Tribuna, noiembrie 1906 (Anul 10, nr. 204-223)

1906-11-01 / nr. 204

Anul X. Arad, Mercuri 1,14 Noemvrie 1906. Nr. 204. REDACȚIA Du­k Ferencz-utcza nrul 20. ABONAMENTUL Pe un an ............... 20 cor. Pe jumătate an .. 10 . Pe 1 lună......... 2 fi­rli de Duminecă pe an 4 coroane. Pentru România şi America 10 coroane. Pentru România şi străinătate ■umerii de zi pe an 40 franci. ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza nrul 20. INSERŢIUNILE c­u un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 bani de fiecare publicaţiune. Manuscripte nu se înapoiază. Telefon oraş şi comitat 502. „Stat naţional şi instrucţie poporală“. (P.) In cursul dezbaterii budgetului culte­lor în comisiunea financiară a Dietei, actua­lul ministru de culte, contele Apponyi Al­bert, a declarat că nu vrea să dea un pro­gram al politicei sale culturale. A observat numai atâta, că deocamdată va stărui în două direcţii principale: îmbunătăţirea, per­fecţionarea instrucţiei poporale şi executa­rea parţială a art. XX din 1848. Şi de fapt, budgetul său în aceste două direcţii arată progres mai însemnat, deore­ce pentru şcoa­­lele poporale de stat şi ajutorarea biserici­lor protestante prevede colosale su­he. Sub ce fel de escepţii pot cădea acestea, despre asta nu vorbim acuma. Ne vom spune pă­rerile la timpul seu la dezbaterea parlamen­tară a budgetului. Fapt e, că dl Apponyi n’a vroit să dea în comisiunea financiară un program. Desigur pentru motivul­­de a nu se tulbura — cum a zis dânsul — prin aţâţa­­rea nemulţumirilor, pacea stărilor noastre publice«. Dar pentru că totuşi să nu lase lumea politică desorientată, aşa se vede, a pus la cale pe consilierul ministerial Halász Ferencz, şeful secţiei instrucţiunei poporale din ministerul de culte, să dea dânsul un fel de program. Şi Halász a şi corăspuns în­sărcinării sale. El publică un studiu sub tit­lul »Stat naţional şi instrucţie poporală« în dudi nri 9—10 din »Népmivelés«. In acest studiu, ce se estinde pe 23 pagini, dă în­­tr’un chip­­ la Bănffy asalt şcoalelor noa­stre, trădând o ură şi intoleranţă fără sea­măn faţă de aceste şcoale. Le discută drep­tul la existenţă şi fără ori­ce dovedire le acuză cu tendinţe dujmănoase statului. Dacă vre­un ziar ar publica acestea atacuri ordi­nare din peana vre­unui ziarist de a doua­­zecea mână, le-am înţelege. Dar aceste ata­curi din gura unui funcţionar public, din gura şefului secţiunei instrucţiei poporale a ţării, sunt cu atât mai îngrijitoare şi revol­tătoare, cu cât, bine o ştim, că Halász e în stare să facă prin inspectorii săi volnicii şi că e gata în interesul statificării şcoalelor să violeze libertatea instrucţiunii şi să folosea­scă toate mijloacele omnipotenţei statului împotriva şcolilor noastre. Noi îl cunoaştem pe dl Halász, şi o ştim că nu numai ordi­­naţiunea lui Lukács, ci toate atacurile în­dreptate împotriva şcolilor noastre vin dela dânsul. Şi, până ce omul acesta va sta în fruntea instrucţiei poporale a Ungariei — care agită într’un chip criminal contra au­tonomiei bisericilor noastre — pân’atunci în ţara aceasta nu va fi pace. El bate la uşa fiecărui nou venit ministru cu proiectele sale plăcute şovinismului, de a călca în picioare toate drepturile rezervate în legi bisericilor noastre. Mânat de o ambiţie bolnavă şi îm­bătat de gândul de a se face celebru, el, nici în samă nu ia interesele juste, bazate pe legi, a milioanelor de cetăţeni, ci căl­­cându-se în picioare cu armata sa de in­spectorii tulbură pacea şi liniştea internă a bisericii şi a poporului nostru şi ca un cor­sar ţine în continuă frământare poporul ro­mân. Bine ştiind că împotriva noastră pu­terea de stat uzează bucuros de toate mij­loacele sale, a plasat prin diacii săi cu du­iumul articole în ziarele din Budapesta, ca să câştige în opiniunea publică maghiară aderenţi ideii sale predilecte de statificare şi să aţâţe focul urei împotriva şcolilor şi bisericilor noastre. Ca şi înainte de prezentarea proectului Berzeviczy (a cărui autor a fost tot Halász) aşa şi acuma începe prepararea opiniei publice. Intre secţia dlui Halász şi de es. »Buda­pesti Hírlap« este aşa zicând o formală le­gătură. Şi se poate afirma că aproape toate articolele ce apar în »Budapesti Hirlap« în direcţiunea aceasta, sunt scrise de funcţio­narul ce stă sub mâna lui Halász. Faţă de o astfel de agitaţie organizată şi sprijinită în mod oficial împotriva bisericilor noastre, nu putem face altceva, decât să atragem atenţiunea autorităţilor noastre bisericeşti şi să le recomandăm că pentru a petrece cu aten­ţiune şi a studia desvoltarea lucrurilor, au­torităţile noastre bisericeşti să esmită băr­baţi cu pregătiri pedagogice corespunză­­toare, să institue adecă un comitet spre sco­pul acesta, ca orice primejdie să nu ne afle nepregătiţi. Recomandăm apoi atenţiunii bine­voitoare atentatul acesta şi acelor cercuri că­rora le zace la inimă pacea şi liniştea aces­tei ţări — pentru că noi declinăm orice răs­pundere pentru urmările agitaţiunii ce se face cu concursul stăpânirii. Aşa vedem că ministrul de culte se sileşte după un plan bine determinat să tulbure pacea internă a bisericii noastre. Avem ştire positivă, că Ap­ponyi după intrarea sa în minister, a dat în cel mai mare secret ordin pentru a se prelucra omiiosul proect Berzeviczy. Că în ce direcţie lucrează, ne-o arată aceasta clar studiul lui Halász. Deşi lucrarea lui Ha­lász în definitiv nu este decât o resumare e cărţii sale »Állami népoktatás« (Instrucţie poporală de stat) totuşi vom face din mo­tivele cuvenite, cunoscut cetitorilor noştri acest studiu, pe deo parte pentru că eveni­mentele să afle publicul nostru pregătit, pe de altă parte pentru a deştepta şi a ţinea viu interesul general faţă de primejdiile naţionale ce ascund în proectele de reforme a instruc­ţiunii poporale. E nevoe de aceasta cu atât mai vîrtos, că acum dl Halász e şi mai cutezant şi într’un mod cu totului oficial declară, că »scopul şcoalelor poporale în Ungaria este că pe acest teritor să fie o naţiune în limbă şi sentimente unitară, na­ţiunea maghiară­, încercările şi tendenţele de contopire, maghiarizare sunt deci din partea oficială indiscutabile. O astfel de ţintă i­ se pune instrucţiunei poporale, care fără violarea umanismului, libertăţii învăţămân­tului şi a libertăţii personale, nu se poate pune. De drepturile noastre istorice nici mai făcând pomenire. Intre astfel de împrejurări, nu se îmbie oare de la sine întrebarea, că activitatea unui ast­fel de om care se poartă cu o ură atât de hotărâtă împotriva instrucţiei confesionale, este ori nu compatibilă cu postul ce-l ocupă de şef al secţiei instrucţiunii poporale ? A­­ceasta este un fapt, care tolerat în­tr’un stat de drept este ceva nu se poate mai compromiţător. Dar oricum ar sta lucrurile, noi credem că poporul român va şti da la aceste stă­ruinţe, răspunsul cuvenit domnului Halász şi şefului său, ministrului de culte contelui Apponyi. Intoleranţi culpabili. Dacă faţă de Coroană leii kossuthişti s’au îmblânzit şi sunt gata a vota tot ce M. Sa le cere şi ce în trecut au combătut, apoi trebue să recunoaştem, că faţă de naţiona­lităţi îşi păstrează aceeaşi intoleranţă culpabilă pe care au avut-o cănd erau în opoziţie. În pri­vinţa asta nu e nici o deosebire între ei: Len­gyel Zoltán ori Nagy György nu e mai puţin agresiv decât Apponyi şi Kossuth. O dovadă vine despre aceasta sunt cele petre­cute în şedinţa de la 8 c. a Dietei, când kossut­­histul Nagy György, fiind vorba despre favoru­rile ce statul ar acordă diferitelor intreprinderi, a propus că dacă »proprietarul întreprinderii ar manifesta atitudine contrară statului şi constitu­ţiei şi ar ajunge osândit pentru asta, să i­ se de­­tragă favorul«. Nu suntem între cei capabili a crede că nouă guvernul ne-ar acordă vre-un favor, orice lucru folositor am întreprinde. Cine nu ştie însă, ce însemnează în ţara noastră »atitudinea contrară statului şi constituţiunei?« Prin urmare că ce uşor e să ajungi osândit pentru »agitare« contra­r »ideii«. Prin urmare aceia dintre fruntaşii naţionalităţi­lor, cari ţin să lupte împotriva nefericitului cu­rent şovinist de azi, nici nu se pot gândi la vre-o întreprindere economică contând pe favoruri cari li­ se acordă uşor celor »cu buze maghiare«. Iată o mare nedreptate. Intoleranţa culpabilă se manifestă însă în ur­mătoarele cuvinte rostite de Nagy: »Guvernul trebue să rupă cu politica giugiuli­­toare de până acum faţă de naţionalităţi... Să Pentru castele, vile, sanatoare, spitale, hotele, fabrici, laboratoare, gări, casarme, biserici, şcoale, comud­e şi orașe mici, cea mai ieftină iluminare e ceea­ ce se poate face cu gazul Ben­oid. Flacăra ce corespunde la 50 lumini costă pe oră numai 16 filleri. Telefon 561. Telefon 561. Magyar Benoid-gáz Részvénytársaság. Arad, Pécskai út 1311-4­. Fără ad­ierii ! Ori­ce primejdie eschisă! Cea mai simplă manuare! Epistole de recunoştinţă din patrie şi străinătate. Patente din patrie şi străi­nătate. Nenumărate premieri. Cei interesaţi pri­mesc desluşiri detailate. ------ ■■ ■ Prospect gratuit, fără nici un contrat.

Next