Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1898 (Anul 2, nr. 1-122)
1898-01-17 / nr. 11
Pag. 50 — Nr. 11 Bar' socoteala e cât se poate de pipărată; se cere câte 50 fi. pe lună. Cu atâta putea sta la un otel curat şi elegant, car’ nu în puterile temniţelor ce sunt o adevărată ruşine pentru veacul luminat în care trăim. Cât despre grija ce o are statul de a nu se lăsa păgubit pentru aerul stricat ce a dat luptătorilor români, într-adevăr, ea e de lăudat. Nici după trei ani n'a uitat să caute a încassa suma cu care îi scoate datori pe oaspeţii Seghedinului şi Clujului. Din aceşti bani de nu se va îmbogăţi, căci din altă parte puţină nădejde ! Episcopul Pavel. Ziua de Mercuri, în care P. S. S. Episcopul Pavel a împlinit 25 ani de când s’a sfinţit episcop, a fost serbată în Oradea- Mare cu o deosebită pompă. In biserica catedrală s’a oficiat o misă mare de canonicul Teodor Kovâry, fiind de faţă toţi dela curtea episcopească. D’asemeni s’au slujit liturghii în toată eparchia. Sărbătoritul cu prilegiul acesta era insă dus la moşia sa Slatina, unde petrece mai cu drag. Chiar acolo însă, în retragere, el a primit o mulţime de felicitări, între cari şi pe a cardinalului catolic Schlauch din Oradea-Mare, precum şi a mitropolitului catolic Császka, a episcopului catolic Desewffy, şi a tuturor prelaţilor români gr.catolici. Din Arad P. S. Sa a fost felicitat, printr-o adresă colectivă şi foarte caldă, de d-nii: G. Telescu, protopop gr.-cat.; George Pop, profesor; Gerasim Venter, advocat şi Dr. Ştefan C. Pop. Se fac de rîs... Europa întreagă o să rîdă de prostia ce au făcut-o cei mai cuminţi Unguri: comitetul societăţii de maghiarizare, în fruntea căruia stă rectorul universităţii din Budapesta, vestitul Herczeg, a felicitat adecă şi el pe împăratul Germaniei, care a împlinit ori 39 ani. Li s’a urcat adică Ungurilor fudulia la cap şi-i face atât de închipuiţi, încât le a venit dorul să stea de vorbă cu împăraţii. Mai de râs sunt însă când adresânduse împăratului Germaniei, îi spun: „Majestatea Ta stai în ochii Ungurilor ca încarnaţia şi purtătorul de steag al celei mai curate idei naţionale . . . Pentru că M. Ta ne-ai arătat că Ungaria nouă numai pe temeiul celei vechi se poate ridica neclintită“... Care este însă Ungaria cea vechie ? Este statul cu mai multe popoare, aşa cum Ta înfiinţat Sfîntul Ştefan, întăiul rege ungar, dar nu cum vor să-l prefacă smintiţii de şovinişti, cari ar voi ca în 10—15 să nu să mai audă aici altă limbă decât cea maghiară ! După cum se vede, soviniştii chiar şi când scriu către împăraţi, una spun şi alta fac. Nu se pot lăpăda de năravurile rec, ei î şi dau în petec chiar şi când cred că au săvîrşit lucrul cel mai cu minte. TRIBUNA POPORULUI Din România. Noul rector. Dl Gr. Ştefănescu, noul rector al universităţii din Bucureşti, a depus cercuri la ministerul cultelor şi instrucţiunei publice obicinuitul jurământ. * Proces. Pe roi a fost sorocit la tribunalul din București desbaterea procesului ce l'a intentat dlui N. Pilipescu, pentru că în duel a rănit de moarte pe regretatul G. Lahovary. La orele 12 și jum. se începe strigarea procesului. Tribunalul e prezidat de către dl Florian. Fotoliul ministerului public e ocupat de către dl prim-procuror Sărăţeanu. Pe banca acusaţiunei se află dl N. Filipescu şi martorii duelului d-nii C. Isvoranu, Drosu, Al. Săulescu şi Victor Ionescu, asistaţi de către d-nii advocaţi G. Pariu, Kornea, Delavrancea, Cichoski şi alţii. * Procesul a fost amânat pe 23 Februarie pentru a se chema noui martori. Din Bucovina, întrunirea generală a ţerănilor din Austria. La adresa deputatului nostru Dr. Papomci a sosit —scrie »Patria“—zilele aceste« următoarea înştiinţare trimisă din partea comitetului central al întrunirii generale a ţăranilor din Austria: »Asociaţiunea imperială a ţeranilor austrieni a făcut în şedinţa primei secţiuni, ţinută în Viena în 181. c. următoarea propunere, care s’a primit cu unanimitate: Considerând starea generală miseră, în care se află populaţiunea agricolă şi care ia din zi în zi ce merge dimensiuni tot mai mari, conaldetând mai departe că nici una din promisiunile, făcute precum organizarea în societăţi după profesiuni, schimbarea determinaţiunilor provisorului cu Ungaria, reforma burselor de producte, micşorarea birului pentru ţerani, şi în fine considerând, că conchemarea întrunirii agrare austriene, a devenit imposibilă, se propune, ca în timpul dela finea luai Februarie până in 6 Martie 1898 să se concheme la Viena „o întrunire de nevoia a gospodarilor austrieni“ cu următoarea ordine de zi: 1. Protest în contra protegrării importului făinei din Ungaria peste 30 Aprilie 1898; 2. conchiemarea definitivă a anchetei asupra reformei burselor de producte, care de atâtea ori a fost anunțată; 8. luarea de măsuri pentru împedecarea concurenței transatlantice ; 4. schimbarea legei referitoare la impozitul după venitul personal şi 5. comunicarea cu privire la înfiinţarea unei centrale pentru pregătirea convenţiunilor comerciale". Publicând această înştinţare suntem în posiţie a împărtăşi cercurilor noastre ţărăneşti că dl Dr. Popovici îndată după sosirea sa din Viena, care va urma zilele aceste, va căuta prilegiul de a se sfătui cu alegătorii săi plugari asupra acestor lucruri de interes pentru ei, scrie , Patria“ Limba română in Franţa. Societatea de linguistică din Paris (sediul la Sorbona) va demne în anul 1901 un premiu de 1000 franci celei mai bune lucrări imprimate, având de obiect: gramatica, dicţionarul, originile, istoria limbelor române în genere şi de preferinţă a limbei române, în particular. Autorul poate fi de ori ce naţionalitate el va putea fi sau nu membru al societăţii de linguistică. Vor fi admise la concurs numai lucrările scrise în franţuzeşte, româneşte sau latineşte, şi publicate după 31 Dec. 1894. Autorii vor trebui să aviseze prin scrisoare pe preşedinte societăţii că au de gând să participe la concurs, trimiţând înainte de 31 Decemvrie 1900 cel puţin două exemplare din lucrarea lor. Scandalul Zola. Din scandalul Dreyfuss, azi Franţa întreagă se resimte în scandalul Zola. De când marele scriitor s’a amestecat adecă în afacere, scriind, că Dreyfuss e nevinovat şi silind pe guvern să-’l dea în judecată, foile scriu numai despre demonstraţiunile ce se fac împătrim lui Zola şi manifestaţiunile de simpatie pentru armată, atât de aspru atacată de Zola. Sunt şi manifestaţiuni de dragoste pentru Zola. Acestea însă mai ales din partea Jidanilor şi a socialiştilor. Astfel, s’a trimis o adresă de felicitare şi de aici din Arad. Cei-ce au subscris-o, se înţelege că sunt fii d’ai lui Israil. * Se scrie acum, că dintre ofiţerii înalţi pe cari Zola ’i-a citat ca martori în procesul ce ’i s'a făcut, mei unul mi vă merge înaintea curţii cu juraţi, ear' onoarea armatei nu fi acolo apărată de însuşi generalul Billot, ministru. * Cât despre tulburările ce *’nu născut din această afacere, se scrie că în Algir Ovreii iar şi-au luat nasul la purtare şi au mers ca îndrăzneală până acolo, că au rănit cu pietri pe un creştin. Cât de tara e intărîtată Franța in contra Ovreilor se poate vedea de alfel și din următoarea faptă. Fiind ori în desbatere an procea între ovreiul Rainach şi ziaristul Rochefort, înaintea tribunalului s’au adunat mii de oameni, şi îndată ce lau zărit pe Rochefort, dat în judecată d’un jidan, au început să-i facă manifestaţiuni, strigând : „Trăiască!" şi „Jos Jidanii." Mişelis ori neghiobie. Ziarele ungureşti iarăşi sună alarmă, cerând guvernului să mobilizeze armata, şi să ia măsuri extraordinare. Pentru că primejdia e mare, la preoţii români din Purcareţi, Badfălâu şi Zkin, în Ardeal, s’ar fi găsit nişte proclamaţiuni sosite din România. In ele Românii sunt îndemnaţi să facă un nou 1848 ! Bani vor primi din România, câţi le trebue ! Noi credem că întreaga afacere este o minciună cu coarne. Nu poate fi nimeni în România atât de puţin serios şi atât de criminal, încât prin trimiterea aici a unor proclamaţiuni revoluţionare să facă năcaz preoţilor şi învăţătorilor români, contra cărora guvernul ar porni, de sigur, cele mai nemiloase prigoniri, când s’ar afla că fără chiar se ştie ce primesc, li s’a dat dela postă proclamaţiuni revoluţionare. Cum ştiu foile ungureşti să agite de altfel cu prilegiuri de asemenea natură, dovadă este „Arad és Vidéke” de azi, care scrie că asemeni proclamaţiuni revoluţionare au sosit şi în mai multe sate din comitatul Aradului. Evident, corespândind ştirea aceasta, ziarul unguresc vrea să silească aşa zicând ca autorităţile sa facă perchisiţiuni — şi astfel năcaz şi neplăceri preoţilor şi învăţătorilor români. — 17/29 Ianuarie 1398 Presa germană După cum era de prevăzut, ziarele nemţeşti se ocupă toate cu deputaţiunea damelor sase la împăratul. Toate osândesc în termeni foarte aspri pe guvernul unguresc care a pus piedeci ca un popor real să se apropie de înaltul tron. Cu aceasă ocasiune, ziarul »Ostdeutsch« Rundschau“ ameninţă ungurimea şi crede ca va veni timpul când nu va mai fi, sfîntă scriptură tot cea ce se dictează din Budapesta cătră Viena. Femeile sase de astă-dată chiar de nu au câştigat mai mult decât numai că au deşteptat interesul germanilor ameriaei pentru causa saşilor Ardeleni — calm lor la, Viena nu a fost fără resultat. „Reichswehr“ zice că e o slăbiciune a guvernului maghiar împrejurarea că nu a dat voe deputaţiunei săseşti să se presinte la împăratul. Ministrul-president austriac nu ar fi impedecat apropierea de Tron a deputaţiunei vreunnei naţionalităţi. O alegere ciudată. Sub acest titlu ni se scrie cu data de 8/20 c. următoarele din Ciuta: Fiind ziua de alegere destinată pe 8/20 Ianuarie a. c. primarul comunal David Ţatu nu ni-a publicat în modul îndatinat ordinaţiunea despre alegere, iar dimineaţa în ziua de alegere, nu a fost poporul avisat ca să se adune alegătorii la casa comunala la alegere, căci scopul primăriului activ şi a principalului său, a domnului protojude George Rudhu din pretoriatul Caransebeşului, era ca puţini alegători să participe la alegere , înse scopul acesta nul-a putut D-Ior ajunge, deoare-ce ziua de alegere a fost tocmai a 3-ea zi de ragă la noi şi fiind toţi oamenii pe acasă, au participat în număr considerabil la alegere. La oarele 9 a. m. protojudel® Caransebeşului Dom. George Rudiu pur român în-soţit de voinicosul notariu cercual Grün» Béla au sosit în comună şi intrând in cancelaria comunală unde îl aştepta întreaga representanţă, — dar şi gendarmi încă nu lipseau — Ură se mai facă vre-o consultare cu represantanţii în privinţa alegerii, precum la alte alegeri s’a făcut, iasă la popor şi strigă: Oameni, eu am venit astăzi aicea la alegere de primariu şi după lege eu am drept să candidez, deci candidez pe Taţu David, adecă, pe primarul de până aci. Atunci, 4 prăpădiţi cari nu sunt îndreptăţiţi la alegere, dară bine plătiţi de primariu, luară cuvântul protojudelui încât nu mai fu în stare a candida pe ceialalţi , prin strigarea lor din resputeri „Să trăiască Ţaţu" iar poporul cel mult strigă: Nu ne trebue Ţaţu! După aceia protojudele întră iarăşi în cancelarie şi de bucurie că şi-a ales primariu după placul său şi fără voia poporului, pentru ceialalţi slujbaşi comunali, anume: subjude, juraţi şi tutor orfanal (comunal) n’a mai făcut alegere ci în conţelegere cu notarul a lăsat tot pe cei bătrâni, dar aceştia văzind o aşa alegere scandaloasă au abzis dela acele oficii, şi toţi în corpore cu ceialalţi representanţi şi cu bărbaţii de încre-* dere au părăsit cancelaria după ce a Insinuat protest contra alegerii, şi aşa s’a spsut fc alegerea fără ca cineva să fie depus jurământul. David Ţaţu e un feciorand de vreo, 85 ani, care pe lângă alte slăbiciuni a mai fost şi pe la mileniul din Buda Pesta, cele ce ni-a fost cu mirare la toţi, căci din coruna noastră nici un sătean afară de denssu, învăţătoriul comunal şi un morariu seröy; altcineva n’a mers la mileniu. Nai suimăm, în aşteptare după rmdtri în urma protestului festit contra alegerii. Un reprosmitet.