Tribuna, martie 1905 (Anul 9, nr. 40-62)

1905-03-01 / nr. 40

Pag. 4 Deschiderea corpurilor legiuitoare. Iată messagiul de tron, cu care s’a deschis joi noua sesiunne a camerei române. Domnilor Senatori,­­ Domnilor deputaţi, Simt în tot­ flauna o vine mulțumire când mă găsesc în mijlocul Representaţiuneî naţionale, şi deschizând întâia sesiune a acestei legislaturi, vă salut cu inima caldă, întruniţi în Capitala Re­gatului. Eşiţi din noul alegeri, făcute sub o lege menită să asigure mai bine libera expresiune a voinţei ţărei. Domniile-voastre sunteţi mai în pu­tinţă să cunoaşteţi adevăratele nevoi ale Statu­lui şi să munciţi pentru întărirea şi propăşirea scumpei noastre Românii. Politica prudentă pe care o urmăm într’un mod statornic ne-a atras încrederea tuturor pu­terilor, al cărora neîncetată grije este menţine­rea pacei. Sforţărilor lor datorim că pacea n’a fost tulburată, cu toate greutăţile din acele pro­vincii ale Imperiului Otoman, pentru cari Ro­mânia are un interes deosebit, prin fiinţa unei numeroase populaţiuni de acelaşi neam şi limbă, care trăeşte acolo ca supusă credincioasă a Ma­­jestatei sale Sultanului. Domnilor Senatori, Domnilor deputaţi, Cea dintâi lucrare a Domniilor-voastre va fi votarea la timp a budgetului, căci buna cum­pănire dintre venituri și cheltueli este nevoia de căpetenie a regatului. Pe lângă câte­va legi le­gate cu budgetul, guvernul meu vă va supune legea vămilor și legea recensământului, cari nu mai pot fi amânate. Convenţiunea de "comerciu cu Germania, cea dintâiu convenţie încheiată pe basa noului tarif vamal, va fi supusă de îndată deliberărilor Domniilor-voastre. Alcătuită pe concesii reci­proce, ea aşează pe doî­spre­zece ani regimul relaţiilor economice, mereu crescînde dintre noi şi imperiul german. Nădăjduim că în curând noi convenţii vor stabili relaţiile noastre economice şi cu alte State. Agricultura noastră vede produsele sale ex­puse la urcarea neîncetată a taxelor de import în ţările de consumaţie. II datorăm deci o deo­sebită îngrijire. In parte ÎI putem veni în ajutor, prin îmbunătăţirea mijloacelor de transport. De acea guvernul meu vă va presinta legea drumu­rilor şi legea căilor ferate judeţene şi din iniţia­tivă privată, cari, executându-se sub privegherea Statului, vor primi o subvenţie din partea lui. Anul care a trecut mi-a pricinuit o adâncă mâhnire prin seceta care a lovit­­într-un mod aşa de crud populaţia rurală. Nu mai trebue să fim surprinşi nepregătiţi. De aceea guvernul meu vă va propune o legiuire care să înlăture pentru viitor greutăţile pe cari le-am întâmpinat estimp. In ultimele decenii s’au făcut progrese în toate ramurile activităţei Statului. A venit acum timpul să se dea garanţii mai mari în contra ar­­bitrariului administrativ. Guvernul meu vă va pre­senta, în acest scop, un proiect de lege care să organiseze recursul în contra tuturor actelor ad­ministrative cari ar călca o lege sau ar nesocoti un drept positiv. Curtea de Casaţie va fi che­mată să împlinească această înaltă sarcină. In legile poliţiilor şi comunelor rurale păr­ţile relative la condiţiile de admisibilitate şi la stabilitate au nevoie de o nouă reglementare. Guvernul meu va propune modificări în acest sens. Legea clerului are şi ea trebuinţă de unele îndreptări pe cari le-a invederat experienţa. Ele se vor supune Domniilor-voastre; nu vor schimba însă întru nimic temelia unui edificiu care stă neclintit de 10 ani de zile. Grija de căpetenie a ţărei a fost şi este ne­încetat pentru armată, fără de care, ori­ce pro­gres ar fi zadarnic. Guvernul meu, hotărât să întărească instrucţia şi să întregească şi îmbună­­tăţească armamentul şi echipamentul, vă va pro­pune sporirea treptată a alocaţiilor budgetare, începând chiar de la acest prim budget. Tot în acelaşi scop se va întrebuinţa o parte din exce­dentul budgetar al anului din urmă. Post Festa. Cu nespusă bucurie aşteptam zilnic să-mi primesc foaia — „Tribuna“ — pe timpul cât a ţinut campania electorală. Cetind multele rapoarte, mai ales din cercurile electorale ale comitatului Arad, inima­­ mî creştea de bucurie şi de mândrie, văzând atâtea serbători naţio­nale, căci numai sărbători naţionale le poţi numi acele manifestaţiunî cari le făcea iubitul nostru popor, pe lângă iubiţii săi candidaţi de depu­taţi. Şi oare care Român n’a tresalta­t de bu­curie, văzând aşa manifestaţiune grandioasă pe lângă deputaţii noştri, aşa primiri sărbătoreşti, aşa alipire pe lângă fratele său? Dar ce zic? Au fost destul de aceia cari n’au priceput duhul vremii, cari s’au lăpădat de fraţii săi de un sânge, direct sau indirect. Dar ştim noi, că pădure fără uscături nu se află, şi ştim şi aceea că economul aruncă în foc creanga cea uscată de pe pomul său. M’a atins foarte neplăcut, şi nu numai pe mine, dar şi pe ori care Român de cinste pur­tarea unor fruntaşi cărturari cari nu şi-au pri­ceput chemarea lor în aceste timpuri. Rectificări apoi au urmat destule, bună­oară părintele Ro­mul Popoviciu din Selagieni, şi acum ca şi după alegerile de la congregaţie, se rectifică. Bine, bine, să credem ce zic domnia lor în rec­tificări, dar şti­ i vorba Românului: „De unde nu este foc nu este fum“. Duhul vremii a sosit, ceasul redeşteptării noastre naţionale a bătut, dar vai mulţi s’au făcut surzi şi nu l’au auzit, „urechi au şi nu vor auzi“ căci mulţi afi fost de aceia „cu 2 bani în 3 pungi“. Unde mai puni apoi ruşinea ce-au mâncat-o acei cărturari a căror popor a priceput duhul vremii, a căror inimă s’a încăl­zit de cuvintele du­pi ale fratelui său şi a mers singur, — fără conducători la votare pentru sângele şi neamul său. Ferice de voi preoţi şi învăţători din cer­curile Chişineu, Şiria şi Boroşineu căci Vi­ s’a dat ocasiune a Vă cunoaşte poporul şi a fi cu­noscuţi de popor, precum şi a Vă manifesta focul sacru al inimii Voastre ce arde pentru neamul nostru mult asuprit. Voi aţi fost la culmea misiunii Voastre.­Voi în adevăr aţi fost nu numai păstori sufleteşti, dar acum V’aţ do­vedit adevăraţi conducători naţionali. De aceea încă odată:" Ferice de voi! Ei bine? Când avem astfel de conducători devotaţi, când avem o falangă puternică de advocaţi cu focul iubirii de neam în vine, un popor deştept, o mulţime de şcoale poporale, o sumă frumoasă de şcoli superioare precum şi o mulţime de institute băneşti, acum credeţi că o să piară Românul? „De n’a perit Românul, când trei se ab­ară Prin bule ruşinoase cu negru jurământ Să -l ţină în sclăvie?“ El? Va pieri acum? Dar de unde? Pe cât de mândri şi însufleţiţi au fost con­ducătorii din cele 3 cercuri amintite, pe atât de mâhniţi am fost noi cel din cercul Iosăşelului, cărora soartea nu ne-a hăr­zit acea fericire să avem şi noi candidat naţional, cărora nu ni­ s’a dat ocaziune să păşim în fruntea poporului no­stru, ci focul iubind de neam ce zace în inimile noastre a trebuit să-l înăbuşim în internul nostru. Gurile rele spun, că fruntaşii celor două proto­­popiate(Buteni şi Halmagiu) ar fi fost cauza că noi nu ne-am învrednicit a avea candidat naţio­nal, sfătuind pe dl Petru Truţa să-şî retragă candidaturi. Nu vreau să scrutez, e adevărat sau nu această afirmaţie. Destul că noi regretăm mult această întâmplare, cu deosebire noi ceşti tineri dornici de luptă naţională. Astfel stând împrejurările, poporul nostru a rămas pradă kossuthiştilor, celor mai mari duşmani ai nea­mului nostru, căci noi am fost şi mai departe pasivişti ca înnainte de aceasta, decât să mer­gem cu Szombati, candidatul guvernului şi cu kossuthistul Parthay. Fosta­ au însă destui preoţi mai ales din părţile Hălmagiului, cari au luat parte la alegere, şi anume pe lângă candidatul guvernului. De­ aceea din inimă regretăm noi ceşti ti­neri această împrejurare. Pe viitor însă vom să ne luăm şi no!" partea ce ni­ se cuvine din alegeri. Sângele mi­ se suia în faţă de ruşine cetind atâtea şi atâtea rapoarte din toate cercu­rile, care de care mai înălţătoare de inimi, ma ales din cele 3 cercuri, şi numai despre cercul nostru nu cetiam nimic, ba ceteam rău despre el. Drept aceea? Binecuvântate să fiţi voi zile măreţe ! Sămânţa sămănată în voi să încolţască şi rodiască însutit şi imnit pentru fericirea po­porului nostru. Dea ceriul ca să fiţi de buni augu­ri pentru viitorul neamului românesc! Bi­necuvântaţi să fiţi voi l­uptători naţionali şi cu întreaga armată naţională.­­ Preotul S. dela Cnş. Biblioteca „Casiliei române1“ din Cluj. De mult îşi propuseră cei chemaţi să înfiin­ţeze o bibliotecă în „maşina română“ din Cluj ! Dar realizarea ei s’a amânat din an în an ! Abe­cedarele cele multe, romanele cumpărate cu chi­­logramul şi multele cărţi nefolositoare pline de praf părea, că moşteniseră pe vecie dulapul, în care erau aşezate ! In fine statornica fictivă deveni în acest an realitate ! Venitul ce-l avu tinerimea din seratele şi petrecerile aranjate îl exploata exclusiv pentru înfiinţarea şi înbogăţirea bibliotecei. Un apel călduros făcut din partea tinerimii universitare către Academia Română fu încoronat de un succes strălucit. Ilustra societate să grăbi a ne trimite 96 volume de cărţi valoro­ase. Acest dar mărinimos tinerimea nu-l poate răsplăti astfel decât cu adânci mulţămite. O bucurie nemărginită să produse în sânul tinerimei când illustrul profesor de universitate N. Iorga să grăbi a răspunde apelului adresat şi Domniei Sale prin donarea a trei opuri autografe. Numărul cărţilor în anul acesta s’a sporit cu 126 volume şi visul nostru e să-l duplificăm până la sfirşitul anului, sperînd natural, că cei ce ne iubesc şi pot sprijini biblioteca noastră nu vor îr­tîrzia de a ne da mână de ajutor. Facem apel călduros câtră toţi stimaţii au­tori, a ne trimite din cărţile dumnealor, câte un exemplar, fie din cadrul beletristicei, al ştiinţei sau al filosfiei! Totodată aducem la cunoştinţa onor. public românesc, că venitul petrecerii ce o aranjază tinerimea universitară ajung în 11 Martie a. c. st. n. e destinat de factor pentru înflorirea bibliotecei, care şi-a luat avânt atât de frumos. Că n’am putut procura mai multe cărţi pe parale, cauza e de aflat în aceea, că studenţimea e lipsită de mijloace materiale, şi pe lângă aceea resultatele petrecerilor aranjate în anii trecuţi, au făcut pe mulţi din mecenaţii noştri a ne cam uita. Dovadă profitul petrecerii aranjate în No­vembre, care n’a fost nici mare nici mai mic decât de 22 coroane. Sperăm însă, că Domnii noştri mecenaţi, vor uita trecutul şi apreciând prezentul mult promiţător ne vor sprijini după putinţă ! Cluj, 8 Martie 1905. Vasile Clajar, Voicu Niţescu, preş­­tin. bibliotecar. (Casina română Deák-Ferencz 4, Kolozsvár). „TRIBU­N­A“ Domnilor Senatori, Domnilor deputaţi, Lucrările cari vor fi supuse la chibzuirea Domniilor-voastre sunt numeroase şi însemnate. Am însă toată încrederea că Domnile-voastre veţi fi la înălţimea aşteptărilor ţării şi veţi dovedi din prima sisiune că noua legislatură este me­nită să lase urme din cele mai trainice în opera de desvoltare statornică şi aşa de bine­cuvântată a Statului român, cu care se făleşte istoria na­ţională din ultima jumătate de veac. Dumnezeu că bine-cuvinteze lucrările Dom­­niilor-voastre. Sesiun­a ordinară a corpurilor legiuitoare este deschisă. Carol. Nr. 40 504 se pot îmbrăca favorabil ,numai așa dacă își procură hainele necesare esclusiv dela magazinul de stofe pentru domni, unde se poate economiza 35%­­1. — Magazinul nostru de fabr­icaţii engleze din patrie şi de Brünn. MAGAZINUL ESCLUSIV de POSTAV de FABRICĂ A LUI SPECIALITĂŢI LEiCHNER si FLEISCHER. t ARAD. piaţa Libertăţii 17. Ginci biserici, (PÉCS) Király b. de STOFE ENGLEZE COLORATE PENTRU VESTE .

Next