Tribuna, ianuarie 1907 (Anul 11, nr. 1-24)

1907-01-24 / nr. 19

Anul XI. Arad, Mercuri 24 ianuarie (6 Februarie) 1907. Nr. 19.­­ REDACȚIA nefifc Perencz­atcza nrul 20 ABONAMENTUL Pe na an .............. 24 cor. Pe jumătate an .. 12 «• Pe 3 lună.............. 2 de Duminecă pe an 4 coroane. ^njtru România și America 10 coroane. Pentru România și străinătate Hunterii de zi pe an 40 franci ADMINISTRAŢÎA Beák Ferencz-ateza ursii 2P. SNSERŢIUNILE de im­pir gaE*mond: prima dată 14 bani; a doua .­.ar? 12 bani; a treia oară 8 bani de fiecare publicafiuse. Manuscripte nu te înapoiază. Telefon oraş şi comitat 502 Primejdia bisericii sârbeşti. Am anunţat, că congresul naţional al bi­sericii gr. or. sârbe a timbrat prin o hotă­râre adusă aproape unanim, de eschroc pe capul bisericii sârbe, George Brancovici, patriarhul din Carloviţ, pentru­ că conform raportului comisiunii de controlare a soco­telilor, pe vremea când era episcop în Ti­mişoara a frustrat cu şeptezeci de mii co­roane averea bisericii. In urma acestei ho­tărâri, Congresul l-a somat pe patriarh să restitue suma defraudată şi şi-a esprimat dorinţa, că vă demisiona însuşi din digni­­tatea ce ocupă, pentru­ că rămânerea lui în scaun va fi în detrimentul bisericii şi a li­­niştei poporului sârb. Hotărârea aceasta aruncă o vie lumină asupra stărilor desolate ce s’au înstăpânit în biserica coreligionarilor noştri sârbi. Ea este însă totodată şi o dovadă, că adevărul poate fi întunecat de azi­ pe mâne, dar la sfârşit el totuşi trebue să triumfe. Cine este responsabil pentru acest desă­vârşit faliment moral ce s’arată în sinul bi­sericii sârbeşti ?­­Putem afirma cu toată hotărârea, că ni­meni altul decât însuşi guvernul. Toate gu­vernele câte s’au succedat, au tratat într’un mod nespus de hasard capitalul moral al bisericii, introducând politica în sinul bisericii sârbe. Acuza aceasta îl priveşte şi pe guvernul actual. Şi guvernul acesta n’a făcut decât să continue politica detestabilă inaugurată de guvernele precedente împotriva nenoro­citei biserici sârbe. Miniştrii­ presidenţi îşi priveau de o adevărată misiune a împedeca desvoltarea pacinică a acestei biserici prin faptul că sub titlul de supremă inspecţiune s’a insuit să constrângă biserica sârbă la tot mai multă tolerare a amestecului său, aşa că ceea­ ce art. de lege IX. 1868 i-a dat drept autonomie, aceasta pentru biserica gr. or. sârbă, azi n’a rămas decât o literă moartă, atât de mult guvernele au trun­­chiat-o. Guvernul pentru a-şi asigura o influenţă ho­­tărîtoare în conducerea bisericei, a ajutat tot­­deauna’astfel de persoane în scaunele de digni­­tari, cari se pretau la roluri de instrumente oarbe ale guvernului, nu pentru interesele gene­rale ale bisericii — fiindcă interesele bise­ricii nici­odată nu o cer asta — ci pentru interese, vanităţi proprii personale. Din pri­cina aceasta Sârbii nici nu se adunau la Carloviţ spre a sluji interesele bisericei lor — pentru că aceasta a suferit mai mult — ci pentru că naţionaliştii să poarte un răs­boiu de esterminare împotriva antinaţional­­­işti­lor. Poporul sârb niciodată nu­­l-a voit pe George Brancovici de patriarh. Şi e carac­teristic, totuşi el a devenit patriarh — din graţia guvernului. Iar pentrucă guvernul ’l-a ajutat în şea, natural, ’i-a pretins contra­­servicii. Aşa a devenit capul bisericii, un simplu representant, agent al guvernului, ca şi oricare fişpan. Aşa s’a putut întâmpla, că autonomia bisericei sârbe azi nu mai e o autonomie ca de pildă a noastră, ori a protestanţilor, ci o caricatură de autonomie. Atotputernicele guverne s’au amestecat în toate trebile interne ale bisericii, pentrucă patriarhul a tolerat aceasta, ba s’a simţit dator să-şi organiseze partid în contra na­ţionaliştilor. Dimpotrivă guvernele ,l-au spri­jinit din răsputeri pe omul acesta indolent, care pentru interesele sale egoiste, a lăsat să se peardă cele mai sigure garanţii ale autonomiei bisericii. Este numai o conse­cinţă firească a acestei decăderi morale fap­tele constate de congres şi hotărîrea adusă asupra lor. încă în 1892 congresul descoperise o fraudă mai însemnată, săvârşită de patriarhii). Brancovici şi comisiunea încă atunci a primit îndrumare să pună la cale în contra lui cer­cetare criminală. Dar iar a intervenit gu­vernul unguresc şi­­l-a scăpat pe Brancovici. La propunerea guvernului, regele a uzat de dreptul său de a sista proces şi congresul a trebuit să se mulţămească că a putut în­­cassa pe cale civilă de la patriarh suma de­fraudată. în chipul acesta patriarhul­­şi-a pus totdeauna în­ guvern nădejdea de scăpare, căruia avea să-i mulţămească şi scaunul. Iată cum a ajuns guvernul ungu­resc să tulbure pacea internă a bisericii unui întreg popor, voind să-l conducă cu bărbaţi infirmi în sens şi bisericesc şi moral. Aproape două decenii au purtat un ade­vărat războiu de esterminare elementele na­ţionaliste sârbe cu trădătorii intereselor bisericii sârbe. Rezultatul acestor groaznice lupte este: căderea ruşinoasă a lui Bran­covici. Şi, caracteristic, acest om osândit moraliceşte pentru delapidare de bani ai bisericii, precum am anunţat şi noi­eri, a alergat din nou la Viena, să ceară apărarea Regelui, împotriva congresului! Suprema corporaţiune a bisericii sârbe, Congresul, l-a timbrat de escroch, poporul încă nu-l poate suferi şi el totuşi prin aju­torul guvernului, împotriva sârbilor, vrea să-i conducă mai departe. Sârbii nu au şi nu mai pot avea încredere întrânsul şi el în halul în care a ajuns vrea prin aju­torul guvernului să cârmuiască biserica şi mai departe. Nu este oare şi ca gândire aceasta un paradox ? »Budapesti Hírlap«, organul imperialis­mului maghiar, care mereu agită, împotriva autonomiilor bisericilor naţionalităţilor, cari sunt fortăreţele cele mai rezistente împotriva tendenţelor de maghiarizare în numărul său de la 3 Februarie scrie: Desigur va căuta Brancovici apărare­a împotriva sentenţei congresului, la patronul suprem al bisericii, la Rege. In afacerea aceasta va hotărî Maj. Sa pe baza propunerii guvernului maghiar (?) (Unde rămâne deci autonomia? Și atunci îi va incumba datoriei guvernului maghiar ca revizuind sentența judecătoriei de partid (?) a congresului (desigur acesta este dreptul său dispositiv!) să servească dreptate (Gu­vernul ?) nu patriarhului, ci bisericii gr.-or. sârbe, prin ştirbirea ce i­ s’a adus, când au for mai mult parţial decât drept (?) a timbrat pe şeful bisericii drept un simplu escroch. Apărarea demnităţii morale a bi­sericii gr.-or. sârbe împotriva congresului este de datoria guvernului maghiar.« Ne mai­pomenit! Guvernul unguresc este chemat să apere demnitatea morală a bisericii sârbe, împotriva sârbilor, a Congresului. Şi toate acestea sub titlul dreptului de supremă inspecţiune! Doar tocmai aceasta a fost aci pricina, că guvernele s’au amestecat totdeuna în afacerile interne ale bisericii. Asta a avut drept resultat, că patriarhul a considerat nu congresul (pe care nici în seamă nu l-a luat) de supremul seu for, ci pe guvernul un­guresc. Guvernul, unde dreptatea se măsură totdeauna după cursul politicei de zi. Noi facem responsabil guvernul de falimentul şi ruşinea ce a ajuns biserica sârbă, pentru că atât el cât şi predecesorii săi au amestecat politica în afacerile interne ale bisericii sârbe. Şi după toate acestea încă tot guvernul vrea să se impună de arbitru? Discutarea amănunţită a acestui scandal nemai­pomenit este de dorit din punctul de vedere al autonomiei noastre. Pentru­ că deşi noi, slavă Domnului, n’avem Branco­vici — limpede nu este nici la noi. Fie din ticăloşie, fie din ignoranţă şi la noi sunt oameni cari cerşesc graţia guvernului. Pretutindenea unde sunt oameni se nasc partide, idei. Ba interesele sunt cari îi gru­pează mai ales pe oameni. Şi în biserica noastră sunt elemente, cari se grupează după interese, ca să se validiteze. Aceasta e încâtva şi natural. Dar să învăţăm din păţa­nia sârbilor. Să nu căutăm nici­odată în de­trimentul fie cât de neînsemnat al autono- Pentru castele, vile, sanatoare, spitale, hotele. Telefon 561. Telefon 561. Fără acîtelin ! Ori­ce primejdie eschisă! Cea mai fabrici, laboratoare, gări, casarme, biserici. . . simplă manuare! Epistole de recunoştinţă din şcoale, comune şi oraşe mici, cea mai ieftină MSHOlfl-SSK­Z patrie şi străinătate. Patente din patrie şi străn­­luminare e ceea­ ce se poate face cu gazul Ben­­nătate. Nenumărate premieri. Cei interesaţi prr­cid. Flacăra ce corăspunde la 50 lumini costă mese desluşiri detailate. ------_~z= pe org numai 1­6 filleri. :­: Arad, Pécskai út 13|14. Prospect gratuit, fără nici un contrat.

Next