Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1898 (Anul 2, nr. 1-122)

1898-01-01 / nr. 1

1/13 Ianuarie 1898 TRIBUNA POPORULUI Un oraş sub tutelă. Ministrul de interne a trimis comitatului Strigon o ordinaţiune în causa regulării stărilor economice decă­zute ale oraşului Strigoniu. In ordinaţiune ministrul dispune şi îndrumă pe vice-comi­­tele comitatului, că dacă într’alt chip nu va putea regula chestiunea, atunci se aplice asupra oraşului disposiţia §. 117 din legea comunală şi să pună oraşul sub tutelă. ♦ Him­en. Dl George Dogariu, teolog absolut, fiul venerabilului preot Ioan Dogariu din Ianova şi-a încredinţat de viitoarea sa soţie pe gentila uşoară Livia Musteţa, fiica Dlui Geoge Musteţa, paroch in Hisiaşi. Cununia se va serba Duminecă la 18/30 Ianuarie d­­in biserica gr. or. română din Fabricul Tim­işorii. Dl George Treta, absolvent de teo­logie, fiul proprietarului George Treta din Cebza. Sâmbătă la 8 Ianuarie şi-a încredin­ţat, de soţie pe amabila uşoară Emilia Li­­povan, fiica veteranului învăţător în pensiu­ne Ştefan Lipovan din Lugoş. Trimitem ambelor părechi sincerile noas­tre felicitări!* Lumea femeilor. In provincia Smolensk din Rusia există un cerc administrativ, în fruntea căruia stau exclusiv numai femei. Să nu se creadă însă că femeile din acest cerc au ajuns la putere prin emancipare modernă. Nu, ci împrejurările maştere cari silesc pe bărbaţi la muncă îndepărtată în pro­vincii învecinate, lăsându-şi satul, casa şi familia. Timp de 8—10 luni, şi chiar anul întreg cât bărbaţii sunt departe, femeile conduc ele singure nu numai lucrurile cas­nice familiare, ci chiar şi afacerile admini­strative comunale. Interesant e, că pe lângă tot lucrul cât 11 au femeile părăsite, le mai rămâne şi timp de distracţie. In fie­care zi ele se adună într’un edificiu public, unde petrec timpul dela 5 oare de seară până după mezul nopţii cu jocul In cărţi. * Pedestru în jurul pământului. In Spania a produs mare sensaţie un oficer din arti­leria francesă cu numele Gandeaux care a sosit zilele acestea la Madrid. Oficerul fă­cuse o prinsoare că va încungiura pămân­tul pedestru şi fără nici un crucer. Zis şi făcut. Indrăsneţului globetrotter reîntors la Madrid ’i­ s’au făcut ovaţiuni foarte căldu­roase. Gazetele îi aduc portretul şi scriu articole despre el. Prinsoarea a fost de un milion de franci. Câţi jidani sunt în lume­­ .Archives Ju­­daiques*, revista jidovească din Paris pu­blică următoarea statistică a jidanilor din lume: In lumea întregă sunt 6,300.000 de jidani, dintre cari în Europa 5,400.000, In Asia 30.000, în Africa 25.000, în America 250.000. In Australia unul jidanilor e ne­însemnat. Dintre statele europene Rusia e mai fericită, căci ea se poate lauda cu 5.500.000 de jidani, după care urmează Austro-Ungaria cu 1,644.000 de litre, din­tre cari la noi în Ungaria sunt 800 mii, Germania are 560 mii, România 263 mii, Turcia 105 mii, Franţa 53 mii. Budapesta singură numeră de 3­ ori atâtea lipitori ca Franţa întreagă. * Petrecerea tinerimei din Oradea-mare. Tinerimea română din Oradea-mare arangia­­ză la 3 Februarie 1898 st. n. în sala cea mare a hotelului .Arborele verde“ un con­cert împreunat cu dans. Comitetul arangiator: Dr. Coriolan Pap, preşedinte; Dr. Aurel Lazar, George Vodă, vice-preşedinţi; Teodor Pap, cassar; Victor Creţiu, controlor; Sabin Ignat, majordom; Lucian Georgeviciu, notar; Alexandru Aciu, Isaia Ardelean, Lucian Bol­­caş, Alexiu Boţoc, Cornel Breban, Alexandru Bretan, Ioan Ciordaş, Nicolau Diţ, Vasiliu Ghete, Nicolau Köváry, Demetriu Lascu, Iulian Luchiciu, Iustin Marsieu, Augustin Mircea, Paul Obădean, Avram Papp, Geoge Popoviciu, Nicolau Popoviciu, Nicolau Schiau Eugen Şimonca, Duşan Spăriosu, Coriolan Steer, Ioan Suciu, Augustin Szilvasy. înce­putul la 7Va oare seara. Preţul de intrare pentru persoană 2 fl., pentru familie 5 fl. Suprasolvirile generoase se primesc cu mul­­ţămită la adresa cassarului Teodor Pop (Fe­ utcza, Bartsch palota) şi se vor curta pe calea publicităţii. In pausă se va juca ,Că­­luşeriul şi Bătuta“.Venitul curat este desti­nat pentru ajutorarea studenţilor săraci1 din loc. Programa: 1. Numele Teu, de Porum­­bescu, executat de corul tinerimei. 2. Ru­gămintea din urmă, poesie de G. Coşbuc, declamată de Alexandru Aciu. 3. Ce te legeni codrule, duet cântat de Dşoara Ida Papp şi Sabin Ignat, acompaniat pe pian de Dşoara Viora Ignat. 4. Prima rochie lungă, monolog de Iosif Vulcan, predat de Dşoara Hortensia Miclea. 5. Quintet, de Po­­rumbescu, executat pe violină de Victor Creţiu, Augustin Szilvasy, Nicolau Kovâry, Avram Papp şi Duşan Spăriosu. Gărgăunii Dragostei. Comedie intr’un act de Iosif Vulcan. Persoanele: Olimpia, văduvă tineră: Dşoara Veturia Papp. Tirgoviştean, unchiul ei: George Vodă. Dr. Ursulescu, medic: Nicolau Schiau. Marin, advocat: Sabin Ignat. Gogu, deputat: Coriolan Steer. Riţa Joiţa, Zina, Lucsiţa, Zoe, Aglaia, Lilica, prietenele Olimpiei: Dşoarele Viora Ignat, Maria C. Marchiş, Veturia Daraban, Ida Papp, Elena Papp, Hortensia Miclea. Anica, ca­merieră : Marietta Iernea. Alecu, servitor: Alexiu Boţoc. Se petrece la Bucureşti, în salonul Dnei Olimpia. Timpul present. ♦ • • • . .. . -y •" • " . . . " Concert în Hodoş. Reuniunea de cântări şi musică a plugarilor români din Hodoş aranjează Marţi în 6/18 Ianuarie a. c. la Botezul Domnului în sala şcoalei gr. or. rom. un concert împreunat cu petrecere de joc Preţul­ de persoană 20 cr., de familie 40 cr. Venitul curat este destinat fondului reuniunei. Ofertele benevole sunt a se tri­mite casariului reuniunei: Iulius Vodă eco­nom, Hodoş, p. u. Lugoj, începutul la 7 seara. Programul 1. „Stăneuţa* chor micst de Musicescu. 2. „Taci bărbate* chor micst de 1. Vidu 3. „Lupta de la Călugăreni“ poe­sie de C. Aricescu, declamată de coristul Iulian Blajovan jun. 4. „Moţul la drum“ chor barb. de I. Vidu. 5 „Trei surzi* poesie de Speranţă, declamată de coristul Pavel So­­coşan. 6. „Toaca“ chor micst de I. Ionescu. 7. „Movila lui Burcel* poesie, declamată de coristul Văsile Folţun. 8. „Româncuţa* chor bărb. de Mureşan. 9. „Fac ce-a făcut tata“ poesie de Speranţă, declamată de coristul loan Vodă. 10. „Bobocele şi inele* chor­­bărb. de I. Vidu. 11. „Zi c’ai fript“ poesie de Speranţă, declamată de coristul Vasile Bărbos jun. 12. „Logojana“ chor­micst de I. Vidu. * Unde femeile sunt mai multe decât băr­baţii. In Rusia europeană Intre 129 mi­lioane de locuitori ai ei, proporţie de gen e astfel: la fiecare 100 bărbaţi cad 102 fe­mei. Ear’ în Rusia asiană, cu toate că în râsboiurile purtate mai ales în Caucaz şi Turkestan bărbaţii cad cu miile — totuşi numărul lor faţă de al femeilor este cu mult mai mare, căci la fiecare 100 de băr­baţi statistica nu poate arăta mai mult de­cât 89 de femei. In Turcomania femeile sunt şi mai puţine. *' Z'h, ./ .••••. ’■ Rectificare. Din parte interesată ni se cere rectificarea pasagiului din­­corespon­dența de sub titlul „Din tractul Dobrei“ publicată în Nr. 245 al „Tribunei Poporului* pasagiu ce începe: „Membrul Hă­dan aduce la cunoștință etc. punctul penultim, ce se începe : „Dl comisar basat pe o arătare etc.* In sensul, că nu comisarul a întrerupt pe Petru Hădan şi l’ar fi aprostrofat cu insulte şi cu cuvântul de „minie“, ci parochul din Săcămaş Petru Popovici a întrerupt pe vor­bitor şi s’a folosit de espresiunea vătămă­toare de „minie“. Aceasta procedere de alt­fel a fost reprobată de însuşi comisariul. * La agentura principală din Arad a băncii de asigurare „Transilvania“ pot afla apli­care mai mulţi AGENŢI AMBULANŢI pe lângă emolumente foarte mulţumitoare. Eroului nostru Dr. Vasile Lucaciu de Anul­ Nou, 1898. In ochii mei apare, măreţ, impunător, Un chip frumos din basme, de­ a pururi (zimbitor, Urechia mea aude-un sgomot depărtat, Ce sgudue teribil pământu ’n lung şi lat: Să fie ruptă vremea?... şi s’a sfîrşit cu [noi ?... Ş’ajuns-am, Doamne, ciasul şi ziua cea [de-apoi ??.... ...Pun la pământ urechia s’aud şi să ’nţeleg Un semn, o vorbă numai, enigma s’o des-leg— Aproape... mai aproape de sgomot­eată sunt... Aud mişcări de oameni... şi românesc cuvânt: Ah! inimă înceată cu frica ta de-acum. — Românii pleacă veseli şi doinitori la drum!! Vit­eji din ,patru unghiuri“ aleargă la Şişeşti. Purtaţi ei sunt de simţul măririi strămo­­şeşti. E drumul lung, departe, dar’ cântă zgo­­motoşi Să prindă moşii voie, să calce ’n marş făloşi, Şi când va fi să-’l vadă pe preotul viteaz Sâ rîdă primăvara din storsul lor obraz!!! .... Bată-’i de ţintă aproape !... Ei rîd şi­­nu mai sîmt Că trupul îi apasă puternic la pământ, Ci vor aripi să aibă, să-’şi facă drum uşor Spre chipul cel din basme, atât de ’ncân­­tător, Să-’l vad’ acum aievea, cu ochii lor fireşti Pe preotul Vasile Lucaciu dela Şişeşti. Şi când au dat să intre în sat şi l-au văzut, De strigăte de „urat văzduhul s’a umplut Şi el, eroul mândru, cu ochii lăcrimaţi Să ’nchină cu blândeţe, şi umerii lui laţi In tremur se ridică... şi blând şi majestos Vorbeşte-aşa mulţimii, cu glas melodios : — „In sinul veciniciei un an­earăşi apune, Viaţa ’i-am­ trăit-o cu rele şi cu bune, Şi-acum, când altul vine în lume să troneze, Ori­ce-ar aduce dînsul, să nu ne dispereze, Eu ştiu: Cei slabi cu duhul, viteji s’or­­face eară... Noi nu murim, căci suntem pădure seculară /* ,Trecutul ne-e martor, că 'n luptele purtate Am fost întotdeauna cu mânile curate, Şi inimile noastre de-un dor au fost pornite, Să dăm viaţă nouă naţiunii asuprite; In viitor, mai aprig cuvântul nost­ru na­ va, Sătmaru­’l va trimite din Nistru până ’n [Drava]. „Români am fost din veacuri, car’ vechile [restrişte Din vatra strâmoşască nu ştiură să ne mişte; Şi câte nu ’ncercară duşmanii răi să facă, Poporul la lumină din neguri să nu treacă; Legaţi am fost de glie, şi ved că nu ne pasă, Căci Dumnezeu ne-ajută, şi ni­’s la noi [acasă !* „Priviţi dar cu mândrie în viitorul mare, Urmaţi cu-avânt în inimi a naţiei înălţare, Şi, când un dor ne leagă de limba strămo­[şască, Şi, când numai o mamă avut’am să ne [crească: AU dor şi alta mamă, noi nu ştim, nu voim, Români suntem în lume, Români să şi mo­­rim !! „Urale de „trăească* văzduhul car umplură, Şi la sfârşit, moş Negru aşa grăi din gură: „Părinte! azi venit-am din lume depărtată Să te vedem cu ochii, cât vom trăi, odată... Şi cată-ne acuma cu toţii mângâiaţi, Privim cu drag şi sete în ochii tei curaţii* Şi azi, la ziua-ţi mare, noi inima ţi-o dăm, Şi’n lupta ce ne aşteaptă pre tine te urmăm ! Căci ştim şi înţelegem ce drag pre toţi­­ne ai, Că pentru dreptul nostru şi vieaţa ta o dai: Fi dar, teroul naţiunii, cu chipul legendar, Şi cerul te ’ncunune cu flori ce’n Rai răsar! !! Bogoltin (Mehadia) 29 Dec. 1897. Alexandru Muntean al lui Vasile, preot gr. ort. roman. Nr. 1 — Pag. 3 învitere la abonament Deschidem prin aceasta abonament pe anul 1898 la „TRIBUNA POPORULUI“ Condiţiunile de abonament, însemnate şi în fruntea foii, sunt cele următoare: în Monarchie: Pe an an...................................fl. 10.— Pe V* an........................................ 5.— Pe V* an . „ 2.50 Pe o lună..................... . . „ 1.— Pentru România și străinătate: Pe un an..............................franci 40.— NUMERII DE DUMINECA pot fi abonați deosebit, ca foaie pentru popor, cu 2 fl. pe un an, având o întindere de 8 pagine, cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine. SOPT Domnii cari se abonează la foaia de zi cu 10 fl. pe an, nu au să mai plătească nimic pentru adausul po­poral de la numărul de Dumineca. Administraţia „TRIBUNA POPORULUI“. ULTIME ŞTIRI Deschiderea Reichstagului prusian. i­ . Berlin 11 Ianuarie. Mesagiul de tron cetit în Reichstagul prusian semnalează un escedent însemnat In budgetul ţării pe anul viitor. Intre nouele proiecte ce vor ocupa activitatea deputaţilor este proiectul pentru ştergerea cauţiunilor funcţionarilor, mărirea lefii preoţilor, regu­­larea poziţiei docenţilor universitari, extin­­derea legilor privitoare la dreptul de ere­ditate asupra Westfaliei, despre ajutorarea inundaţilor şi regularea apelor. Protestul patriarchului ecumenic. Constantinopol 11 Ian. In şedinţa de mâne, sinodul patriarchatului ecumenic va protesta contra emiterii bera­­telor prin care se înfiinţează episcopii bul­gare In Turcia. Editor: Aurel Popovici-Barcianu. Redactor responsabil: Ioan Russu Sirianu.

Next