Tribuna, martie 1910 (Anul 14, nr. 47-71)
1910-03-02 / nr. 47
Pag. 2 ■s®Mv i 3H3WKi^Bsw«wKs«a(w«*»a!»offlss*m,«wcw»T5aEfiaassä!fiE»5eei?.fi#s»a®SÄS«fteassBs^ea®a«B«ÄÄBs altceva: nevoia la care-l silesc împrejurările de a face o pace cu noi. Dacă până acuma guvernele puteau rezolvi chestia naţională şi în special chestia românească cu măsuri de brutalitate şi asuprire, azi ei au ajuns în coerciţiunea de a deslega chestia altfel: cu concesiuni. Nu mai merge cu discursuri umflate şi goale, nici cu ordonanţe sau jandarmi şi temniţă, guvernul e silit de jos şi de sus în acelaş timp să facă o pace cu concesiuni. Şi pentru a obţine o pace uşoară şi ieftină, el aleargă la mijlocul copilăresc al ameninţărilor. Gestul de ameninţare al contelui Tisza, departe de a exprima putere e un gest de slăbiciune, unstrigăt de exasperare şi de ciudoasă mânie. Niciodată un om politic ungur nu şi-a tradat mai bine gândul ascuns ce munceşte şi nu a dat potrivnicilor săi mai multă încurajare. Pentru aceia ameninţarea caraghioasă a contelui Tisza e poate cel mai sigur simptom al unui viitor mai bun ce ne mijeşte şi cel mai puternic motiv de curaj şi nouă stăruinţă în lupta noastră. Darea de seamă a dlui Dr. Şt. C. Pop. Duminecă 20 f. c. va avea loc o întrunire publică în Siria. Deputatul Siriei, d. Dr. Ştefan C. Pop va rosti darea de seamă în faţa alegătorilor. Românii din Arad sânt rugaţi a participa în număr cât mai mare la întrunirea aceasta. Deschiderea campaniei electorale în comitatul Aradului. Darea de seamă a deputatului Vasile Goldiş. Mitliş, 13 Martie. Cam în aceiaş vreme, când contele Tisza îşi rostia filipica sa în Arad-oraş, împotriva politicei noastre naţionale, în nemijlocita apropiere a Aradului, în frumoasa podgorie, el îşi primea deja răspunsul potrivit. Mii de români, în frunte cu preoţii, învăţătorii şi toţi fruntaşii de prin toate satele de-a lungul podgoriei primeau cu însufleţire fără margini pe vrednicul deputat al cercului, d. Vasile Goldiş, care deschidea campania electorală în comitatul Aradului. Era poate numai o simplă coincidenţă, dar manifestaţia avea par’că aerul puternic a unei adevărate contra-demonstraţii izbucnită spontan şi cu multă putere faţă de manifestaţia duşmănoasă din Arad. Podgoria a răsunat de cântece şi voioşie şi de vibrarea unei dispoziţii de luptă cum nu s’a mai văzut. D. Goldiş, în faţa a mii de alegători, a rostit un discurs de o oră şi jumătate, stârnind o mare însufleţire. întregul discurs a fost subliniat de vii, pe alocuri chiar de pătimaşe aprobări, cari au crescut într’o adevărată isbucnire de revoltă când a atins partea în care se ocupa cu acţiunea contelui Tisza. Manifestaţia de ieri din podgorie în orice caz este de cel mai bun augur pentru campania electorală pe care o inaugurează cu cele mai sigure nădejdi de isbândă. La Chioroc, însoţit de d-nii Siva Raicu, Iuliu Herbay, Sever Bocu, Cornel Lazar, Iosif Şchiopul, D. Popoviciu, I. Bogoevici, A. Garoi din Arad, de poetul Octavian Goga din Sibiiu şi de d. Dr. Zosim Chirtop advocat în Câmpeni, precum şi de d nele Goldiş, Şt C. Pop, Dr. Chirtop şi Bocu, — deputatul cercului Radna d. Vasile Goldiş a sosit la Gioroc cu trenul de la orele 3. La gară d- deputat Goldiş şi suita sa a fost întimpinat de câteva sute de oameni, în frunte cu numeroşi preoţi şi învăţători din comunele din jur. Corul plugarilor din Chioroc, condus de harnicul învăţător Gheorge Mihuţia, la sosirea trenului a intonat un cântec de binevenire. Preotul local, neobositul Romul Văţianu salută pe deputat în câteva cuvinte bine simţite, asigurându-l de neclintita încredere a alegătorilor din cercul Radnei. D. Goldiş îi răspunde spunând că în manifestaţia aceasta vede înainte de toate credinţa alegătorilor faţă cu steagul, supt care ne-am înrolat cu toţii. Ambele cuvântări au fost primite cu aplauze entuziaste. Cei de faţă, au pornit apoi cu toţii, în mai bine de 50 de trăsuri, spre Miniş, unde aştepta lume şi mai multă. Tocmai când a intrat şirul lung de trăsuri în comună, a sosit de câtră Radna şi motorul, aducând delegaţi din comunele din jur. Ceva mai târziu a sosit şi motorul de cătră Şiria, aducând delegaţi din această comună fruntaşă şi din alte comune apropiate. Cu acest motor a sosit şi d. deputat Dr. Ştefan C. Pop, care a fost salutat cu aclamaţi vii. In Miniş. Cea mai bună impresie a făcut faptul că la această adunare au luat parte delegaţi din aproape toate comunele cercului Radna: Cuvin, Cicir, Mândrulor, Sâmbăteni, Pâncota, Galşa, Covăsinţ, Şiria şi altele. Cu românii din Ghioroc au venit câţiva legători unguri, iar cu cei din Paulis şi câţiva alegători nemţi. Şi toţi ţăranii au venit conduşi de preoţii şi învăţătorii lor, o vie dovadă despre buna înţelegere ce domneşte între păstori şi turma lor. Au fost de faţă la această adunare aproape de 2000 de oameni. Am remarcat prezenţa preoţilor Procopie Givulescu, protopop, (Radna), Zamfir Conopan, Cornel Popescu, (Paulis), Petru Pelle, (Miniş), Const. Putici, Teodoiu Moţiu, (Cuvin), Ion Cure, Ion Micloşi, (Covăsinţ), Mihail Lucuţa, protopop, (Siria), I. Păscuţiu, (Siria), Romul Vaţian, (Gioroc), Iancu Ştefănuţiu, (Mândruloc), Traian Terebenţiu (Galşa), Fabriţiu Mânuită, Nuţiu Felnecan, Paul Felnecan, (Sâmbăteni), Constantin Mihulin, (Cicir) şi alţii. învăţători de asemenea au fost mulţi de faţă. Am văzut pe dnii Iuliu Grofşoreanu, Teodor Cherechean (Galşa), Dimitrie Olariu, Liviu Papp, (Covăsiiţ), Gheorghe Mihuţia, (Gioroc), Traian Frideric (Miniş), G. Stoian, (Pauliş), Aureliu Drăgan, (Cicir), Traian Givulescu, (Radna), Petru Lupaş, (Sâmbăteni). Au mai fost de faţă dnii Gheorghe Popoviciu, referent bisericesc, (Arad), Dr. Marta, Dr. C. Mists, (Lipova), Dr. Iacob Hotăran, (Şiria), Dr. Beleş, (Radna), Dr. E. Monţia, Axente Secula, Nicolae Lăzărescu, (Şiria), Vasile Groza, când, de preot, (Radna), C. Mladin, comerciant, cu dna şi fica (Pauliş), A. Saviciu, casierul «Lipovenei«, şi o gudă frumoasă de tineri. Adunarea. Şirul lung de trăsuri s-a oprit înaintea bisericii, unde deputatul a fost întimpinat de bravul popor din Miniş, în frunte cu preoţii şi învăţătorii locali. Corul din Miniş, condus de învăţătorul Traian Frideric, ne întâmpină cu cântări. D. Procopie Givulescu, protopop în Radna şi preşedintele partidului naţional român al cercului Radna, salută în numele celor adunaţi pe deputatul cercului şi invită pe toţi să meargă în curtea bisericii unde d. Goldiş va da seamă despre activitatea sa parlamentară, şi despre situaţii politică. Se constituie biroul. Sânt proclamaţi aleşi: preşedinte d. Procopie Givulescu, iar notari dnii Sever Bocu şi Iosif Şchiopul. Preşedintele deschide adunarea şi dă cuvântul dlui Goldiş. Discursul dlui Goldiş. D. Goldiş e primit pe tribună cu aplauze îndelungate. O fetiţă tînără, Cornelia Pelle, fiica părintelui Pelle din Miniş, îi oferă un buchet de fiori, rostind drăgălaş, câteva versuri în cari se preamăreşte dragostea pentru limbă. Adânc emoţionat, d. Goldiş sărută mica româncuţă pe obraji rumeniori. Popularul deputat trebuie să aştepte până se liniştesc valurile de însufleţire, ca să-şi poată începe discursul, ascultat de cei de faţă cu atenţie mare şi subliniat de aprobări dese şi vii. ‘ »Iubiţi fraţi, a început d. Goldiş, îmi pare nespus de bine că în sfârşit mi s’a dat prilej să vin şi în acest loc frumos, în mijlocul bravilor mei fraţi din Miniş. Dacă până acum n’am fost în Miniş, n’am făcut-o fiindcă n’aţi fi fost vrednici să vin, ci dimpotrivă: am venit aşa târziu ştiind că aici pământul e bine lucrat, inimile sânt la locul lor şi capetele luminate; am venit aşa târziu, ştiind că acest popor brav îşi cunoaşte datorinţele şi nu are nevoie de îndemnuri pentru a şi le împlini (aprobări vii). Am venit aici ca să dau răspuns la cei ce înainte cu o săptămână au ridicat în Radna un steag străin, steagul unui partid nou (Strigăte zgomotoase: Nu ne trebuie alt steag, decât steagul nostru de până acum)! Am venit să desfăşur drept răspuns, steagul partidului românesc, să ridic steagul libertăţii şi a dreptăţii. Şi unde aş fi putut ridica acest steag dacă nu aici în Miniş, în mijlocul bravilor mei fraţi (Aplauze). Şi când ridic acest steag, vreau să vă spun şi ce s’a întâmplat în cei patru ani cari au trecut de când m’aţi făcut slugă al poporului, care aleargă şi munceşte pentru binele lui (Aplauze). înainte cu patru ani, trei partide s’au înfrăţit pentru a stăpâni ţara: partidul lui Kossuth (Strigăte zgomotoase: Jos Kossuth!), partidul contelui Andrăssy (Strigăte şi mai zgomotoase: Jos cu ei!) şi partidul poporal! Aceste trei partide au pus mâna aproape pe toate mandatele. Dintre 413 deputaţi abia 25 au fost potrivnici partidelor înfrăţite şi au declarat că nu au încredere în ei. Dar chiar şi dintre aceşti 25 deputaţi, 3 deputaţi sârbi au fugit (O voce din popor: Să fi fugit în Dunăre că era aproape ilaritate) şi au rămas numai 22 de inşi. Partidele înfrăţite n’au fost, deci, împiedecate de nimeni şi cu toate aceste ce au lucrat în aceşti patru ani ? Adus-au vreun bine ţării şi cetăţenilor ei? Nu, ci au sporit numai numărul necazurilor şi greutăţilor cari apasă pe cei săraci«. D. Goldiş face apoi, rând pe rând, o aspră critică a legilor aduse de coaliţie, arătând că toate aceste legi sânt aduse împotriva celor obidiţi. Vorbeşte despre încărcarea bugetului cu un spor »TRIBUNA« 14 Martie 1010 Gulere și manşete mai frumos surăreste fabrica HMNIV* din Cluj-Kolozsvár, Ferencz József-ut. 102. — -------------de spălat ctt aburi _____ — i)UllKU — — — — Telefon 395. — — — —* -----------Lucrurile elfr) proving dacă trec peste S cor. Ie retrimite franco. ... —