Tribuna, martie 1908 (Anul 12, nr. 50-74)

1908-03-01 / nr. 50

Pag. 4 astu­­dierei, când şi a ţinut dl Tolnay vorbirea, s’a constatat cl aceea şedinţă a fost a 277. In decurs de doi ani deci camera a ţinut 277 şe­dinţe. Din asta se învederează că într’im an ca­mera n’a ţinut şedinţe de câte 9—10 luni cinici chiar de 5 luni. Cum se poate deci cu aceea motivă revizuirea regulamentului ? Dl deputat Tolnay zice mai departe următoa­rele (citește): ’In­gari e o Indemnitate confirmă. In era mai nouă de guvernământ, afară de două cazuri, fiecare an economic s’a început cu în­­demnizarea. E adevărat, că în Ungaria foarte ade­seori a fost necesară indemnitatea, dar credeţi mi, nu din esuza opoziţiei, care e destul de slabă, ci din cauza majorităţii, a guvernului. Si-şi aducă aminte în­ cameră, că în anul trecut, când dl prim ministru Wekerle a propus aici, înainte de începerea vacanţelor de vari, ca şedinţele came­rei să fie amânate până în 10 Oct, atunci cole­gul şi prietinul deputatul Milan Hodja a făcut contra propunere ca şedinţele camerei să fie amânate numai până la începutul lui Septemvrie. Dacă se primea atunci propunerea noastră, câşti­gam 6 săptămâni în care timpi puteam desbate cum se cade proiectul de buget. E foarte clar deci, că argumentul acesta aiui Tolnay nu e la joc. Zice mai departe colegul deputat, di Tolnay următoarele (citeşte cum Tolnay zice că într’o ţară omagină din punct de vedere naţional e de prisos schimbarea regulamentului, căci opozi­ţia poate lupta sprijinită pe opinia naţiune!, va lupta mai mult afară decât in parlament, un ast­fel de regulament în contra obstrucţiei maghiare niciodată nu se­ poate * plica). Şi-apoi rmt zice Tolnay: »mi-ar plăcea să văd pe ace! preşedinte care va retrage cuvântul unui deputat ungur ca unui croat*. Argumentul acesta arată, că regulamentul ca­­merii nu trebue schimbat. Arată încă odată foarte clar ceea ce a zis Tolnay şi continuă: »Faţă de croaţi şi naţionalităţi e de prisos revizuirea, dat fiind că preşedintele, cu deosebire, tâ.id locui prezidenţia! şi ocupă Rekovsky­ poate repune ob­strucţia noastră în zece z­ie. Dl Tolnay o spune clar pe şleau, că modificarea regulamentului faţă de opoziţie maghiară e zădărnicie, iar faţi de na­ţionalităţi e de prisos. Dl deputat Tolnay spune că scopul propunerii revizuirii regulamentului « ca să asigure trecerea prin parlament a reformei electorale, care,­r­ebue sâ asigure heghemoni»­aisghiară. In declaraţiunea asta mai întâiu (s’auzîm în centru) e o colosală greşală iar a doua oară — să mi­ se ierte expresia — e multă răutate. Când despre popoarele nemsghiare sie Ungariei, naţio­nalităţile, cari au servit cu credinţă o mie de ani acestei patrii, când di­spre popoarele nersiaghiare ale Ungariei cari n’au păcătuit niciodată în contra acestei patrii (mişcare) se afirmă că o minoritate naţionalistă va împiedeca mersul regulat şi par­lamentului: e o insultă greş­est adresa naţionali­tăţilor, ceea ce noi trebue să o respingem cu in­dignare. (Adevărat! Aşa­­! în centru.) N. Şerban: o fac pentru Viena! V. Goldîş: După ce mai citeşte din discursul lui Tolnay continuă a spune, că parlamentul, care aduce o lega electorala, care să nemulţu­mească milioanele ţării, nu se mai poate numi parlamentul ţării ci al stăpânirii de clasă, precum a zis şi contele Andrássy, sau cum s’a rectificat mai târziu: e parlamentul păturei superioare, care a exploa­t o mie de ani de atâtdul po­poarele ţarii. Spune mai departe car­ sunt cele trei cauze, cari îl îndeamnă pe deputatul Tolnay sâ nu aibă rezerve faţă de Viena. Înainte de toate susţinerea statului quo ar fi inomis mortală, adecă susţine­­regulamentului actual ar fi primejdios pentru că şi naţionalităţile ar prinde ceva putere. A doua cauză e că obstrucţia tot aşa va putea continuă şi atunci ca azi. A treia cauză a uitat de Tolnay s’o spunî. (Va urma). »TRIBUNA« in­ străinătate. Un nou atentat în contra regelui Aîfonzo. Anarhiştii, acele suflete negre, doritoare de capete încoronate, au făcut o nouă încercare de omor în contra tinărului rege al Spaniei, Alfonzo al Xlll lea. Despre săvârşirea acestui atentat sosesc următoarele telegrame: Barcelona, 12 Martie. Azi er a aşteptat să so­sească aici regele Alfonzo, pentru a trece în re­vistă fiola de război­, austro-ungară, care se află în port. Dimineaţă la orele 4 înainte de sosirea regelui a exploadat o bombă, aşezată sub podul, care legă ţărmul cu vasul coman­dantului flotei, peste care trebuia să treacă regele Alfonzo Podul a fost sfarmat total. Explozia a f­ieut mari pagube in port, caz de m­oarte nu s’a întâmplat însă, deoarece in tim­pul acela nu se află nimeni în apropiere. Atentatul a fost săvârşit de anarhişti spanioli, cari au piecat la Barcelona din Geneva, unde au avut o întrunire, in care s’a hotărît omorîrea re­gelui Alfonzo şi a prim-ministrului spaniol Maure. Despre planul ansi­hiştiior guvernul spaniol a fost incunoştiinţat piia consulatul său din Ge­neva. Cu toate că poliţa a luat toate măsurile de lipsă n’a putut pune mâna pe autorii adevăraţi ai atentatului. Au fost deţinuţi mai mulţi oameni suspecţi Cu tot planul infernal al anarhiştilor revista flotei s’a ţinut. Regee Alfonzo a fost primit cu urări de bine pe vasul comandantului flotei, unde s’a dat în onoarea lui un prânz festiv. Li vor­bires de bineventare a contra-amiralului Ziegler, regele Alfonzo a răspuns in limba francezi spu­nând că şi în vineie lui arge sânge habsburgic şi se simte fericit ca a putut vizită flota austro­­ungară. După ce regele a decorat pe mai mulţi ofiţeri a plecat în aceeaşi zi la Madrid. Deschiderea disisi croate. Ieri a avut loc deschiderea dietei croate într’o agitaţie colosală a întregei popula­­ţiuni. Deoarece se prevedeau unele mişcări, s’au luat toate măsurile, pentru că să se împie­dece orice tulburări. încă de dimineaţă, mi­liţia, jandarmeria şi poliţia a tras un cor­don puternic în jurul şi înaintea palatului soborului. întreagă armata a fost ajustată de răsboiu. In cazarm­e stau gata 4 companii de soldaţi. Până la 10 ore nici o mişcare. După asta s’au ivit deputaţii, cari veneau în cete. Toţi purtau uniformă neagră. Starcevicenii au întrat în sală toţi înstr’un grup. Sala e plină, deputaţii fiind prezenţi aproape în număr complect. In galerii public puţin, câteva dame din societatea înaltă. Rigoarea păstrată la îm­părţirea biletelor a exchis deja participarea la şedinţă de ieri chiar şi pe studenţii univer­sitari. Şedinţa o deschide cel mai bătrân dintre deputaţi, Barcici, la orele 11, salutând pe deputaţi. Roagă dieta să s­cute pe deputaţii sârbi reprezentaţi în număr aşa mare. Star­cevicenii protestează, se naşte un tumult mare, care sileşte pe preşedintele să sus­pende şedinţa. După redeschidere se naşte un conflict pentru biletele, cari au fost împărţite de corniţele suprem. (Strigăte: Afară cu curierii poştali! Afară cu dubanii!) Preşedintele declară de nevalide acele bilete. (Strigăte: Trăiască preşedintele!) Cei din galerii re­fuzau să părăsească locurile. Cu mare greu au fost golite galeriile, ca să fie ocupate de cei cu bilete valide. Preşedintele în vârstă Barch­i deschide din nou şedinţa şi spune între altele că întru­nirea de azi a dietei e o dovadă clară cum naţiunea croată se poartă bărbărteşte în lupta cu st­ăinii. (Strigate: Afară cu străi­nii ! Jos transacţia! Jos Wekerls! Jos Kos­suth !) Se provoacă la lupta pentru liber­tate a italienilor, care se aseamănă mult cu cea a croaţilor. Naţiunea croată să unzuiască a scutură jugul străin (Aprobări sgomotoase şi strigăte: Trăiască preşedintele! Afară cu străinii!) Ivart Lorkovici, Jos guvernul maghiari După aceea preşedintele propune ca dieta să exprime recunoştinţă protocolară naţiunea croate pentru bărbăţia dovedită în lupta electorală. Exclamă: trăiască naţiunea croată! (Deputaţii se ridică de pe bănci şi strigă: Trăiască naţiunea croată­­) Se naşte o ceartă furtunoasă între star­­ceviceni şi coaliţia sârbo-croată. După ce se face linişte vorbeşte deputa­tul Ogresovici, care exprimă părerea de rău, că nu-i reprezintată întreagă naţiunea croată. Sosirea banului. Când banul a apărut în sala de şedinţă însoţit de şefii de secţie Cinkovics, Mixici şi Araniczky şi de câţiva comiţi supremi, câţiva deputaţi, cari stau la uşă l-au primit cu : Jos darabantul Jos pretinul ma­ghiarilor ! După ce îşi ocupă locul citeşte într’o li­nişte m­icraantală autograful regelui prin care se deschide dieta. Deputaţii i-au as­cultat şezând. Când banul a sfârşit cu ce­tirea deputaţii iau răspuns: Trăiască re­gele. Stareevicienii strigau! Trăiască regele croat! După astea cu toţii au mers la biserică. In piaţa Mark o mulţime mare de oameni huiduiau pe ban şi­­ au ameninţat cu bâ­tele. Mulţimea strigă : Piară banul! Piară maghiarii! Să ne despărţim de Ungaria ! Deputaţii de la biserică s’au reîntors iar în palatul dietei, unde după ce se votează ne­încredere guvernului maghiar şi după unele formalităţi preşedintele a închis şedinţa. Demonstraţii. Pe toate străzile Zagrebului studenţimea şi poporul a aranjat demonstraţii huiduind pe ban şi oamenii lui. In piaţa Iellasich mulţimea adunată striga : Jos banul! Jos guvernul­­ Jos Wekerlel Jos Kossuth ! Tră­iască coaliţia sârbo-croată! Toate damele se fac ideal de frumoase prin efectul bun al CREMEI MARQ1-IDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. Face să dispară roşaţa feţei, pi­struile, petele de ficat ş toate necurăţeniile pielei. Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o faţa, I curată, fragedă, catifelată, şi tinfi ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis I dacă faţa e grasă sau uscată. Se capătă numai la însuşi fabricantul: KUDAR LAJOS“Agni­t­i borcan tip crema Ideal 1 cor.-----­Pudra Ideal I cor. Săpun Ideal 70 fii. Comandele prin poştă se satisfac repede şi punctual. Preparatele medicale şi chemice au fost premiate in expoziţia hi­­gienică internaţională din 1879 cu medalia de aur, cu crneea de metal franceză şi cu diploma de distincţie. 14 Martie n. 1008 AVIZ! Abonenţii cari nu şi-au achitat abo­namentul sunt rugaţi din nou să bi­­nevoiască a trimite numai­decât, de­oarece administraţia va sista după 8 zile trimiterea ziarului pe mai de­parte acelora, cari nu vor plăti. Administraţia ziarului.

Next