Tribuna, aprilie 1904 (Anul 8, nr. 64-83)
1904-04-01 / nr. 64
DIN ROMÂNIA. Concurs pentru modelul de medalie a lui Ştefan cel Mare. Societatea numismatică Română, în urma însărcinăreî primite de la onor, minister al cultelor şi instrucţiune publice, publică concurs pentru facerea unui model de medalie, destinată a comemora patru centenarul lui Ştefan Vodă cel Mare. Condiţiunile concursului sunt: 1. Bustul luî Ştefan cel Mare, fără barbă, întors spre dreapta, cu înscripţiunea : Ştefan Vodă c€l mare şi sfânt, 1504—1904, Domn al ţării Moldovei. Pentru chipul luî Ştefan cel Mare, artiştii se vor adresa d-lui profesor Gr. G. Tocilescu, strada Primăverei 40, care le va pune la disposiţiune elementele necesare. 2. Modelul va fi făcut în gips, avînd capul în mărime de 15 centimetri diam. 3. Modelul va fi trimes, pe adresa preşedintelui societăţei cancelaria Muzeului de Antichităţi, cel mult până la 15 Aprilie a c. ora 6 p. m., purtând sub un plic sigilat numele artistului. Pe plic cât și pe lucrare se va scrie un motto sau un număr. 4. Lucrarea cea mai bună va fi premiată cu suma de 200 lei. 5. Societatea își reservă dreptul de a grava modelul premiat. Prima societate de Credit funciar român din Bucureşti. In ziua de Duminecă 7/20 Martie 1904 a avut loc a 31-a Adunare Generală a proprietarilor asociaţi ai Primei Societăţi de Credit Funciar Român din Bucureşti. Şedinţa s-a deschis la orele 1 şi 15 pm, fiind presenţi un număr de proprietari împrumutaţi, representând bunuri ipotecate Societăţei pentru suma de lei 109.681.038. Adunarea s-a ţinut sub preşedinţia dluî Procopie Casotti, preşedintele consiliului de administraţie al societăţei, asistat de d-nii: Carp Anton, Kalinderu Ion, Pilat Ion N., Polizu Micşuneşti D. V., Protopopescu D., Russel Roznovanu G., membri în consiliul de administraţiune şi în asistenţa dluî C. Năcescu, comisar al guvernului. Biuroul s’a compus din d-nii: Procopie Casotti, preşedinte; d-nii Constantin N. Emandi şi Alexandru Iliescu, scrutători; din d-nii dr. G. I. Stănculescu şi Ion I. Manoliu, secretari. Dându-se apoi citire raportului asupra operaţiunilor societăţei în cursul anului 1903, Adunarea a aprobat cu unanimitate : 1. Darea de seamă a operaţiunilor Societăţei pe anul 1903. 2. Conturile şi bilanţele administraţiuneî pe anul 1903, încuviinţându-se a se distribui ca divident proprietarilor asociaţi o sumă echivalentă cu 6 la sută asupra cuantumului ratei pentru semestrul I 1904 (rata de 1 Maiu s. n. 1904). 3. Descărcarea consiliului de administraţiune de gestiunea sa pe acelaş an 1903. 4. Budgetul veniturilor şi cheltuelilor pe anul 1904, şi budgetul fondului pensiunilor pe acelaş an. S’a procedat apoi la alegerea a trei membri în Consiliul de administraţiune: doar în locul d-lor Ion Kalinderu şi Dumitru Protopopescu, al căror mandat expiră la 31 Decembre 1904 şi unul în locul rămas vacant prin încetarea din viaţă a d-luî George C. Philippescu, al cărui mandat expira la 31 Decembrie 1905, şi resultatul votului a fost următorul: Votanţi 253. 2355 voturi exprimate. Au întrunit: D. Ion Kalinderu 2335 voturi. D. Dumitru Protopopescu 2315 voturi. D. Eugeniu Stătescu 2281 voturi. D. președinte Procopie Casotti a proclamat de d-nii: Ion Kalinderu, Dumitru Protopopescu și Eugeniu Stătescu, membri în Consiliu ; cei d’întâi doui pe un period de 4 ani, începători de la 1 Ianuarie 1905 și cel d’al treilea până la 31 Dec. 1905, adică pe restul periodului cât mai avea a funcţiona predecesorul său, George G. Philippescu. Şedinţa s-a ridicat la orele 3 jum. pm. Direcţiunea „TRIBUNA“ Leffea pentru controlul imigrărei în Anglia. Anglia şi-a făcut mult timp o fată din înlesnirea ce oferea oricum de a veni să se stabilească şi să se bucure la orice ocasiune de protecţiunea largă ce instituţiunile ei oferă într’adever activităţei şi libertăţeî idividuluî. Ţara liberă şi deschisă, ea zicea că oricine poate veni şi trăi după felul seu, neoprit şi nesupărat de nimeni. In toată jumătatea întâia a secolului trecut, şi mai târziu chiar până acum vreo 20 de ani, aceasta era în Regatul-Unit, punctul de vedere general, şi s’ar fi mirat mult Englesii, căror li s’ar fi zis că un asemenea regim va fi părăst. Toţi învinşii din numeroasele resboaie civile de pe continent, ştiau că din momentul când izbuteau să calce pe pământul britanic, erau la adăpostul oricărei urmăriri şi oricărei extrapiţiuni. Acolo găsiră adăpost şi Kossuth şi Patruzeci şi optiştii germani şi austriaci, exilaţii francezi din 1830, 1848, 1852, fugarii comunei din 1870, acolo se refugiara patrioţii italieni ca Garibaldi, Mazzini, etc., dintre care unul dete Angliei pe una din gloriile artei sale, pe Gabriel Dante Rosetti, creatorul şcoalei prerafaliste. Cu timpul însă începură să vie regulat în Anglia meseriaşi şi funcţionari de bancă clerks, permani atraşi de salariile mai mari ce se plătesc în Anglia, şi întrebuinţaţi cu plăcere de patronii englezi din causa spiritului lor de exactitate şi de muncă. Din aceştia mulţi se contopiră cu Engezii şi unii din fii lor au ajuns la situaţiuni înalte, precum sunt fostul ministru Goschen, lordul Milner, guvernatorul Africei de Sud şi mulţi alţi. Atunci pentru prima dată, se emise ideia de a respinge imigrarea, de a exersa oarecare contol asupra ei. Mai în urmă însă, cam pe la 1879—80 începură să vie în număr mare Evrei din Rusia şi din Galiţia, care se grupară la Londra în Fast end, unde transformară cartierele sărace în adevărate ghette. In alte orașe mari ale Angliei se petrecu acelaș lucru. Atunci se iviră voci din ce în ce mai numeroase și mai imperioase cari cereau oprirea imigrărei. Englezii nu voiau să lase să se stabilească pe neașteptate la ei o populaţiune eterogenă, înapoiata şi nedorită, după eufemismul ce-l întrebuinţează adesea. Guvernele atât liberale cât şi chiar cele conservatoare ezitară mult să renunţe la o tradiţiune cu care să fălise mult timp Anglia, dar cererea opiniunei publice deveni imperioasă. Acum camera comunelor a votat în prima citire fără discuţiune şi cu o majoritate enormă o lege care enumără mai multe categorii de oameni care pe viitor nu vor mai avea dreptul să ntre în Anglia. Cei cu boale cronice sau contagioase, debilitaţii, oameni fără meserie precisă sau avere, condamnaţii, cei cari nu vor putea să dovedească cum au trăit în trecut, vor fi opriţi de a călca pe pămîntul Angliei. Iar străinii care vor fi condamnaţi la închisoare în Anglia, vor fi expulzaţi după terminarea pedepsei lor , în ovaţiune mare în Anglia ! Acum când Anglia recunoaşte necesitatea de a controla stabilirea străinilor la dînsa, putem spera că nu vor mai repeta aşa de uşor ca în trecut englezii acusările de nedreptate ce adresau României de câte ori aceasta lua vreo măsură de control ori de precauţiune faţă de unii străini. ( Olffifl ARAI), 13 Aprilie 1904. — Paştile în Arad. Ca în tot anul, aşa şi de astă-dată sărbătorile sfintei învieri au fost pentru Românii aradani un prilej de înălţătoare manifestaţie către legea strămoşească. In amândouă zilele catedrala episcopească părea strimtă pentru număroşii credincioşi. Duminecă, în ziua întâiu de Paşti, a oficiat P. S. Sa Episcopul I.I. Pop, asistat de P. C. Sa R. R. Ciorogariu, de protopopul V. Beleş, de preotul T. Vaţan, capelanul G. Bodea şi protodiaconul Dr. I. Suciu. P. S. Sa Episcopul a rostit o predică avântată, care a făcut o profunda impresie. P. S. Sa după ce din patimele şi învierea Domnului nostru Isus Cristos a căutat să scoată învăţături de urmat în vieaţă, s’a ocupat de vieaţa actuală creştinească şi cetăţenească a credincioşilor bisericii noastre, combătând pe apostolii mincinoşi cari caută să slăbească biserica lui Cristos iar pe cetăţeni să-’i zăpăcească cu tot felul de vorbe deşarte şi făgădueli de neîmplinit. Poporul a făcut calde ovaţii veneratului prelat. A doua zi de Paşti a ţinut predică dl Traian Vaţan, care şi de astă-dată a dat dovadă că într’adevăr, are drept să fie socotit ca unul dintre cel mai de valoare preot şi predicator în eparchia Aradului. Concertul Dima Popovici, după cum suntem informaţi, va atrage lume multă la Arad. Românii din jur ţin să fie toţi de faţă la festivalul artistic. Cât despre cel din Arad, credem câ nu va lipsi unul singur de la concert. E, intr’adever, rar prilejul ce ni se ofere, căci de când au mai fost p'aici iubiţii artişti, noi Românii n’am mai avut o asemenea serbare. Cei cari ţin să aibă bilet, să se adresele din vreme, chiar de pacum, la librăria P. Simtion, strada Deák Ferencz. Călătoria împăratului Wilhelm. Se telegrafează din Berlin: împăratul Wilelm II se va duce din Sicilia în Grecia, iar de-acolo la insula Corfu, unde probabil va fi visitat de regele Oskar. La reîntoarcere împăratul va debarca în Antwerpen și de acolo va pleca spre Bruxela, ca să facă visită regelui Leopold. Dar această visită se va întâmpla numai prin Maiu. Preşedintele Loubet în Roma. Preşedintele republicei franceze, Loubet, va sosi în în 24 i. c. în Roma. In 25 va fi masă festivă la Qurinal, unde vor ţinea toast regele Victor Emanuil II şi moştenitorul de tron al Italiei. In 26 va avea loc o mare revistă militară, iar seara se va face iluminaţie. Dumineca in 27 i. c. preşedintele Loubet va pleca însoţit de regele Italiei, la Neapoli, unde se vor întâlni şi flotele Italiei şi Franţei. Se crede, că încă şi flota engleză din Mediterană va apărea în golful Neapoli spre a saluta flota franceză şi italiană. »Osservatore Romano«, ziarul oficios al Vaticanului, scrie că în Vatican nu se crede, că Loubet va fi primit de Papa, care e informat de toate pornirile anticatolice din Franţa şi regretă situaţia de acolo. — Răspuns la o intimpinare. Ni se scrie din Năsăud: „Numărul 62 al „Tribunei“ ni-a adus o suprindere neașteptată. Dl adv. Nicolau Nilvan răspunde la un articol unde d-sa nu e cu nimic atins și în chestia tractată e mai puțin competent. Vreau pe scurt să răspund d-lui Nilvan. 1. Chestia cu şcolarul „buctat“ — pe care nu o prea crede dl Nilvan — dar protejat, e adevărată şi s’a petrecut aşa cum s’a scris în Nrul 56 al „Tribunei“. Vom mai aştepta puţin doar doar va veni o altă întimpinare din locul competent ca şi noi să ne putem provoca la martori. 2. Nu numai cazul prim, dar mai vertos al doilea e un abus de putere nemaipomenit de grav, căci prin dînsul s’a nimicit o decisiune care s’a adus sub presidenţa luî Gheţie, a doua s’a ofensat şi ştirbit autoritatea respectivului profesor. Dealtfel Gheţie mai are şi alte caşuri de abus de putere, căci chiar dl Dr. D. Ciuta în o şedinţă acomisiunei fondurilor grăniţă- Nr. 64