Tribuna, mai 1905 (Anul 9, nr. 81-101)

1905-05-01 / nr. 81

Anul IX. Arad, Duminecă 114 Maiu 1905 Nr. 81. REDACȚIA krmáf Deák Ferend-u. Nr. M ABONAMENTUL Mutre A(tetre-Ueg&r)a: St M «• - -.................. » 0» IrMu______... ... W M gt M ...___________5 ce H c tant....................._ ... 2 ca N­ rt da Demb­ecâ pc aa 4 ear. Beato. România si airâmâtat* st •­­t band. Maanaarljta aa te loapotaiA. A O Ml NI ST PĂTI A AraA, DeAk Ferenc s­a. Mr. JO INSSRTTUMLl A an gaiuwed pMeu dwM t, Sosi; i *eui part 1} beai;­­ » 'I a«i !­k ii Ueear« pabOcâttw» «tat uw*erae»lit«, c*l tp bwl nrt a u pliu Waist. Io Ava. Vtstol»» pentru »ra. ti aaasStaia 3" Mttfvac p. M (*) Intrarea în lupta parlamentară a deputaţilor români s’a făcut în împrejurări nu se poate mai grele. Criza constituţională ce ţine deja­ de patru luni a produs în Dietă o situaţie aşa zicând insuportabilă. Toţi sunt enervaţi. Partidele adversare se combat cu înverşunare şi aşteaptă cu neastâmpăr să se pună odată capăt crizei. Nu e deci tocmai potrivită vremea pen­tru a fi ascultat şi înţeles când vii să mai arunci în discuţie o chestie: pe cea a na­ţionalităţilor, chestie iritantă şi care nu se poate deslega de­cât cu bunăvoinţă şi încă şi cu mai multă — renunţare. Se înţelege, din partea partidelor maghiare ajunse — majoritate în Dietă. Acestea însă — ajunse unde nu s’au aşteptat — nu-s tocmai conciliante, ci cum stau în luptă crâncenă cu Viena, nu-s dis­puse să mai asculte şi naţionalităţile. Ştirea ofi Românii presintă proiect de adresă se­parat a şi produs nu numai senzaţie, dar şi indignare! Ce curagiu şi câtă provocare: naţionalităţile, un mic grup de representanţi al unor neamuri cari în parlament de două­zeci de ani nu daseră semne de viaţă, să presinte proiect de adresă separat? Să-l presinte şi să-l susţină în plin par­lament cu stăruinţă şi un întreg arsenal de­­ argumente? Când şi faţă de cine? Când coaliţia crede că duce la tron o adresă care-i expresiunea cea mai fidelă a «naţiunei alcătuitoare de stat»... Şi faţă de oratorii cel mai strălucit! al Maghiarismului. Apare, într-adevăr, o sfidare aceasta. Şi totuşi, partidul naţionalităţilor nu şi-a împlinit decât o datorie. La vremea cea mai supremă, când reprezentanţa ţării vorbeşte cu Coroana. Dacă nu se afirmau însă cu acest prilej, nu ştim dacă-l mai puteau avea curând. Presintarea acestei adrese este adică o zala în lanţul politicei m­emorandiste. Ş’a­­tunci ce au urmărit Românii ? Să li­ se audă glasul! Ţara, Coroana şi lumea întreagă să afle că trăiesc. Ş’acum aceasta li-a fost ţinta. După întemniţarea memorandiştilor şi disolvarea comitetului naţional, opinia pu­blică a putut crede că într’adevâr, partidu­lui naţional român i­ s’a dat lovitura de gratie. Presintarea proiectului de adresă este Insă o dovadă peremptorie nu numai despre existenta partidului naţional român, ci şi despre aceea a tovărăşiei româno-sârbe şi slovace. Este, mai presus de toate, dovada în­­ţelepciunei politice a deputaţilor români. Ei au afirmat existenţa nemaghiarilor cu atâta demnitate, în­cât nici ziarele şi nici în par­lament nimeni n’a putut să obiecţioneze nimic. Şi au formulat atât de norocos pă­rerile lor privitoare la situaţie şi dorinţele în ceea­ ce priveşte sanarea răului de care sufere ţara întreagă, în­cât până şi cei mai vajnici şovinişti au recunoscut înălţimea punctului de vedere din care privesc lucru­rile. Ei s-au manifestat adică nu numai ca sinceri naţionalişti, ci cu pătrundere adâncă au căutat să apropie causa poporului lor de interesul cel mare al ţării. Atât proiectul de adresă anume, cât şi vorbirile rostite de naţionaliştii români, stă­­rite pentru realizarea unor principii salutare nu numai din punctul de vedere al nostru ca naţionalităţi, ci salutare în primul rînd pentru întreaga naţiune politică. Reducerea anilor de serv­ciu la miliţie, darea progresivă ,şi sufragiul universal sunt azi nu cerinţe pornite din consideraţii na­ţionale, ci idei fără a căror realizare nu se poate închipui un stat modern, nici ferici­rea popoarelor. Cu atât mai puţin o repre­­sentare dreaptă în parlament a adevăratei naţiuni politice. Iată de ce nici nu s’a putut lega ni­meni de cuprinsul nici de forma proectului de adresă al naţionalităţilor. Au obiecţionat numai că Românii, Sârbii şi Slovacii s’au presentat ca partid separat dar nu în şirele partidelor maghiare. Obiecţiunea aceasta însă a tuturor par­tidelor maghiare este certificatul cel mai au­torizat despre buna intrare în lupta parla­mentară a partidului naţionalităţilor. De­ocamdata partidul s’a manifestat şi faptic a demonstrat absurditatea ordonanţei lui Hieronymi, îngropând-o pentru totdeauna. A făcut de asem­eni, cunoscut, în contururi mari, stocul de idei de la realizarea cărora aşteaptă buna înţelegere dintre neamurile din patrie şi fericirea obştească. dar acestea l­-au făcut atât de fericit. Încât numai felicita îi putem pe deputaţii no­ştri. Salutul nostru este cu atât mai cordial, cu cât ne dăm seama de despoziţia partide­lor maghiare şi despre situaţia grea din par­lament, în mijlocul cărora deputati noştri şi-au făcut debutul. Mandatul din Neoplanta. Du­minecă după abia­ îşi va ţinea vorbirea de program contele Ar­ped Teleki, candidatul partidului independist şi va fi înconjurat de aproape toţi corifeii fruntaşi ai acestei partide. Faţă de el are să lupte naţionalistul Dumitru Muszu­­, advocat sîrb. Sperăm şi suntem convnşi, că top Sârbii, se vor în­truni în o tabără pe lângă candidatul na­ţionalst, ca să-i ajute isbânda. Vorbirea lui Dr. Ioan Suciu rostită în 10 Maiu­s, în parlamentul ungar. Onorată Cameră! Ca membru nou al acestei Cameri, nu tâgăduesc, iau cuvântul pătruns de acea îngrijorare: oare declaraţiu­­nile mele purcese din curata-mi convin­gere, nu se vor întâlni cu vre­un anume soiu al intoleranţei ori chiar al antipatiei la­tente (S-auzim ! S-auzim !) Trebue să fiu pregătit, că mă vor acuza cu preocupare naţionalistă şi pe temeiul acesta vor trage la îndoială, că în şirul desfăşurărilor mele voiu fi în stare a avea In vedere interesul patriei. D’aceea din capul locului declar, că interesul statutul îmi va fi idea condu­cătoare, şi interesele naţiunel mele numai acolo şi într’atât le voiu atinge, unde şi în­cât acestea nu numai nu sunt în contradicţie cu interesele binepricepute ale statului şi a naţiunei politice ungare, ci din contra în deplină consonanţă cu dinsele. (Aprobări.) In numele acestei promisiuni rog şi eu pe an. membru­ al Camerei . . . (Sgomot. Preşe­dintele sună.) Preşedintele: Rog pe domnii deputaţi a-şi ocupa locurile. Ioan Suciu: ... să binevoiascâ a da ascultare modestelor mele desfăşurări aseme­­nea nu din punctul de vedere al interesului de rassă pus în primul plan, ci curat din adevăratul interes abstract de stat. (S-auzim ! S-auzim !) On. Dietă! Dacă examinăm minuţios actuala criză politică, pe care o putem cu tot dreptul numi şi criză constituţională, trebue să dăm dreptate stimatului nostru deputat coleg, contelui Apponyi Albert, care a afirmat e­l, că criza asta nu e altceva, decât o nouă fază a luptei, pe care secoli dea rândul cu stăruinţă, deşi cu noroc schim­­băcios, naţiunea ungară a trebuit s’o poarte împotriva acelor năzuinţi, cari voiau s’ane­­xeze Ungaria prin legături de drept public şi economice ce trec peste curat uniunea perso­nală, cu ţerile reprezintate în senatul impe­rial austriac. Veacuri de-a rândul cu stăruinţă a solicitat naţiunea ungară sistarea acestor năzuinţi în interesul neatîrnării statului şi a integrităţii constituţiuni), dar şi din punctul de vedere al interesului vital al dinastiei şi al statului. On. Dietă! Dacă cercetăm căuşele, prece­dentele înasprirea crizei actuale şi luăm de punct de mînecare a cercetărilor noastre acel prin­cipiu fundamental al constituţiei radical trans­formate al patriei noastre, în sensul căruia azi naţiunea politică ungară se alcătueşte din toţi cetăţenii patriei, cari sunt membri egal indreptăţiti al acestei naţiuni fără privire la naţionalitate, atunci naturalminte se iveşte Sirolitu. Cei mai excelenţi profesori şi medici contra morburilor de plamâni, afecţunilor organelor de îl recomandă ca remediu cu efect respiraţie, precum: bronchită Cronică, tlisă Convulsivă, şi mai ales este recomandat Convalescenţilor după influenţă. — Sirolinul promovează apetitul şi face să crească greutatea corpului, depărtează tusa şi flegma şi face să înceteaze asudarea de noapte.— Din causa mirosului şi gustului său plăcut este luat cu plăcere şi de copil. In farmacii să capătă un sticle de 4 cor. Să fim atenți, ca fle-oare sticlă să fie prevăzuta cu firma de mai jos 277 F. Hoffmann-La Roche & Go. fabrică chimică Basel (Sviţera).

Next