Tribuna, iulie-decembrie 1972 (Anul 16, nr. 27-52)

1972-07-06 / nr. 27

— Interviu cu tov. Vasi le I lován, secretar al Comitetului județean Bistrița—Nasáud al P.C.R. — — Stimate tovarășe secretar, județul Bistrița-Năsăud reprezintă un important spațiu de cultură pe harta Transilvaniei și mă gîn­­desc la vechile dumneavoastră școli, la bogata tradiție cărtură­rească cu care vă puteți oricînd mîndri, la fiii acestor locuri — Coșbuc și Rebreanu — dar și la peisajul social-cultural al momen­tului de față. V-aș ruga să vorbiți despre Bistrița anului 1972. — Intr-adevăr, impresionant este faptul că, într-un perimetru geografic relativ restrîns, s-au născut și au trăit oameni care prin activitatea lor, pusă în slujba umanității, înfruntă timpurile, fiind o constantă vie în sufletul poporului nostru. Mă gîndesc, în primul rînd, la George Coșbuc și Liviu Rebreanu, apoi la Andrei Mure­­șanu și Ion Pop Reteganu. Dacă ei au zidit coloane în panteonul culturii naționale, cred că aceasta s-a datorat și tradiției, Bistrița și Năsăudul fiind, de-a lungul deceniilor, focare de cultură, ade­vărate centre spirituale în nord-estul Transilvaniei. Incepînd, înde­osebi, din a doua jumătate a secolului trecut, învățămîntul și cul­tura devin, din ce în ce mai mult, un bun al maselor, accesul la cultură fiind cîștigat printr-o luptă care nu de puține ori a cerut jertfe. Chiar și înainte de 1900, copilul care începuse să cunoască lu­mea știa de la bunic că strămoșii săi au înființat școala și că școala era a lor, așa cum le era casa sau fărîma de pămînt. Apoi, învățătorii răzbeau în știința vremii, a lumii, și o făceau accesi­bilă copiilor. Cred că diferența de nivel între școala românească de aici și cea din apusul Europei era minimă. Așa îmi explic­ă că ținutul nostru a dat țării 13 academicieni și o pleiadă de cărturari legați de popor, ale căror fapte de viață slujesc și astăzi drept exemplu pentru urmași. Vă este cunoscut faptul că, anul trecut, școlile din Monor și Maieru au sărbătorit două sute de ani de existență, iar cea din Dumbrăvița centenarul. Spunîndu-vă toate acestea, nu mă gîndesc cîtuși de puțin la aspectul festiv al lucrurilor, ci mai cu seamă la obligația cadrelor noastre didactice — și nu numai a lor — de a face totul pentru educarea și instruirea tinerei generații la nivelul exigențelor actuale. în realizarea actelor de cultură actuale noi avem în vedere tradiția, din care ne străduim să preluăm critic partea cea mai bună, conjugînd-o cu cerințele prezentului. Cred că nu există localitate în județ în care să nu se fi construit în anii din urmă, fie școală, fie cămin cultural. Statisticile impresionante pe care le avem în față spun totuși prea puțin. In ele trebuie să vedem, întîi de toate, pe omul zilelor noastre, înfăptuitorul edifi­ciului socialismului în această parte de țară, cel căruia i se dato­rează în întregime ceea ce ați numit „Bistrița anului 1972“. Ne putem mîndri astăzi cu un fond folcloric și etnografic foarte bogat, aproape fiecare vale sau grupuri de localități își au serbă­rile lor: la Leșu — Rapsodia trișcașilor, pe Bîrgău — Concursul soliștilor de muzică populară de la Tihuța, la Posmuș — Serbarea cîntecului și portului de pe Valea Șieului, apoi Festivalul fanfa­relor, Serbarea Cetății Ciceului. Amintesc, de asemenea, printre ser­bările inițiate în ultimii doi-trei ani, pe cele închinate muncii în­frățite a oamenilor acestor meleaguri: serbarea cooperatorilor de la Braniștea-Cireșoaia, prilejuită de culesul cireșelor, precum și cele de la Prundu Bîrgăului și Maieru, organizate pentru muncitorii forestieri și pentru cei din carierele de piatră. Am organizat, de asemenea, o serie de simpozioane și sesiuni de comunicări științi­fice la care și-au dat concursul un mare număr de intelectuali din județ. Pe fondul bogatelor tradiții de cultură, noi trebuie să sădim astăzi învățătura partidului nostru, operînd prin diverse forme eficace, pentru ca toate manifestările organizate, de la conferință, brigadă științifică pînă la sesiunea de comunicări etc., să contri­buie la realizarea obiectivelor economice pe care le avem de în­deplinit în actualul cincinal. — Care este principala problemă politică înscrisă pe agenda de lucru în domeniul pe care îl conduceți în cadrul Comitetului jude­țean de partid Bistrița-Năsăud? — Oamenii muncii din județul nostru, alături de întregul popor, sunt angajați cu toate forțele în uriașa activitate creatoare de în­făptuire a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, program care a pus ca obiectiv central făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Principala problemă politică înscrisă pe agenda noastră de lu­cru o constituie sporirea rolului propagandei de partid la mobiliza­(Continuare în pag. a 12-a) RADU MAREȘ Fotografie de FR. CSOMAFAY ham Ce vrajă-anume mă prinde Auzul în­cînt mi-1 răsfață, Sufletu-intens îmi aprinde, E-al patriei clocot de viață. L-auzi pe a Dunării decinde, Pe munții în abur de ceață; Covor fermecat el întinde, în lavă preschimbă, ce-i gheață. 1 Camil Baltazar Splendoarea gliei românești E freamătul cotropitor Al țării, cea atotfăurată, Cunoaște doar roade și culmi; Oriunde de-atorni, îl adurmi. Ii simți cum, fierbinte-nveșmîntă Și fapta și visul pe creste, A patriei superbă poveste Și tot ce e basm și­ adevăr este, O proslăvește și-o cîntă.

Next