Tribuna, octombrie 1906 (Anul 10, nr. 184-203)

1906-10-01 / nr. 184

Anul X. Arad, Duminecă 19 14 Octomvrie 1906. Nr. 184. REDACȚIA Deák Ferencz-utcza nrul 20 ABONAMENTUL Pe un an ............... 20 cor. Pe jumătate an .. 10 . Pe 1 lună .. .... 20 Nrii de Duminecă pe an 4 coroane. Pentru România şi America 10 coroane. Pentru România şi străinătate numerii de zi pe an 40 franci. ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza nrd 20. INSERŢIUNILE de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 bani de fiecare publicaţiune. Manuscripte nu se înapoiază. Telefon oraş şi comitat 502 EXPOZIŢIA DE COPII. (R) In monumentala sa lucrare, Balogh Pál, care zece ani de-a rândul a studiat chestia, din acte oficioase, constată că mortalitatea copiilor mici, sub un an, este îngrozitoare în Ungaria. Mai mare ca oriunde! Şi mai mare este anume în părţile locuite de Unguri, unde într’un interval de cincisprezece ani au murit aproape un milion copii mai mici de cât un an. Constatarea aceasta s’a făcut nainte cu şease ani. Ea a alarmat p’atunci opinia publică. Anii au trecut, însă, fără ca din partea celor competenţi să se fi luat vre-o măsură deosebită, proprie a face să înceteze răul. Ci relaţiunile statistice ne arată, tot la trei luni, că răul creşte. Noroc, că graţie firei noastre tari, moştenită din moşi-strămoşi, între Români încă-i mai mică mortalitatea copiilor, deşi nu s’ar putea zice că trăim în condiţiuni mai bune, în bogăţie mai mare şi având medici mai mulţi ori babe mai puţine decât Ungurii. Este, prin urmare, cu atât mai îndreptăţit titlul de mândrie că în statul ungar prima expoziţie de copii Românii au aranjat-o. Ea se deschide Duminecă în Apold, aproape de Selişte şi e meritul amicului nostru Victor Tordăşianu că putem înregistra această zi de mare însemnătate pentru viaţa poporului românesc. Sperăm anume, că bunul început va avea urmări. Se vor aranja expoziţiuni de felul acesta şi în alte părţi, în fiecare an. Nu încape adecă îndoială: ele vor lumina poporul, vor îndemna mamele să aibă o mai mare purtare de grijă pentru copii lor, conferenţele ce se ţin şi sfaturile ce se dau cu aceste prilejuri vor fi pentru mamele române de un preţ incalculabil. Şi ca resultat final, naţia va spori, vor spori braţele de muncă şi de apărare a tronului şi a ţării. E trist şi un semn de barbarie, că se ţin expoziţiuni de vite, găine, câni etc., statul şi societăţile cheltuiesc milioane pe an pentru toate acele exposiţiuni, la sănătatea publică nu se gândeşte însă nimeni, pentru ocrotirea copiilor mici nu se poartă mai multă grije decât pentru viţei ori ogari. Vinovaţi suntem cu toţii. In primul rând cărturarii. Nimeni nu s’a gândit adecă la chestia asta şi mulţi au zâmbit, când au citit despre expoziţia de copii aranjată de preşedintele meseriaşilor din Sibiiu. Să lucrăm cu atât mai mult zel în viitor. Membrii români ai congregaţiunilor să ceară pretutindeni, ca în bugetul lor comitatele să prevadă o sumă anuală pentru aranjarea expoziţiunilor de copii. Să se facă în toate părţile corecte. Resplătite şi lăudate să fie mamele bune, căci temelia oricărui stat şi bogăţia cea mai mare a naţiunilor sunt mamele cari îşi îngrijesc bine copiii. Salutăm cu drag expoziţia din Apold! Goluchowski demisionând ? Intr’un recent articol de fond, »Neue Fr. Pr.« aduce într’un ton de ironică elegie ştirea, că poziţia ministrului de externe, Goluchowski este sdruncinată. Foaia evreo-liberală face mustrări contelui Goluchowski zicând că nu a ştiut să păstreze şi să apere ideia monarchiei unitare faţă de atacurile venite din toate părţile, dar mai cu seamă din partea Ungurilor, Wekerle a hotărît să-l părăsească pe ministrul de externe, pentru a-i da pradă furiei ministrofobe a kossuthiştilor. Urmând astfel, el va călca, zice numita foaie, pactul făcut cu Goluchowski, de a-l scoate teafăr dintre leii kossuthişti şi din arenele delegaţiunilor. După informaţia unui ziar unguresc, Wekerle desminte existenţa acestui pact. Deci el nu desminte căderea lui Goluchowski. — După o altă foaie contele Welsersheimb va fi urmașul lui Goluchowski. Nu înțelegem însă pe »N. Fr. Pr.« cum tocmai el reproșează lui Goluchowski un păcat de care poate nimeni nu s’a făcut mai vinovat ca ziarul vienez cunoscut pentru duplicitatea lui în chestia ungurească. Presa maghiară. Escentricul deputat maghiar Szemere Miklós, a stârnit o adevărată furtună împotriva sa, răscolind intimităţile vieţei presei maghiare. Nu-i vorbă, nu era tocmai persoana dlui Szemere indicată de a iniţia »acţiunea de purificare« pe care a solicitat-o guvernului, precum nu era nici ministrul-preşedinte Wekerle omul în drept de a o promite, dar în definitiv curagiul nu se poate tăgădui de nici o parte: atât mituiţii cât şi mituitorii au eşit în for şi s’au acuzat reciproc în numele sfintei moralităţi. Cartoforul notorie, omul care în viaţa lui n’a câştigat o para prin muncă dreaptă şi cinstită, ministrul a cărui carieră este în cea mai strânsă legătură cu desvoltarea acestei prese care a sutenat-o însuşi, cu bani la un moment dat, infestându-i acum presa, se fac executorii ei în numele moralei şi a curăţeniei vieţii publice. A, erau într’adevăr oamenii cei mai competenţi de a o face aceasta. Cu atâta curaj civic, cine s’ar mai putea într’adevăr mira de cinismul dlui Wekerle care în aceeaş vreme în care a promis că va sista jaful din banii statului a declarat, că pentru presa din provinţă, menită a contrabalansa agitaţia presei naţionaliste, va sta şi d’acî n’ainte la dispoziţie banul contribuabilului de care aşa se vede dl Wekerle dispune după plac. Căci din întreaga aceasta ventilaţie de intimităţi murdare din moravurile pressei maghiare, este: rămâne ca o infamie vrednică de cea mai hotărîtă osândă: jaful ce se face cu banul ţării. S’a recunoscut fără sfială în faţa ţării, că banii strânşi din crunta sudoare a bietului popor sunt pentru a se asvârli pentru sutenarea acestei prese de briganţi, care n’are altă misiune decât a aţiţa şi a hrăni mereu agitaţia împotriva naţionalităţilor , pe spesele statului. Fiţuicele maghiare, câte apar prin toate orăşelele şi ţinuturile româneşti, pline de injurii şi de inzulte la adresa poporului român, sunt va să zică plătite tot din banul nostru, pentru acontrabalansa agitaţia pressei naţionaliste«. Nu se poate o infamie mai mare ca aceasta. Că dl Wekerle a avut curagiul s’o spue şi în public, este spre a denotă că în parlamentul din Budapesta s’a pierdut orice sentiment de dreptate şi de judecată când e vorba de naţionalităţi, împotriva cărora se poate săvârşi orice infamie. Deputaţii noştri naţionali însă nu este iertat să treacă peste incidentul acesta. Ei vor trebui să-i spue dlui Wekerle, că banii strânşi din sudoarea poporului nostru, totuşi nu pot fi întrebuinţaţi pentru batjocorirea lui, pentru săturarea haimanalelor, cu rol de agenţi provocător trimişi prin diferitele centre româneşti. Puterea armată a statelor europene. In numărul de la 8 Octombrie »L'Indépendance Roumaine« scrie un interesant articol despre suveranii la manevre şi cu aceasta în legătură arată puterea armată a statelor din Europa. Iată puterea de care dispune, în caz de luptă: Rusia ar putea mobiliza 4.550.000 sold. Socotind acum că Franţa ocupă loc după Germania, iar Turcia poate mobiliza şi ea până la un milion, se poate evalua la 20 milioane soldaţii pe care marile puteri ale Europei îi pot trimite în luptă. Germania » » « 4.017,977 » Italia » » » 3.292,400 » Austro-Ungaria » » » 2.676,000 » Englitera » » » 1.236,679 » Perge és Rozslay utóda fabrică de maşini şi de pluguri pentru economie în Oradea—Mare. —... — Recomandă fabricaţie proprie de pluguri din cea mai bună calitate, o o oentru fiecare preţ la răspundere. Magazin mare de grape, ciururi, cramă, zdrobitoare de struguri şi tăietoare de paie.