Tribuna, noiembrie 1906 (Anul 10, nr. 204-223)

1906-11-01 / nr. 204

Nr. 204. întrebările interpretaţiei mele sunt: 1. Are dnul ministru de culte cunoştinţă, despre circulara nr. 2072/906 a dlui inspector al corn. Hunedoara, în care porunceşte învăţătorilor să predea toate obiectele în limba ungurească, şi astfel calcă § 58 al art. de lege XXXVIII din 1868? 2. Voeşte dnul ministru să anuleze acea cir­culară ilegală şi să restitue ordinea de drept în şcoalele corn. Hunedoara ? — Şedinţa dela 12 Novembre. — Interesul domnilor deputaţi pentru dez­baterile este foarte mic. Abea vre­o 30 de­putaţi au asistat la continuarea discuţiei asu­pra proectului de lege pentru navigaţie. Se pare, că acest desinteres este o urmare a marelui val de patimi politice, care timp de aproape ani de zile a pus ţara în cea mai mare frământare şi stare sufletească înfrigurată. Sau poate acest desinteres se explică prin elementele atât de puţin serioase şi pregătite cari au fost mai mult numite de­cât alese în Cameră? La discuţie au luat cuvântul deputaţii Zanella, Kelemen, Drohobecky (croat), Nagy etc. şi ministrul Kossuth Ferencz în mai multe rânduri. Un incident foarte caracteristic: La vo­tarea asupra unui amendament propus de Kelemen Samu, deputaţii nu au fost atenţi şi neridicându-se la cuvintele preşedintelui decât însuşi Kelemen, amendamentul se răs­­pinge. Kelemen cere de nou votarea, dar preşedintele refuză. Iată deci un amenda­ment poate bun, răspuns numai prin negli­­jenţă şi nebăgare de seamă. Acesta ar putea fi însemnat, poate, ca cel mai culminant al aşa zisului regim naţio­nal, supt a cărui oblăduire ne aflăm. O rară convenire colegială. Luni, seminarul nostru teologic a cuprins sub acoperişul său 17 preoţi, cari mai nainte cu 20 de ani au luat asupra lor pentru prima dată ju­gul greu a lui Cristos. Venit-au şi şi-au procurat câteva momente de deosebită bucurie sufletească, ca împreună vă­­zându-se, să schimbe cuvinte de­ mângâiere, de frăţească şi colegială întâlnire. Şi întâlnirea a fost dorită îndeosebi şi din mo­tivul, că s’au revăzut unii dintre cei mai distinşi preoţi ai noştri: Cornel Lazar, protopop (Hălmaj), C. Ursuţ (Şepreuş), I. Ştefănuţ (Mândruloc), T. Magier (Saturan), Vichentie Petrovici (Toracul­ mic), A. Vesalon, prof. (Arad), V. Pantoş (Vârşand), Ter. Oprean (Cenad), A. Moţ (Mişcolţ), O. Braja (Arad-Gai), I. Petrila (Conop), George Morar (Beel), Petru Pintea (Voivodeni), I. Suciu (Labo­­şinţi), A. Iancu (Zarand), I. Iercan (Şiclău) şi P. Anna (Tauţ). Dimineaţa s-a ţinut Te-Deum în capela semi­­narială apoi parastas pentru foştii lor profesori decedaţi: I. Goldiş, Tescula, Tuducescu, Popo­­vici, pentru colegii: Pinter, M. Dimitrescu, A. Mioc şi dr. I. Petran. S’au întrunit apoi în cursul III, teologic, unde ţinea prelegere dl prof. dr. I. Suciu. Aici erau de faţă şi iubitele soţii ale d-lor C. Lazar, Vichentie Petrovici şi fiica sa, Pavel Anna, Terenţiu Oprean şi văd. Victoria Bacîş. S’a ţinut apoi şedinţă festivă. P. C. S. R. Cio­­rogariu, face o comparaţie între trecut şi între prezent şi în cuvinte însufleţitoare arată marele progres ce l’am făcut noi. Vorbirea călduroasă a fost primită cu vii aplauze. Dl protopop C. Lazar face o schiţare intere­santă, ascultată cu mare atenţiune, despre refe­rinţele familiare ale colegilor sei şi îndeosebi despre roadele binelui mântuitor aduse pe terenul activităţii pastorale. »TRIBUNA« Din sinul lor numără un protopop, trei asesori şi cinci au fost distinşi cu brâne roşii. A urmat apoi un act înălţător; bătrânii au luat hotărîrea ca peste cinci ani să ţină jubileul de 25 de ani şi cu acest prilej invită pe absolvenţii de teologie din ăst­ a, ca şi ei tot pe aceia zi să ţină convenire de cinci ani, ca astfel, când bătrânii vor veni cu familiile lor la aceea rară sărbătoare să-i vadă bucurându-se împreună cu ei și pe cei ti­neri, cari cu deosebită ospitalitate i-au primit să asiste la prelegerile lor. S’au trimis telegrame de felicitare P. C. Sale V. Mangra, vicar episcopesc, Oradea-mare şi P. O­. D. dr. I. Trailescu, protopop Chişineu, ca foştilor lor iubiţi profesori. P. C. Sa­­l director i-a condus apoi prin curtea seminarului, arătându-le grădinile lucrate cu o deo­sebită îngrijire de pedagogi şi teologi. A făcut vizită P. C. Sale, mulţumindu-i în nu­mele celor de faţă părintele Iancu Ştefănuţ, pen­tru părinteasca primire. Au cercetat pe P. S. Sa episcopul Ioan I. Papp, unde i-au depus omagii prin rostul călduroase­lor cuvinte ale dlui Cornel Lazar. Bunul Archie­­reu le-a mulţumit de fiiasca iubire şi ca un adevă­rat părinte Ie-a dat sfaturi înţelepte şi creştineşti poveţe. La banchetul dat la „Crucea Albă* au luat parte împreună cu damele susnumite. In mijlocul lor aveau pe vecinie verdele român şi iubit pro­fesor, R. Ciorogariu. Mai luase parte d-nii I. Costa prof. şi Petru E. Papp. Şirul toastelor l­a început dl Cornel Lazar, care ridică paharul pentru Archiereul nostru. P. C. S. Ciorogar, care zice »voi sunteţi cei ce faceţi bucuria mea« închină pentru preoţime. Părintele Petrovici toastează pentru P. C. S. protosincelul R. Ciorogar. Părintele Iancu ridică pocalul pentru dame. Părintele Ursuţ în un toast călduros şi avântat doreşte tuturor tărie ca fapte bune săvârşind să poată conveni încă la mulţi ani. A urmat apoi o vie şi doamnă discuţie provo­cată de către părintele N. Oprean, asupra modu­lui de organizare a preoţilor. Scoate în relief, ne­cesitatea înfiinţării unei foi pur teologice. La dis­cuţie iau parte mai mulţi înşi. După acestea minute de adevărată desfătare sufletească ne-am depărtat călduros dorindu-ne ca peste cinci ani de nou să ne putem revedea. Alerarea de la Fárdány. — Prin telefon. — Modoş, 12 Noembrie, 3 ore d. a. Eri şi-a ţinut aici vorbirea program candidatul kossuthist Ditrói Béla, profesor la şcoala reală din Seghedin. Deşi aici e cuibul kos­suthist cel mai însemnat, au fost puţini ale­gători de faţă, iar entusiasm şi mai puţin. De două zile petrece în cerc dl deputat Miskskci, esmis al clubului parlamentar al naţionalităţilor pentru a sonda şi prepara terenul unei candidaturi naţionaliste. E vorba să candideze pe Manoilovici, aderent al »Zastavei«. Până acum nu s’a hotărît nimic positiv, întâmpină greutăţi la sârbi, dintre cari o parte mare şi în trecut s’au angajat cu kossuthiştii, măcar că în cerc mai bine de-o trăime sunt sârbi. Alegerea va fi la 20­0. Vreme multă de pregătiri nu mai este, iar în intervalul de pân’acum candidatul constituţional Daniel a cutrierat deja toate comunele. TELEGRAME. Nenorocirea unui prelat. Budapesta, 12 Noemvrie. Poliţia din Budapesta a des­coperit ieri un cadavru între şinele căii fe­rate în apropiere de Rákospalota în care a putut fi recunoscut preotul militar în rang de major Szegény József din Caşovia. Nu se ştie este vre­o crimă la mijloc, si­nucidere ori nenorocire, căzând poate ne­fericitul prelat din tren. Poliţia a pornit o estinsă cercetare. Nu va fi urcare de contingent. Bpesta, 12 Noembre. In şedinţa de ori a comisiu­­nii financiare, ministrul-preşedinte Wekerle a declarat că deocamdată trebuie să abstee de la înfiinţarea artileriei de honvezi, pentru că pentru scopul acesta nu sunt recruţi, iar partidele nu-şi dau adesiunea la urcarea contingentului. Şiretul şvab aţîţă acum apetitele şovini­­ştilor cu tunuri pentru honvezi. Expoziţia din Milano — închisă. Milano, 12 Noembre. Expoziţia din Milano s’a închis ori noapte la orele 12. Peste o sută de mii s’au adunat la acest act festiv, anunţat în miez de noapte prin bubuitul tunurilor. După aceasta publicul cântând im­nul regal a părăsit expoziţia, iar pavilioa­nele au fost toate închise. Revoluţia rusească. Petersburg, 12 Nov. Ţarul a dat un autograf prin care opreşte persoanelor militare să facă parte din vre­un partid politic, corporaţiune sau agitaţiuni contra guvernului. Cine va face­­transgre­­siune contra acestui ordin va fi demisionat. De bani şi de buzunare e vorba. Cluj, 12 Noemvrie. In şedinţa de azi a dis­trictului bisericii reformate o jumătate zi s’a perdut cu dezbaterea propunerii de­ a se opri preoţimea şi învăţătorimea dela ocupaţii cu venituri laterale. S’a încins o discuţie lungă, în care preotul Szokoly luând cu­vântul a propus să se ia proiectul dela or­dinea zilei şi să rămâie toate cum au fost Adunarea a primit însă cu mare majoritate propunerea. După votare, baronul Bánffy Dezsö, preşedintele adunării într’un ton iri­tat a zis, ştie, că nu e corect să facă enun­­ciaţiuni din scaunul presidenţial, dar trebue să declare că biserica reformată este în de­cadenţă, şi că nu se miră că alte confesiuni se înmulţesc, pentru că la alte confesiuni este vorba de credinţă, dar aici nu se pertrac­­tează de altceva decât de bani-bani şi de buzunar. Din partea sa va considera de o călcare a disciplinei, dacă cutare preot ori învăţător va funcţiona pe la bănci şi alte întreprinderi de câştig. Bánffy a fost aşa de emoţionat încât a lăcrimat şi a închis adu­narea în aplauzele publicului. Va să zică de bani şi de buzunare e vorba. Numai în biserica reformată oare ? Dramă familiară îngrozitoare. Eszék, 12 Noembrie. O dramă familiară îngrozi­toare s’a petrecut ieri noapte aici. Un ma­jor şi-a împuşcat nevasta, pe urmă şi-a tras sieşi un glonţ. Cazul face senzaţei colosală în oraş. Femeea ascultată fiind ca muribundă a putut atâta spune că s’a si­nucis, dar mai multe corpus delicti dove­desc tocmai contrarul, că a căzut victima omorului. Se crede că sunt motive de ge­lozie la mijloc, femeea ar fi avut relaţii de dragoste pe care bărbatul le-a descoperit. Grevă la căile ferate. Londra, 12 No­em­bre. Vre­o sută de mii impiegaţi de la căile ferate centrale au ţinut ieri meeting în privința grevei. Majoritatea impiegaților s'au pronunțat pentru grevă. F­ag. 3.

Next