Tribuna, noiembrie 1908 (Anul 12, nr. 244-267)
1908-11-01 / nr. 244
Pag. 4 Alegătorii indirecţi (analfabeți) pot să ridice protest și cu grami vin, despre ceea ce se ia protocol. Comitetul central va înainta toate protestele dimpreună cu observările judecătoriei administrative cel mult până la 1 Septemvrie. Cel ce prin proteste se simte jignit în dreptul sâu, poate reclama în decurs de 15 zile, aşa dară până în 15 octomvrie. Astfel de reclamaţie comitetul central o înaintează fără întârziere judecătoriei administrative, care decide în chestie într’un consiliu compus din secţia generală administrativă. Tranşarea afacerilor acestora se face pe baza actelor întrate fără a mai asculta părţile interesate. Dacă însă judecătoria află de bine, poate cere ascultarea părţilor. Judecătoria trebuie să decidă până în 1 Decemvrie şi apoi să restitue actele comitetului central. Numai după terminarea acestora, se compune lista alegătorilor în mod egal și anume a celor direcţi în 5 exemplare, iar a celor indirecţi în 2 exemplare. Exemplarele acestea vor fi trimise apoi celor interesaţi. Președintele judecătoriei administrative trebuie să se îngrijască, ca trimitere a exemplarelor acestora la locurile interesate să nu sufere nici o întârziere. („Lupta”). Lupta pentru votul universal. Meetingul din Arad permis. De la clubul deputaţilor naţionalişti. Meetingul din Arad permis. După lungi tratative Intre poliţie şi deputaţii români din Arad, poliţia In sfârşit a luat la cunoştinţă meetingul nostru de Duminecă. Azi dimineaţă dl Goldiş a fost chemat la prefectul poliţiei care pretindea ca deputaţii să ceară In petiţia me că discursurile la meeting să fie permise în limba românească. — JEu să cer în ţeara mea să-mi fie permis să vorbesc româneşte, mai bucuros îmi dau capul ! — i-a replicat dl Goldiş. A adaogat apoi: ceea ce pot cere este că eventual se va vorbi şi ungureşte. Prefectul s’a scuzat apoi că măsura aceasta i-a cerut a dlui Goldiş, pentru că la prefectură nimeni nu ştie româneşte, care să poată controla discuţiile. — Destul de trist i-a răspuns dl Goldiş, că într’un oraş cu 12 mii de români, nu se găseşte nici un român în slujba Primăriei. Prefectul a dat apoi concesie în scris dlui Goldiş, după ce şi-a luat chezăşie personală fruntaşilor români, pentru ordine. Un comunicat al clubului. Preşedintele clubului naţionalist dl dr. T. Mihali, în şedinţa de ieri a clubului, a raportat despre adunările ţinute in timpul din urmă pentru votul universal şi a arătat toate hotărîrile şi declaraţiunile aduse la aceste adunări. Clubul deputaţilor a luat cu vină plăcere act despre manifestaţia impozantă a conştienţei poporului nostru şi despre manifestaţiile de încredere şi alipire faţă de deputaţii naţionalişti, şi în firma credinţă că va putea conta şi în viitor la sprijinul întreg poporului român în lupta grea ce va trebui să se deschidă deja în proximile zile, pentru drepturile naţiunei române, s’a exprimat tuturor iniţiatorilor şi participanţilor acestor adunări mulţumite frăţeşti. Naţionalişti şi comisia de 31. Partidul deputaţilor naţionalişti a fost rugat să trimită un membru ln comisia de 31 ce se va delegă pentru desbaterea legii electorale prezintate de guvern. Dl Teodor Mihail, preşedintele partidului, răspunzând acestei invitări a adresat vicepreşedintelui partidului kossuthist, Hoitsy, scrisoarea de la vale. Din încredinţarea partidului parlamentar al naţionalităţilor am onoare a vă aduce la cunoştinţă că partidul nostru nu doreşte să fie reprezentat în comisia de 31 ce se va constitui pentru desbaterea proiectului de lege despre dreptul electoral şi prin urmare nu candidează pe nimeni pentru locul oferit de d-voastră în comisie. Motivul acestei hotărâri a partidului nu resultă numai din împrejurarea, că partidele majorităţii, contrar principiilor parlamentare, nu asigură loc nici chiar în comisia cea mai de importanţă tuturor partidelor minorităţii şi că a silit partidul nostru să iasă din toate comisiile, ci, mai ales, şi din împrejurarea că principiile fundamentale ale proiectului prezintat sunt atât de departe de reforma făgăduită, de reforma ce eră să fie o garanţie pentru desvoltarea democratică a ţării şi pentru egala îndreptăţire a naţionalităţilor, încât nul putem privi de împlinirea promisiunei făcute. Făcând abstracţie dela împrejurarea că prin activitatea noastră în comisie, cosiderând condiţiile între cari se va constitui, n’ar realiză nimic în favorul principiilor democratice, nu ne putem da concursul la pregătirea proiectului şi din motivul, că nu voim să facem impresia că prin prezentarea proiectului din chestiune considerăm promisiunea politică făcută de implinită. Adunare poporală nemţească. In 15 I. c. se va ţineă o mare adunare poporală In Gyertyămos a nemţilor naţionalişti din acel ţinut. La adunarea aceea va luă parte şi înflăcăratul nostru luptător dnul deputat Coriolan Brediceanu, cu care ocaziune va rosti un mare discurs politic despre necesitatea alianţei tuturor naţionalităţilor din Ungaria. Toate damele se fac ideal de frumoase prin efectul bun al CREMEI MAROINDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. Face sa dispară roşaţa feţei, pistruile, petele de ficat şi toate necurăţeniile pielei. Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o faţă, curată, fragedă, catifelată, şi find. De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă fata e grasă sau uscată. Se capătă numai la însuşi fabricantul KUDAR LAJOS Szard = 1 borcan da cromfl Ideal 1 cor. =Pudra Ideal X cor. HApun Ideal 70 flL Comandele prin pesti se satisfac repede şi punctul. Preparaţii* medicala şi chimiei n fost premiate Ii expoziţia higiniti iotirutiouli dii 1878 to medalia ii tir, n tram ii mital frontul fi io diploma di distincţii. »TRIBUNA* 14 Nov. n. 1008 Ulii România. Starea d-Iul general doctor Theodorl, care fusese In ultimele zile din cele mai disperate, s’a îmbunătăţit. Congestia pulmonară, în urma administrării digitale, a diminuat astfel că starea generală e ceva mai bună.* Comisiuniie pentru constatarea pagubelor pricinuite de răscoalele ţărăneşti din primăvara anului trecut şi-au terminat lucrările în toată ţara. După evaluările făcute de comisiuni, aceste pagube se ridică la suma de peste 20.500.000 lei. Evaluările acestea au fost făcute în modul cel mai conştiinţios. Se ştie că pentru ajutorarea proprietarilor şi arendaşilor devastaţi, parlamentul a votat un credit de 15 milioane. Plata sumelor cuvenite proprietarilor şi arendaşilor se va face, probabil, în cursul lunei Noemvrie. Situaţia românilor de peste munţi. Subt acest titlu „Conservatorul“ de Joi scrie: Maria Românilor de peste munţi înregistrează astăzi o nouă pagină dureroasă. La multele pe care le-au scris cu sângele lor, fraţii noştri din Ardeal adaugă, la aceste triste momente, pe aceea a umilinţei şi a robiei lor politice, faţă de ungurii cotropitori. Coroana maghiară şi bunul nostru amic Franz Josef nu a voit să ţină seamă de loialismul şi de sacrificiile făcute de români şi a cedat ameninţărilor ungurilor. Nedreptatea a fost consfinţită de către acela în care fraţii de peste munţi îşi puseseră toate speranţele şi toată încrederea şi după ce li s’a luat dreptul de a se instrui în limba lor, li s’a răpit acum şi acela de a’şi alega reprezentanţii lor în parlament. Da acum înainte glasul românilor din Ardeal nu va mai putea fi auzit decât in câmpiile şi satele Transilvaniei, pe ogoarele udate cu sângele strămoşesc, căci în adunarea poporului de la Budapesta nu vor putea să între decât descendenţii lui Árpád! Românii au fost excluşi din viaţa constituţională a Ungariei şi împăratul Franz Josef a acordat consimţământul său, la această strigătoare injustiţie! „ Ce vor face acum viguroşii ardeleni, rămâne să vedem. Ei sunt deprinşi însă cu greutăţile şi nevoile, căci soarta nu le a fost niciodată prea dulce. Nu se vor descuraja desigur şi imaginea aceluia care a ştiut să moară cu vrednicie pe roată va şti să ie dea, şi de astă dată, puterea de a rezista. Mai rămâne românilor să ducă lupta în parlament. Au acolo, atâţia buni şi încercaţi reprezentanţi, cari vor şti să pună la evidenţă nelegiuirea ce le comite, în dauna unui popor de trei milioane de suflete. Nu vor voi să audă Ungurii glasul lor şi e natural. II va auzi însă Europa şi lumea civilizată, va găsi ecou în conştiinţele oneste şi In sufletele drepte, va străbate văzduhul, ca un strigăt de disperare al unui neam, care reclamă dreptul la viaţă şi este imposibil ca opinia publică mondială să rămână nepăsătoare. S-a vorbit încă şi de pasivitate, ca de un mijloc eventual de protestare, în contra nouei legi electorale. Deşi nu vedem cum ar fi rezultatele practice ale unei procedări, de multe ori încercată fără prea mult folos, pasivităţei va trebui să urmeze o strânsă şi puternică organizaţie defensivă, pentru salvarea patrimoniului lor cultural şi economic, în aşteptarea unor condiţiuni de luptă mai avantajoase. Sunt încă şi alte mijloace dar, nu mai insistăm. In conştiinţa lor luminată şi patriotică, în dragostea de neam şi în gloriosul lor trecut, românii de peste munţi vor găsi desigur şi curajul şi energia necesară pentru preîntâmpinarea pericolului. Nu le dăm sfaturi. Oare Horia şi Cloşca, oare Avram Iancu şi atâţia alţii au avut sfătuitori, când au început lupta în contra tiranilor ?.. Mişcarea culturală. Astra la Mediaş. Convocare: In urma însărcinării primite dela comitetul central al Asociaţiunei pentru literatura şi cultura poporului român, subt Nr. 517/1908, convoc adunarea extraordinară a despărţământului XXIX Mediaş, pe ziua de 22 Noemvrie 1908 n. d. a. la 2 ore în localul Nr. I hotel „Schützen“, la care adunare Invit pe toţi membrii actuali ai despărţământului, întreaga inteligenţă română din Mediaş şi cerc precum şi pe fiecare iubitor de literatură şi cultura poporului român. Dr. Dionisie Roman, advocat