Tribuna, martie 1908 (Anul 12, nr. 50-74)
1908-03-01 / nr. 50
Pag. 4 astudierei, când şi a ţinut dl Tolnay vorbirea, s’a constatat cl aceea şedinţă a fost a 277. In decurs de doi ani deci camera a ţinut 277 şedinţe. Din asta se învederează că într’im an camera n’a ţinut şedinţe de câte 9—10 luni cinici chiar de 5 luni. Cum se poate deci cu aceea motivă revizuirea regulamentului ? Dl deputat Tolnay zice mai departe următoarele (citește): ’Ingari e o Indemnitate confirmă. In era mai nouă de guvernământ, afară de două cazuri, fiecare an economic s’a început cu îndemnizarea. E adevărat, că în Ungaria foarte adeseori a fost necesară indemnitatea, dar credeţi mi, nu din esuza opoziţiei, care e destul de slabă, ci din cauza majorităţii, a guvernului. Si-şi aducă aminte în cameră, că în anul trecut, când dl prim ministru Wekerle a propus aici, înainte de începerea vacanţelor de vari, ca şedinţele camerei să fie amânate până în 10 Oct, atunci colegul şi prietinul deputatul Milan Hodja a făcut contra propunere ca şedinţele camerei să fie amânate numai până la începutul lui Septemvrie. Dacă se primea atunci propunerea noastră, câştigam 6 săptămâni în care timpi puteam desbate cum se cade proiectul de buget. E foarte clar deci, că argumentul acesta aiui Tolnay nu e la joc. Zice mai departe colegul deputat, di Tolnay următoarele (citeşte cum Tolnay zice că într’o ţară omagină din punct de vedere naţional e de prisos schimbarea regulamentului, căci opoziţia poate lupta sprijinită pe opinia naţiune!, va lupta mai mult afară decât in parlament, un astfel de regulament în contra obstrucţiei maghiare niciodată nu se poate * plica). Şi-apoi rmt zice Tolnay: »mi-ar plăcea să văd pe ace! preşedinte care va retrage cuvântul unui deputat ungur ca unui croat*. Argumentul acesta arată, că regulamentul camerii nu trebue schimbat. Arată încă odată foarte clar ceea ce a zis Tolnay şi continuă: »Faţă de croaţi şi naţionalităţi e de prisos revizuirea, dat fiind că preşedintele, cu deosebire, tâ.id locui prezidenţia! şi ocupă Rekovsky poate repune obstrucţia noastră în zece zie. Dl Tolnay o spune clar pe şleau, că modificarea regulamentului faţă de opoziţie maghiară e zădărnicie, iar faţi de naţionalităţi e de prisos. Dl deputat Tolnay spune că scopul propunerii revizuirii regulamentului « ca să asigure trecerea prin parlament a reformei electorale, care,rebue sâ asigure heghemoni»aisghiară. In declaraţiunea asta mai întâiu (s’auzîm în centru) e o colosală greşală iar a doua oară — să mi se ierte expresia — e multă răutate. Când despre popoarele nemsghiare sie Ungariei, naţionalităţile, cari au servit cu credinţă o mie de ani acestei patrii, când dispre popoarele nersiaghiare ale Ungariei cari n’au păcătuit niciodată în contra acestei patrii (mişcare) se afirmă că o minoritate naţionalistă va împiedeca mersul regulat şi parlamentului: e o insultă greşest adresa naţionalităţilor, ceea ce noi trebue să o respingem cu indignare. (Adevărat! Aşa! în centru.) N. Şerban: o fac pentru Viena! V. Goldîş: După ce mai citeşte din discursul lui Tolnay continuă a spune, că parlamentul, care aduce o lega electorala, care să nemulţumească milioanele ţării, nu se mai poate numi parlamentul ţării ci al stăpânirii de clasă, precum a zis şi contele Andrássy, sau cum s’a rectificat mai târziu: e parlamentul păturei superioare, care a exploat o mie de ani de atâtdul popoarele ţarii. Spune mai departe car sunt cele trei cauze, cari îl îndeamnă pe deputatul Tolnay sâ nu aibă rezerve faţă de Viena. Înainte de toate susţinerea statului quo ar fi inomis mortală, adecă susţineregulamentului actual ar fi primejdios pentru că şi naţionalităţile ar prinde ceva putere. A doua cauză e că obstrucţia tot aşa va putea continuă şi atunci ca azi. A treia cauză a uitat de Tolnay s’o spunî. (Va urma). »TRIBUNA« in străinătate. Un nou atentat în contra regelui Aîfonzo. Anarhiştii, acele suflete negre, doritoare de capete încoronate, au făcut o nouă încercare de omor în contra tinărului rege al Spaniei, Alfonzo al Xlll lea. Despre săvârşirea acestui atentat sosesc următoarele telegrame: Barcelona, 12 Martie. Azi er a aşteptat să sosească aici regele Alfonzo, pentru a trece în revistă fiola de război, austro-ungară, care se află în port. Dimineaţă la orele 4 înainte de sosirea regelui a exploadat o bombă, aşezată sub podul, care legă ţărmul cu vasul comandantului flotei, peste care trebuia să treacă regele Alfonzo Podul a fost sfarmat total. Explozia a fieut mari pagube in port, caz de moarte nu s’a întâmplat însă, deoarece in timpul acela nu se află nimeni în apropiere. Atentatul a fost săvârşit de anarhişti spanioli, cari au piecat la Barcelona din Geneva, unde au avut o întrunire, in care s’a hotărît omorîrea regelui Alfonzo şi a prim-ministrului spaniol Maure. Despre planul ansihiştiior guvernul spaniol a fost incunoştiinţat piia consulatul său din Geneva. Cu toate că poliţa a luat toate măsurile de lipsă n’a putut pune mâna pe autorii adevăraţi ai atentatului. Au fost deţinuţi mai mulţi oameni suspecţi Cu tot planul infernal al anarhiştilor revista flotei s’a ţinut. Regee Alfonzo a fost primit cu urări de bine pe vasul comandantului flotei, unde s’a dat în onoarea lui un prânz festiv. Li vorbires de bineventare a contra-amiralului Ziegler, regele Alfonzo a răspuns in limba francezi spunând că şi în vineie lui arge sânge habsburgic şi se simte fericit ca a putut vizită flota austroungară. După ce regele a decorat pe mai mulţi ofiţeri a plecat în aceeaşi zi la Madrid. Deschiderea disisi croate. Ieri a avut loc deschiderea dietei croate într’o agitaţie colosală a întregei populaţiuni. Deoarece se prevedeau unele mişcări, s’au luat toate măsurile, pentru că să se împiedece orice tulburări. încă de dimineaţă, miliţia, jandarmeria şi poliţia a tras un cordon puternic în jurul şi înaintea palatului soborului. întreagă armata a fost ajustată de răsboiu. In cazarme stau gata 4 companii de soldaţi. Până la 10 ore nici o mişcare. După asta s’au ivit deputaţii, cari veneau în cete. Toţi purtau uniformă neagră. Starcevicenii au întrat în sală toţi înstr’un grup. Sala e plină, deputaţii fiind prezenţi aproape în număr complect. In galerii public puţin, câteva dame din societatea înaltă. Rigoarea păstrată la împărţirea biletelor a exchis deja participarea la şedinţă de ieri chiar şi pe studenţii universitari. Şedinţa o deschide cel mai bătrân dintre deputaţi, Barcici, la orele 11, salutând pe deputaţi. Roagă dieta să scute pe deputaţii sârbi reprezentaţi în număr aşa mare. Starcevicenii protestează, se naşte un tumult mare, care sileşte pe preşedintele să suspende şedinţa. După redeschidere se naşte un conflict pentru biletele, cari au fost împărţite de corniţele suprem. (Strigăte: Afară cu curierii poştali! Afară cu dubanii!) Preşedintele declară de nevalide acele bilete. (Strigăte: Trăiască preşedintele!) Cei din galerii refuzau să părăsească locurile. Cu mare greu au fost golite galeriile, ca să fie ocupate de cei cu bilete valide. Preşedintele în vârstă Barchi deschide din nou şedinţa şi spune între altele că întrunirea de azi a dietei e o dovadă clară cum naţiunea croată se poartă bărbărteşte în lupta cu stăinii. (Strigate: Afară cu străinii ! Jos transacţia! Jos Wekerls! Jos Kossuth !) Se provoacă la lupta pentru libertate a italienilor, care se aseamănă mult cu cea a croaţilor. Naţiunea croată să unzuiască a scutură jugul străin (Aprobări sgomotoase şi strigăte: Trăiască preşedintele! Afară cu străinii!) Ivart Lorkovici, Jos guvernul maghiari După aceea preşedintele propune ca dieta să exprime recunoştinţă protocolară naţiunea croate pentru bărbăţia dovedită în lupta electorală. Exclamă: trăiască naţiunea croată! (Deputaţii se ridică de pe bănci şi strigă: Trăiască naţiunea croată) Se naşte o ceartă furtunoasă între starceviceni şi coaliţia sârbo-croată. După ce se face linişte vorbeşte deputatul Ogresovici, care exprimă părerea de rău, că nu-i reprezintată întreagă naţiunea croată. Sosirea banului. Când banul a apărut în sala de şedinţă însoţit de şefii de secţie Cinkovics, Mixici şi Araniczky şi de câţiva comiţi supremi, câţiva deputaţi, cari stau la uşă l-au primit cu : Jos darabantul Jos pretinul maghiarilor ! După ce îşi ocupă locul citeşte într’o linişte micraantală autograful regelui prin care se deschide dieta. Deputaţii i-au ascultat şezând. Când banul a sfârşit cu cetirea deputaţii iau răspuns: Trăiască regele. Stareevicienii strigau! Trăiască regele croat! După astea cu toţii au mers la biserică. In piaţa Mark o mulţime mare de oameni huiduiau pe ban şi au ameninţat cu bâtele. Mulţimea strigă : Piară banul! Piară maghiarii! Să ne despărţim de Ungaria ! Deputaţii de la biserică s’au reîntors iar în palatul dietei, unde după ce se votează neîncredere guvernului maghiar şi după unele formalităţi preşedintele a închis şedinţa. Demonstraţii. Pe toate străzile Zagrebului studenţimea şi poporul a aranjat demonstraţii huiduind pe ban şi oamenii lui. In piaţa Iellasich mulţimea adunată striga : Jos banul! Jos guvernul Jos Wekerlel Jos Kossuth ! Trăiască coaliţia sârbo-croată! Toate damele se fac ideal de frumoase prin efectul bun al CREMEI MARQ1-IDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. Face să dispară roşaţa feţei, pistruile, petele de ficat ş toate necurăţeniile pielei. Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o faţa, I curată, fragedă, catifelată, şi tinfi ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis I dacă faţa e grasă sau uscată. Se capătă numai la însuşi fabricantul: KUDAR LAJOS“Agniti borcan tip crema Ideal 1 cor.-----Pudra Ideal I cor. Săpun Ideal 70 fii. Comandele prin poştă se satisfac repede şi punctual. Preparatele medicale şi chemice au fost premiate in expoziţia higienică internaţională din 1879 cu medalia de aur, cu crneea de metal franceză şi cu diploma de distincţie. 14 Martie n. 1008 AVIZ! Abonenţii cari nu şi-au achitat abonamentul sunt rugaţi din nou să binevoiască a trimite numaidecât, deoarece administraţia va sista după 8 zile trimiterea ziarului pe mai departe acelora, cari nu vor plăti. Administraţia ziarului.