic) Goethe natură. Ea joacă o piesă, că ea însăşi o vede. 11­0 deste unmöglicher ştim, şi totuşi ea o joacă pentru noi, cei care stăm într-un IT, finden müssen, je länger u je tiefer wir es erwägen. Unser colţişor." Ea [natural a «indii şi cugetă, statornic, dar 18. Bewußtsein entwickelt sich aus etwas, das noch kein nu ca om. ci ca Bewußtsein /n/los zu •Í3. sein braucht - scheint überall das erste. 33. Goethe Natur: Sie spielt ein Schauspiel; ob sie es selbst S4. sieht, w issen wir nicht, u doch spielt sie’s für uns, iS. die wir in der Ecke stehen." Gedacht hat sie u sinnt Sti. beständig; aber nicht als ein Vienseh, sondern als 135 in original cu caractere latine si germane 2 urmează cinci cuvinte șterse 4 7 In original cu caractere latine 6 Intre rindul 8 si 9 - linie de demarcaţie, sem­na- Hnd trecerea la alt subiect. De la rindul 9, scris mult mai îngrijit. Citatul din Iacobi este scos în evidenţă printr-o li­nie verticală la marginea din dreapta a filei. • punctele de suspensie aparţin lui Eminescu[ 9. Menschen vor. Ein irrthumfreies (sic) Unbewußtes, das 10. eine Art Allwissenheit u Allmacht in sich schließt; 11. ein organisches3 Prinzipium4 der Natur, aus welches (sic) 12. ebenso das Wachsen der Crystalle (sie)0, wie der Instinc- j te (sic) 13. der Thiere (sic), wie eben Leben, Sterben u Schi/c/ksal I ! 14. der Menschen abgeleitet werden können.0 ! 15. Es war im Grunde nur die Thatsache (sic) einer geisti­gen, dem I 10. bewußten Denken überlegenen, ihre ebendeshalb unzu- j I 17. gü ii glichen Macht, was in den angeführten Äußerun-18, gen Goethes u seiner Zeitgenossen zum Ausdruck (sic) I ge-10. langte. Nur ein Grenzbegriff, den sie zu streifen 20. wagten, war ihnen das Unbewußte, — nur eine iiu Hinter-21. grund bleibende Voraussetzung. 22. Ist es nicht der Standpunct (sic) des mitologischeu , (sic) Bewußtseins, 23. als letzte erklärende Ursache für die Erscheinungen ! in der 24. Natur u die empfundenen Notwendigkeiten des inensch­­j 25. liehen Lebens, sinnvolle geistige Mächte anzurufen, I 20. die irgendwie nach der Analogie7 des eigenen Geistes ' 27. vorgestellt werden [?] (u.a.O. Antropomorphismus.) 1 sem­nul de întrebare aparţine lui Em­inescu 2 3 4 5 7 in original cu caractere latine şi germane * Intre rindurile 14 — 15 şi 21—22 cite un rfnd alb şi natură. Ea [natura] şi-a rezervat un cuprinzător sens pro­priu pe care nimeni nu i-l poate surprinde. Asculţi de regulile ei chiar dacă i le combaţi; acţio­nezi laolaltă cu ea chiar dacă vrei să acţionezi împotriva ei. Fiinţa logică originară a lui Spinoza. Herder Un naturalism poetizat şi jucăuş, cu reprezen­tări antropomorfice. Natura gândeşte omul cu anticipaţie. Un inconştient lipsit de eroare, care include în sine un soi de atotştiinţă şi atotputernicie, un principiu organic al naturii, din care pot fi derivate atît formarea cristale­lor, cit şi a instinctelor animalelor, precum şi viaţa, moar­tea şi destinul oamenilor. Ceea ce a ajuns la formulare in afirmaţiile citate din Goe­the şi contemporanii săi era în fond doar faptul unei pu­teri spirituale superioare gândirii conştiente şi tocmai de aceea inaccesibile. Pentru ei inconştientul reprezenta doar un concept limită, de care abia îndrăzneau să se atingă — o presupunere rămasă în umbră. Oare nu e punctul de vedere al conştiinţei mitologice ca ultimă cauză explicativă a fenomenului din natură şi a nevoilor resimţite de viaţă omenească, acela de a invoca forţe spirituale profunde care să fie reprezentate în analo­gie cu spiritul propriu [?] (loc. cit. Antropomorfism). Pa9- 29 (in ms. fila 311) 1 Re­prezentarea care sa corespundă obiectului lipsea, de asemeni nici nu construisem obiectul, dar ceea ce făcuse

Next