Tribuna, august 1906 (Anul 10, nr. 145-163)

1906-08-02 / nr. 145

Pag. 2. Dându-se se furişa la uşele claselor şi se uită prin cheia uşei şi pândia, oare profesorul nu face ceva contra paragrafelor. . . . Numirea de director a lui Rainer Ferencz caracterizează de minune epoca de ministru a ace­lui classics, pe care opinia publică l-a botezat aşa de nimerit »frizer-cultural« (»kultur-borbély«) . . . Sunt spre paguba incalculabilă a instruc­­ţiunei acei profesori, cari din lipsă ori lăcomie se angajează şi la alte ocupaţiuni secundare. Pe lângă împlinirea conştienţioasă a datoriei, 18 ore de maximum săptămânal, îl reclamă întreg şi pe omul de cea mai tare constituţie. Eldoradoul profeso­rilor cu ocupaţii secundare este Budapesta. Pri­mesc ei atâtea, cât sunt în stare să câştige. Sunt ocupaţi de dimineaţa până seara fără repaos. Par­don, greşesc. Au totuşi repaos şi a. atunci când îşi ţin orele ordinare la institutul unde-s angajaţi. In decursul prelegerii, se cruţă după putinţă, cască mereu şi-şi adună puterile pentru ocupaţia secundară de peste zi. Nu-mi pot închipui ceva mai deprimător pentru elev, ca somnolenţa pro­fesorului. Îndeosebi sub Classics a trecut în convingere generală, că profesorul numai pe căi strîmbe poate reuza. Prospectele acestea au sedus pe mulţi profesori chiar harnici la neglijarea datoriei lor«. Ei bine, cu o armată d’aceasta, într’ade­­văr sunt prospecte d’a cuceri pe cale cultu­rală naţionalităţile. Din România, M. Sa Regele a primit din partea M. Sale Re­gelui Haakon VII al Norvegiei o scrisoare, prin care-i notifică suirea Sa pe Tron şi încoronarea Sa ca Rege al Norvegiei. * A. S. R. Principele Ferdinand a vizitat joi seara expoziţiunea, întovărăşit de dl major Oreceanu şi de dl prefect al poliţiei Capitalei. A. S. Regală a sosit pe la orele 7 p. m. şi după o preumblare s’a oprit la restaurantul Austriac, unde a luat masa.* AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, împreună cu Principele Carol şi cu Prin­cipii cei mici, au părăsit Sinaia Sâmbătă. A. S. R. Principele Ferdinand s’a dus în Ger­mania unde va face o cură; A. S. R. Principesa Maria şi micii Principi se duc în Anglia, împreună cu A. S. R. Principesa Elisabeta; A. S. R. Princi­pele Carol se duc în Elveţia. * La orele 10 seara A. Sa s'a îndreptat la Are­nele Romane unde a privit prologul »Povestei Neamului«. In loja oficială se aflau domnii I. Lahovari, mi­nistrul domeniilor, Al. I. Ghika, Oreceanu şi Grant. Pretutindeni Principele a fost salutat de public cu cel mai adânc respect. * Ştiri de la expoziţie. Societatea de industrie din Austria, cea mai mare corporaţiune de lucrători, a anunţat comi­sariatul general de proectul pe care această so­cietate l-a fixat în vederea unor vizite la expozi­ţia noastră. Escursioniştii vor forma două gru­puri, care se vor despărţi după vizită; grupul al doilea se va îndrepta cătră Constantinopole, pe când întâiul după o vizită la Sinaia se va în­toarce la Viena.* In peştera fermecată florile de cristal au înce­put să schimbe colorile. cTRIBUNA» Lucrările iluziunii de furtună sunt spre termi­nare şi vor fi date în scurt timp publicului. * Comisariatul general al Expoziţiunei a fost avizat de către direcţia generală a căilor ferate, că dorind să înlesnească şi mai mult persoanelor din provincie vizitarea Expoziţiei în zilele când sunt proiectate sărbători mari, e dispusă să re­ducă taxele tarifare cu 50 la sută pentru drumul Bucureşti şi înapoi. Spre a se putea da ordine de aplicare, direcţia generală a căilor ferate roagă comisariatul să o avizeze cu cel puţin 6 zile înainte de orice festi­vitate mare.* Rezultatul reprezentaţiunilor istorice din Are­nele Romane sunt satisfăcătoare din toate punc­tele de vedere. Financiarmente iată rezultatul de până Sâmbătă seara: cheltueli 11.000 Iei, venit 16.000, adecă un excedent de 5000 lei. * La începutul lunei August în prima jumătate, vor sosi cei 20 luptători în vederea matchiului din Arenele Romane. Reamintim că printre ei se află: Paul Pons șampionul limbei, de care fran­cezii sunt mândrii şi care deţine de mai mulţi ani centura de aur internaţională. Apoi Paul le Boucher care a dat de gândit chiar lui Paul Pons, Wanderberg Schachman, doi germani, un turc şi alţi şampioni. Conştiinţa naţională! (Urmare.) Deci pe când inteligenţa română din România duce traiul, »dolce far niente« numai în risipă şi otravă fără să producă ceva, în o trândăvie eternă, naţionali nepăsători, ba chiar batjocurind aceea ce e naţional, cei de la cârmă, fac pe ca­valerul nobil, care se tot îndoaie la pocloane prin toate părţile când înainte, când înapoi, când în dreapta, când în stânga, în credinţa că aşa îşi vor asigură ei o reclamă superbă de un stat fin civilizat, mare, nobil şi bine crescut, pe când neamul său e ucis pretutindeni, fără ca acei dela cârma statului român să-şi facă mult scrupul, multă durere de cap pentru aceasta. Aceasta e negreşit marea »conştiinţa naţională« cu care escelează şi de care sunt pătrunşi acei ce con­duc statul şi destinele întregului popor român de pretutindeni. Cu totul altfel însă ne arată Grecii ce e con­ştiinţa naţională, şi la ce fapte extraordinare poate împinge conştiinţa naţională înalt desvol­­tată. Ei merg chiar atât de departe, încât în­trebuinţează chiar şi mijloacele cele mai imorale: crime, omoruri, incendie, prădăciuni, hoţii, toate fărădelegile numai şi numai ca să ajungă la scopul lor naţional. Şi noi nu putem zice că ei nu vor reuşi că nu vor putea ajunge chiar şi în acest mod mârşav, sub ochii Europei celei juste şi nobile, scopul lor, deoarece noi vedem că Grecii sunt din răsputeri, sprijiniţi cu toată inima de cătră statele cele aşa numite nobile ca d. e­ Anglia dar mai ales de cătră Austria, amicul cel mai sincer şi mai bun al României şi al Românilor de comun.*) Ce le pasă Grecilor că fac crime, că omoară pe Românii pacinici, dacă tocmai prin aceste crime se pot ei face remarcabili, se pot insinua înaintea Europei. Iar faimoasa Europa la rândul ei a avut totdeauna respect şi adoraţiune numai pentru acei cari ştiu a lovi a ucide, cari ştiu să omoară. Noi apelăm tot mereu la Europa şi ne facem de râs. Grecii apelează însă la arme, la omoruri şi incendii şi Europa îi dă în secret *) Vezi expozeul lui Goluchowski iu delegaţiuni, vezi tratatul secret între Austria şi Grecia prin care se cedează de către Austria Greciei toată Macedonia locuită de Români, în schimb ca Grecia să sprijinească Austria în în mersul ei spre Salonichi etc. dreptate, îi dă în secret tot sprijinul ei şi îi re­cunoaşte totodată de un popor energic. Grecii văd că tocmai prin aceste mijloace criminale capătă ei reputaţiune deosebită şi sunt susţinuţi cu mare îngrijire de cătră politica cinstită aus­triacă. Şi când vedem noi că criminalul e onorat respectat şi susţinut de ce nu o facem şi noi aşa, de ce nu luăm şi noi exemple dela Greci, dela hoţi, dela Europa chiar, chiar dela Austria care ne tratează cu atâta perfidie cu atâta mai mult când avem dreptul sfânt de a ne apără viaţa şi avutul nostru, de ce nu luăm şi noi arma în mână şi nu ucidem pe acela ce ne caută moartea, de ce nu ne facem singuri dreptatea, când intervenţiunile diplomatice ale Europei pe lângă guvernul grecesc e numai platonie, e numai râs şi batjocură, e numai de a unge ochii. Do­vada cea mai bună pentru aceasta e că ca răs­puns la aşa numitele intervenţiuni diplomatice la Atena, bandele greceşti au omorît la Huma 20 de Români iar la Carateria 7 păstori etc. De ce nu lovim şi noi înapoi ? Acela ce nu-şi apără viaţa, acela nu e demn de ea ! Suntem laşi, fricoşi şi câştigăm dispreţul lumei întregi. Aşa de ticăloşi aşa de corupţi am ajuns prin lipsa de conştiinţă naţională încât nu mai ştim a ne apăra viaţa, iar România poartă sin­gură toată vina nimicirei Românilor din Mace­donia pentru că ea a luat asupra sa apărarea Ro­mânilor din Macedonia, au cheltuit milioane pentru redeşteptări naţionale ale Românilor şi au întărâtat astfel pe Greci şi acuma în loc să-i apere cu puterea pe Români, îi tot sfătueşte, să se lase omorâţi de dragul Europei prea cinstite. Iar Europa (Anglia şi Austro-Ungaria) sprijineşte, susţine, ba chiar îi animează pe Greci la hoţii şi omoruri. Iată conştiinţa naţională a României. Conştiinţa naţională a Grecilor ce se poate ase­măna cu cea a Maghiarilor în şovinism şi bruta­litate merge atât de departe, încât ei lăţesc min­ciunile cele mai mari în lumea nouă, încât agenţii şi diplomaţii lor esmit oameni ca Kazazis, recto­rul universităţii din Athena, cari merg din ţară în ţară, din capitală în capitală ţinând discursuri, prele­geri (în Viena în sala Leogesellschaft), făcând toate chipurile ca să câştige pentru dânşii opinia publică, deşi ei sunt hoţii, ucigaşii şi incendierii. Pe când la noi Românii nu se face absolut nimica, de­şi suntem cu atâtea milioane mai mulţi, decât Greci pe lume. După mare chin şi vai s’au fost anunţat într’un rând din partea studenţilor ro­mâni din Viena o desertaţiune în chestia Mace­­do-Română, şi până azi au rămas numai la anun­ţare. Aşa e Românul, mare din gură! Sărmană in­teligenţă română din Viena atât de mare n’au putut face nimica. Au trebuit să vie dacă nu unul din Bosnia apoi (un macedonean) unul din Leip­zig ca să vorbească în locul lor, deşi ei singuri s’au fost anunţat. Românul, sărmanul eroul cel mare de gură, aşteaptă miere numai ca să-i vie mură în gură, ca să pice gata din cer, sau îrt cazul cel mai bun, implorează ca alţii să facă lu­crul pentru el, în loc ca el singur să se apuce de lucru cu energie şi perseveranţă. Grecii din contră lucră singur fiecare mic cu mare din răs­puteri după un program binecugetat şi pregătit şi nu cruţă nici un sacrificiu, numai ca să-şi ajungă scopul lor, şi noi vedem că ei reuşesc, pe când noi cu moralitatea noastră popească, co­ruptă »capul plecat sabia nu-l fac« »dacă ţi-au luat mantaua, dă-i şi cămaşa etc. suntem nimi­ciţi şi am rămas de râs. Politicianii lor merg pe la persoanele marcante, pe la politicianii marcanţi ale tuturor statelor, şi caută a-i preocupa cu toate mijloacele cerute, pentru cauza lor. Ei mituesc, platează, comp di­plomaţi, persoane înalte, foile din Europa, plătesc chiar scump articolele scrise în favorul lor, foile jidano-germane din Viena sunt toate câştigate pe partea lor, o mulţime de colaboratori pe la toate gazetele streine sunt plătiţi şi susţinuţi de socie­tatea revoluţionară »Helenismus« din Atena, Nr. 145. — instrumente necesare la ori­ce economie. o o o o,,Ciururi-Kalmar“ adevărate şi maşini pentru curăţirea sămânţelor de trifoiu. o o o _____ ■ Cele mai renumite în toată ţara şi cele mai ieftine şi de construcţia cea mai bună. --------———————-— Fabricări din materia de prima calitate din patrie In diferite mărimi, in diferite construcţii, corespunzătoare tuturor cerinţelor economice, maşini pentru cu­răţirea grănelor, ciururi de pleavă, mânate cu mâna ori cu motor. Rugăm să cereţi catalog gratuit despre noutăţile noastre de un an. La ori­ce cerinţă . —­ răspundem promt şi fără nici o plată. — ■ ■■—■■■ ■ ----------- ------­FABRICA DE MAŞINI DE GRÂNE a lui KALMÁR ZS. Şl SOŢUL HÓDMEZÖ-VÁSARHELY. Numărul Telefonului 69. In Alud premiat cu premiul mare de aur. Titlu în caz urgent: KALMAR-rostagyár. Numărul Telefonului 69

Next