Tribuna, noiembrie 1908 (Anul 12, nr. 244-267)

1908-11-01 / nr. 244

Pag. 4 Alegătorii indirecţi (analfabeți) pot să ridice protest și cu grami vin, despre ceea ce se ia pro­tocol. Comitetul central va înainta toate protestele dimpreună cu observările judecătoriei administra­tive cel mult până la 1 Septemvrie. Cel ce prin proteste se simte jignit în dreptul sâu, poate re­clama în decurs de 15 zile, aşa dară până în 15 octomvrie. Astfel de reclamaţie comitetul central o înain­tează fără întârziere judecătoriei administrative, care decide în chestie într’un consiliu compus din secţia generală administrativă. Tranşarea afa­cerilor acestora se face pe baza actelor întrate fără a mai asculta părţile interesate. Dacă însă judecătoria află de bine, poate cere ascultarea păr­ţilor. Judecătoria trebuie să decidă până în 1 Decemvrie şi apoi să restitue actele comitetului central. Numai după terminarea acestora, se compune lista alegătorilor în mod egal și anume a celor direcţi în 5 exemplare, iar a celor indirecţi în 2 exemplare. Exemplarele acestea vor fi trimise apoi celor interesaţi. Președintele judecătoriei administrative trebuie să se îngrijască, ca trimitere a exempla­relor acestora la locurile interesate să nu sufere nici o întârziere. („Lupta”). Lupta pentru votul universal. Meetingul din Arad permis. De la clubul deputaţilor naţionalişti. Meetingul din Arad permis. După lungi tratative Intre poliţie şi de­putaţii români din Arad, poliţia In sfârşit a luat la cunoştinţă meetingul nostru de Duminecă. Azi dimineaţă dl Goldiş a fost chemat la prefectul poliţiei care pretindea ca de­putaţii să ceară In petiţia me că discursu­rile la meeting să fie permise în limba ro­mânească. — JEu să cer în ţeara mea să-mi fie permis să vorbesc româneşte, mai bucu­ros îmi dau capul ! — i-a replicat dl Gol­­diş. A adaogat apoi: ceea ce pot cere este că even­tual se va vorbi şi ungureşte. Prefectul s’a scuzat apoi că măsura a­­ceasta i-a cerut a dlui Goldiş, pentru că la prefectură nimeni nu ştie româneşte, care să poată controla discuţiile. — Destul de trist i-a răspuns dl Goldiş, că într’un oraş cu 12 mii de români, nu se găseşte nici un român în slujba Primăriei. Prefectul­­ a dat apoi concesie în scris dlui Goldiş, după ce şi-a luat chezăşie per­sonală fruntaşilor români, pentru ordine. Un comunicat al clubului. Preşedintele clubului naţionalist dl dr. T. Mihali, în şedinţa de ieri a clubului, a ra­portat despre adunările ţinute in timpul din urmă pentru votul universal şi a arătat toate hotărîrile şi declaraţiunile aduse la aceste adunări. Clubul deputaţilor a luat cu vină plăcere act despre manifestaţia impozantă a con­­ştienţei poporului nostru şi despre mani­festaţiile de încredere şi alipire faţă de de­putaţii naţionalişti, şi în firma credinţă că va putea conta şi în viitor la sprijinul întreg poporului român în lupta grea ce va trebui să se deschidă deja în proximile zile, pentru drepturile naţiunei române, s’a exprimat tu­turor iniţiatorilor şi participanţilor acestor adunări mulţumite frăţeşti. Naţionalişti şi comisia de 31. Partidul deputaţilor naţionalişti a fost ru­gat să trimită un membru ln comisia de 31 ce se va delegă pentru desbaterea legii elec­torale prezintate de guvern. Dl Teodor Mi­­hail, preşedintele partidului, răspunzând a­­cestei invitări a adresat vicepreşedintelui partidului kossuthist, Hoitsy, scrisoarea de la vale. Din încredinţarea partidului parlamentar al na­ţionalităţilor am onoare a vă aduce la cunoştinţă că partidul nostru nu doreşte să fie reprezentat în comisia de 31 ce se va constitui pentru des­baterea proiectului de lege despre dreptul elec­toral şi prin urmare nu candidează pe nimeni pentru locul oferit de d-voastră în comisie. Motivul acestei hotărâri a partidului nu re­­sultă numai din împrejurarea, că partidele majo­rităţii, contrar principiilor parlamentare, nu asi­gură loc nici chiar în comisia cea mai de im­portanţă tuturor partidelor minorităţii şi că a si­lit partidul nostru să iasă din toate comisiile,­­ ci, mai ales, şi din împrejurarea că principiile fundamentale ale proiectului prezintat sunt atât de departe de reforma făgăduită, de reforma ce eră să fie o garanţie pentru des­vol­tarea demo­cratică a ţării şi pentru egala îndreptăţire a na­ţionalităţilor, încât nul putem privi de împlinirea promisiunei făcute. Făcând abstracţie dela împre­jurarea că prin activitatea noastră în comisie, cosiderând condiţiile între cari se va constitui, n’ar realiză nimic în favorul principiilor demo­cratice,­­ nu ne putem da concursul la pregă­tirea proiectului şi din motivul, că nu voim să facem impresia că prin prezentarea proiectului din chestiune considerăm promisiunea politică făcută de implinită. Adunare poporală nemţească. In 15 I. c. se va ţineă o mare adunare popo­rală In Gyertyămos a nemţilor naţionalişti din acel ţinut. La adunarea aceea va luă parte şi în­­flăcăratul nostru luptător dnul deputat Cori­olan Brediceanu, cu care ocaziune va rosti un mare discurs politic despre necesitatea alianţei tuturor naţionalităţilor din Ungaria. Toate damele se fac ideal de frumoase prin efectul bun al CREMEI MAROINDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. Face sa dispară roşaţa feţei, pistruile, petele de ficat şi toate necurăţeniile pielei. Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o faţă, curată, fragedă, catifelată, şi find.­ De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă fata e grasă sau uscată. Se capătă numai la însuşi fabricantul­­ KUDAR LAJOS Szard = 1 borcan da cromfl Ideal 1 cor. =­­Pudra Ideal X cor. HApun Ideal 70 flL Comandele prin pesti se satisfac repede şi punctul. Preparaţii* medicala şi chimiei n fost premiate Ii expoziţia hi­­giniti iotirutiouli dii 1878 to medalia ii tir, n tram ii mital frontul fi io diploma di distincţii. »TRIBUNA* 14 Nov. n. 1008 Ulii România. Starea d-Iul general doctor Theodorl, care fusese In ultimele zile din cele mai dispe­rate, s’a îmbunătăţit. Congestia pulmonară, în urma administrării di­gitale, a diminuat astfel că starea generală e ceva mai bună.* Comisiuniie pentru constatarea pagubelor pricinuite de răscoalele ţărăneşti din primă­vara anului trecut şi-au terminat lucrările în toată ţara. După evaluările făcute de comisiuni, aceste pa­gube se ridică la suma de peste 20.500.000 lei. Evaluările acestea au fost făcute în modul cel mai conştiinţios. Se ştie că pentru ajutorarea proprietarilor şi arendaşilor devastaţi, parlamentul a votat un cre­dit de 15 milioane. Plata sumelor cuvenite proprietarilor şi aren­daşilor se va face, probabil, în cursul lunei Noemvrie. Situaţia românilor de peste munţi. Subt acest titlu „Conservatorul“ de Joi scrie: Maria Românilor de peste munţi înregistrează astăzi o nouă pagină dureroasă. La multele pe care le-au scris cu sângele lor, fraţii noştri din Ardeal adaugă, la aceste triste momente, pe aceea a umilinţei şi a robiei lor politice, faţă de ungurii cotropitori. Coroana ma­ghiară şi bunul nostru amic Franz Josef nu a voit să ţină seamă de loialismul şi de sacrificiile făcute de români şi a cedat ameninţărilor un­gurilor. Nedreptatea a fost consfinţită de către acela în care fraţii de peste munţi îşi puseseră toate speranţele şi toată încrederea şi după ce li s’a luat dreptul de a se instrui în limba lor, li s’a răpit acum şi acela de a’şi alega reprezen­tanţii lor în parlament. Da acum înainte glasul românilor din Ardeal nu va mai putea fi auzit decât in câmpiile şi satele Transilvaniei, pe ogoarele udate cu sân­gele strămoşesc, căci în adunarea poporului de la Budapesta nu vor putea să între decât descen­denţii lui Árpád! Românii au fost excluşi din viaţa constituţio­nală a Ungariei şi împăratul Franz Josef a acordat consimţământul său, la această strigă­toare injustiţie! „ Ce vor face acum viguroşii ardeleni, rămâne să vedem. Ei sunt deprinşi însă cu greutăţile şi nevoile, căci soarta nu le a fost nici­odată prea dulce. Nu se vor descuraja desigur şi imaginea aceluia care a ştiut să moară cu vrednicie pe roată va şti să ie dea, şi de astă dată, puterea de a rezista. Mai rămâne românilor să ducă lupta în par­lament. Au acolo, atâţia buni şi încercaţi repre­zentanţi, cari vor şti să pună la evidenţă nele­giuirea ce le comite, în dauna unui popor de trei milioane de suflete. Nu vor voi să audă Ungurii glasul lor şi e natural. II va auzi însă Europa şi lumea civilizată, va găsi ecou în con­ştiinţele oneste şi In sufletele drepte, va străbate văzduhul, ca un strigăt de disperare al unui neam, care reclamă dreptul la viaţă şi este im­posibil ca opinia publică mondială să rămână nepăsătoare. S-a vorbit încă şi de pasivitate, ca de un mij­loc eventual de protestare, în contra nouei legi electorale. Deşi nu vedem cum­ ar fi rezultatele practice ale unei procedări, de multe ori încer­cată fără prea mult folos, pasivităţei va trebui să urmeze o strânsă şi puternică organizaţie de­fensivă, pentru salvarea patrimoniului lor cultural şi economic, în aşteptarea unor condiţiuni de luptă mai avantajoase. Sunt încă şi alte mijloace dar, nu mai insis­­tăm. In conştiinţa lor luminată şi patriotică, în dragostea de neam şi în gloriosul lor trecut, românii de peste munţi vor găsi de­sigur şi cu­rajul şi energia necesară pentru preîntâmpinarea pericolului. Nu le dăm sfaturi. Oare Horia şi Cloşca, oare Avram Iancu şi atâţia alţii au avut sfătuitori, când au început lupta în contra tiranilor ?.. Mişcarea culturală. Astra la Mediaş. Convocare: In urma însăr­cinării primite dela comitetul central al Asocia­­ţiunei pentru literatura şi cultura poporului ro­mân, subt Nr. 517/1908, convoc adunarea extra­ordinară a despărţământului XXIX Mediaş, pe ziua de 22 Noemvrie 1908 n. d. a. la 2 ore în localul Nr. I hotel „Schützen“, la care adunare Invit pe toţi membrii actuali ai despărţământului, întreaga inteligenţă română din Mediaş şi cerc precum şi pe fiecare iubitor de literatură şi cul­­tura poporului român. Dr. Dionisie Roman, advocat

Next