Tribuna, iunie 1908 (Anul 12, nr. 121-143)

1908-06-01 / nr. 121

Pag. 4 Moravia. Nuntă de aur ţărănească. Slo­vaci dela Göding. Banderii. Obiceiuri dela săceriş. Lăutari, trăsuri, vinceleri — în total 400 persoane. Istria, Triestul, Opri­ia şi Oradiska. Pescari, tâmplari, păstori sloveni. Obiceiuri poporale, porturi naţionale ale diferitelor popoare. 500 persoane. Tirol şi Vorarlberg. Cortegiu pitoresc de vânători. Porturi naţionale, nuntă ţărănească, o trăsură frumos împodobită, banderii ş. a. In total 720 persoane. Procesiunea se compunea deci din 6650 persoane, o mulţime de trăsuri, care şi cai, înaintea Burgului vila împărătească, splen­did aranjată. Cupola aurită reprezintă co­roana Austriei. înapoia şi de aripile vilei împărăteşti, în formă de amfiteatru, sunt tribunele reservate pentru înalţii dignitari, prelaţi, reprezentaţii puterilor europene. Un şir de pilaştrii suberbi, împodobiţi cu ghir­lande şi flamuri, înalţi de 24 metrii. Gar­dişti imperiali de staturi uriaşe postează la vila împărătească. Procesiunea a pornit la orele 9 şi 30 mi­nute, în frunte cu comitetul aranjator con­dus de contele Wilczek. In faţa M. Sale contele a rostit un frumos discurs omagial. Apoi s’a cerut permisiunea împăratului de a porni procesiunea. După defilarea procesiunei primarul Lue­ger în numele cetăţenilor din Viena şi al sindicatului corurilor austriace a rostit un remarcabil discurs, ce a stârnit un uragan de aclamaţii. In acest moment au pornit să sune toate clopotele bisericilor din Viena, dând un sublim acord uralelor vijelioase. Turnurile bisericilor au fost aduse în legă­tură cu piața imperială prin firul electric, astfel că la ultimul cuvânt al lui Lueger s’a dat semnalul pentru trasul clopotelor. Procesiunea a durat peste trei ore, fiind scriitorilor români din România pentru partea fon­etonistică, a artiştilor noştri pentru riportajul asupra operelor lor. Căci numai o astfel de în­chegare a tuturor elementelor va putea contribui la menţinerea presei noastre pe un nivel mai ri­dicat. In urma acestor prefaceri vom putea ajunge ca ziaristica să crească tot mai mult In ochii publi­cului şi să nu mai fie privit ca un simplu nau­fragiat, care îşi ia ultimul refugiu la meseria aceasta, părere, care exişti !nei şi In Franţa şi In Germania, dar începe si dispari. in ţările amintite au început si apară de câţiva ani de zile reviste speciale, cari apără Interesele scriitorilor şi ale gazetarilor. Noi nu avem nici trebuinţă, dar tot e bine si aruncăm din când In când ochii In ele. Dacă vom frunzări vre-o câteva, vom vedea cit da mare e sfera de activitate a unei astfel de reviste. Si luăm de exemplu nu­mai trei din câte apar In Berlin: Geistiges Eigen­tum (Proprietatea spirituali), Die literarische Praxis şi Die Feder (Peana). In ele se discută divergenţe de păreri In pri­vinţa proprietăţii literare gazetăreşti, se Înregis­trează diferitele inovaţii Intre legăturile statelor. In privinţa convenţiei literare, se dau pe faţă in­trigile existenţelor dubioase, cu scopul ca si se purifice aierul de prin redacţiile germane, se aduc la cunoştinţa scriitorliior hotiririle cele mai im­portante judecătoreşti privitoare la ziarişti, se în­registrează o bibliografie conştienţioasă a reviste­lor şi jurnalelor nour, a broşurilor şi traducerilor şi se anunţă — la partea taxabili — diferitele oferte ale ziariştilor, de­ o măreţie indescriptibilă. Mi-ar trebui zile întregi să descriu amănuntele serbării, dar mă grăbesc să afle şi cetitorii Tribunei cel puţin în linii generale despre decursul ei. Coresp. »TRIBUNA, 14 Iunie n. 1908 Vorbirea domnului deputat Dr. Iuliu Maniu rostită în şedinţa dela 11 luniu a Camerei în chestia proiectului de lege sanitar. Onorată Cămerii d in mijlocul încurcăturilor po­litice şi tristele simptome ce s’arati In condu­cerea vieţii actuale de stat, primim cu linişte su­fletească proiectul de lege de faţă (mişcare), care de­şi nu promite realizarea tuturor aşteptărilor, de­şi nu se pune pe punctul de vedere, care la chestia aranjării stării sanitare conform progra­­mului nostru, este punctul nostru de vedere, to­tuşi el In privinţa sanitari înseamnă un pas îna­inte In aceasta chestie. Mai ales motivul din urmi este care ne face să primim proiectul de lege sanitar. Onoraţi Cameră! In viaţa noastră de stat abia este teren, care si fi fost mai mult neglijat ca chestia sanitară. In viaţa noastră socială abia gă­sim un simptom mai trist ca şi acele experiate pe terenul sanitar, daci e să judecăm chestia aceasta din punctul de vedere care singur este corect, şi anume din acel punct de vedere, că starea sanitară este chestia cea mai importantă In conducerea vieţii de stat. Emanând din acest punct de vedere trebue să constat că partidul nostru a fost acela, care la începutul acţiune! sale parlamentare şi-a îndrep­tat atenţiunea In prima linie şi mal ales asupra acestei chestii şi poşte nu e o lipsă de mode­stie, când zic că pentru prezentarea proiectului de fiţă are şi partidul nostru meritul său, căci In privinţa presentării acestui proiect ni­ s’a făcut nouă promisiunea chiar In urma solicitării prie­tenului meu Alexandru Vaida. (Sgomot şi con­testări). Preşedintele: Linişte domnilor! Dr. I. Maniu: Onorată Csmeri! Din punct de vedere principial proiectul de faţă nu cores­punde punctului de vedere al partidului nostru şi anume pentru aceea nu, pentru că vor ţinea­­ să zică cineva: ne industrializăm. Ziaristul nostru va trebui să fie departe de orice comer­cializare a meseriei sale. — Dar nu o să ne pu­tem lupta mult timp cu spiritul vremii. Dacă nu ne vom deschide ochii mai de grabi, ne vor lua alţii pe dinainte şi va fi şi mai rău de noi. Instituţiile acestea, sindicatele acestea, sunt un malum necesarium al timpului nostru. Când toată lumea se opinteşte să se organi­zeze in societăţi ca să poată ţinea concurenţa cu mai multă tărie, numai ziaristica noastră să ră­mână pe foc? Vom merge înainte dacă ne vom răzima numai şi numai pe intenţiile noastre bune cinstite, înfăşurându-ne faţa cu vălul nepătruns al ignoranţei faţă de ce se petrece la câţiva paşi de la noi? Şi să nu ne gândim nici la moartea, care-i aşteaptă pe gazetarii noştri, dacă le cade peana din mână, de bătrâneţe, sau de boală, dacă le sunt siliţi copţi să cerşească pe drumuri când rămân fără de părinte? Gazetarul român a fost totdeauna idealist! Fireşte, idealist, dar nu e idealism şi griji, care o porţi pentru odraslele lui şi pentru munca lui cinstită ? Dacă vedem pe jurnalişti, pe scriitori, pe tipo­grafii streini adunându se, consolidându-se, spri­­jinindu-se, al noşti să n’aibă dreptul acesta ?Dică cetim că societatea de pensiune a scriitorilor şi ziariştilor germani din Germania a avut 1,242,967 Mărci, capital la a. 1907, să protestăm împotriva acestei »dejosiri* a artei scrisului ? Dacă vedem că „Union Internationale de la presse* are 95 societăţi, cu 13.800 de membrii, In 17 ţări, şă că cheslia sanitari este per eminentiam o prob­lemă a statului, pentru că dacă aranjarea a tot felul de chestii de ale cetăţenilor întră In cadrul datorinţelor statului, atunci şi chestia existenţei lor fizice trebuie ar fie o datorinţă a statului. Deoarece noi chestia aceasta o considerăm ca o dator­inţă de stat, natural că stăm pe baza sta­­tificării complecte a chestiei sanitare, pentru că o chestie atât de complicată cum este aceasta, nu­mai statul este capabil să paranjeze şi să­­ poarte de grijă. După a noastră opinie administraţia, au­tonomia pe terenul acesta numai rol de ajutorare şi de control poate avea. Din acest punt de vedere pornind, nu pot şi nu amintesc şi Împrejurarea că ceeace mai ales constitue o datorinţă a statului, şi deci ceea ce mai ales ar trebui atras la sfera de activitate a statului, cum este chestia boaielor contagioase. In proiect este considerat şi pe mai departe ca o chestie de administraţie locală. In proiect, mai ales insă din §-ul 21 reese, că sunt astfel de boaie contagioase cari Intră In cadrul datorinţei de îngrijire a statului, cum este ciuma şi holera. Iar alte poale lipicioase conform punctului d din § 1 sunt lăsate şi pe mai departe In griji comu­nelor, cu toate că de ciumă şi holeră nu pier atlţia oameni, câţi pier anual de şarlab, difterie... Mezefl V.:... şi de tuberculoză. Dr. I. Maniu:... şi de tuberculoză. Proiectul de faţă urmează propriamente două scopuri. Unul tinde la îmbunătăţirea situaţiei medicilor, celalalt la perfecţionarea serviciului sanitar. Din partea mea consider cu mult mai norocoasă soluţiunea ce o prezintă proiectul referitor la Îmbunătăţirea situaţiei materiale a medicilor, decât soluţiunea serviciului sanitar. Deşi leafa, ce vor primi me­dicii de aci Înainte nu atinge măsura ce ar aş­tepta cu drept cuvânt oameni cu pregătirile cele mai înalte, totuşi în comparaţie cu trecutul, dis­poziţia aceasta o putem considera îndestulătoare. (Aşa e! Aşa el). In privinţa salarizării medicilor un singur lucru am să observ, şi anume că nu pot considera destul de echitabilă disposiţia, în sensul căreia adausul local nu vine socotit la pensiunea medicilor. Anume conform acestei dis­poziţii In locurile unde medicii afară de salariul ce­­ primesc nu pot agonisi atâta cât le trebue pentru a trăi, medicilor are să li­ se acordeze un adaus local special la salar In comună In înţele­gere cu comisiunea administrativă şi autorităţile competente, până ce împrejurările, din cari­a re­anatemizăm pe toţi scriitorii aceştia că pretind un codru de pâne pentru osteneala creerului lor ? Dar chiar şi statul nostru sprijineşte pe scrii­torii unguri. Subvenţia statului pentru »Sociieta­­tea de ajutorare a scriitorilor unguri« este de 4000 de coroane anual. (Pester Lloyd, 31 De­cemvrie 1907). De aceea să ne bucurăm din inimă de iniţia­tiva luată de a se înfiinţa un sindicat al ziarişti­lor noştri. Să sperăm ca munca în direcţia acea­sta nu va rămânea fără de nici un folos pentru întreaga noastră viaţă culturali, să sperăm — mai cu seamă — că se vor găsi fondurile de lipsi, puse la dispoziţie de inimi nobile, cari pri­cep importanţa pasului, pe care-l îndeplinim şi să ne pătrundem de misiunea măreaţă a presei ro­mâneşti. Să dispară cuvintele bombastice, ca să faci loc faptelor veste. Dacă susţine Littré, că fiecare naţiune are ga­zete bune şi rele, după cum le merită şi­­că o ziaristică se îmbunătăţeşte numai în cazul când să luminează şi înaintează moraliceşte şi socie­­tatea­, atunci observaţiile acestea sunt cu atât mai potrivite pentru stările noastre, cu cât avem şi noi tendinţa de a ne lumină, de a Inainta, re­­cunoscându ne greşelile şi Indreptându le. Ne mai poate servi sindicatul ziariştilor şi la altcsva. Va fi In foc nestins, la care vor alerga scriitorii de prin redacţiile noastre să prindă pu­tere. Vor ceti In biblioteca plănuită luptele, pe cari le-au purtat ceielalţi ziarişti pentru principiile lor, vor auzi de sbuciumul presei germane sub Napoleon, când acesta n’avea voie să publice cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat cu putere electrică.­­ 1 • m­­­­aiastru tit bobi-Gerstenbrem Tamas""yx"­Fabricația proprii in­ iiraori, granit, sigolt, labrador etc., din pietre de mor­mânt magazine se află In Kolozsvár, Ferancz József-ut 23. Filiale: Magya­rad, Magvseben, Déva și Bânpatak._______ magazinul centrali Kolozsvár, Moan, nr. 21.

Next