Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1898 (Anul 2, nr. 123-247)
1898-11-25 / nr. 222
25 Noemvrie (7 Decembre) 1898. TRIBUNA POPORULUI Pag. 1083 — Nr. 222 de husari, a’l închide la Magdeburg; supusesem deja propunerea mea regelui... Acesta e un ora sfâșiat de vanitate. El a vroit, într’o zi, să’și facă portretul ca învingâtor al luptei de la Eckernhoerde, cu un mare cal care cădea şi un obuz care făcea explozie la picoarele lui, atunci când in fapt eroismul lui constase in a se ţine la o distanţă respectabilă de tunuri, ceea ce era deja prea frumos pentru el! Vineri 21 Octomvrie. — Noi am auzit azi de dimineaţă o puternică bombardare, care s’a mărit la tot timpul zilei. Intră ora 1 şi 2, împuşcătura se auzea in mod distinct în pădurile cari se aflau la Nordul oraşului. Focul artileriei făcea o adevărată devastare. Loviturile se succedau din minut în minut, şi cu arăturile mi trapezelor nu mai încetau. Se avea impresia că o luptă regulată se dădea aproape de noi. Cancelarul a ordonat să ia pună seara pe cal şi a plecat la galop. Ne am dus şi noi, la rendul nostru, in direcţia luptei. Noi am văzut, din nou micii nori albi cari însoţesc detunăturile. La stanga noastră era luptă, în pădurile cari sunt pe drumul de laJirdies la Vaucresson. Lupta a durat până la puru ore; după aceea nu s’au mai auzit de cât vre-o căte va descărcări izolate de la Mont-Valerien, şi, apoi, totul întră în tăcere. Cum era şi dr.pL o mare agitaţie a domnit în tot ura pui de după amiazi la Versailes; locuitorii se adunaseră in faţa porţilor lor şi se aşteptau la fiecare moment să vadă înpuşcătura apropiindu-se, trupele noastre risipite şi armata Parisului făcendu-şi apariţia. Seara cancelariei a emis părerea că trebuia să se împedice de aci înainte oamenii de a se aduna asfel pe străzi in zilele de luptă. El a spus că locuitorii trebuiau, în asemenea caz, să rămână după uşile lor și că artrebui sâ se deie ordin patrulelor de a trage foc asupra primului care nu s’ar supune. Duminecă 23 Octomvrie. — D. de Keraierig, prefect de polţie din Paris, a sosit la Madrid spre a supune doua propuneri generalului Porin. Prima consta în aceea ca,Franţa şi Spania să contracte o alieanţă ofesivă şi defensivă. Spanijla va trimite in arutonul Franţei o armată de 50000e oameni. Scopul alianţei va fi apărarea comună a naţiunilor de rasă latină In contra supremaţiei raselor germane. Porin declinând această ofertă stranie, trimisul francez a cerut atunci, ca un decret să fie dat, care să autorizeze importarea armelor in Franţa. Această a doua propunere n'a avut mai multă şeansă decât cea d’intâiu. Predarea Metzului e aşteptată în curând. Prinţul Frederic Carol doreşte, se pare, o capitulare în aceleaşi condiţiuni ca la Sedan şi Toul; dar cancelarul, pentru motive politice, vrea să trateze garnizoana mai cu menajamente. Regele ezitează între aceste două opiniuni. Canelarul a spus, azi, primăriului din Versailles: —Nici alegeri, nici pace! La Paris, ei nu vrea se Înţeleagă asta. Generalii americani cari au fost la Paris aurentora spunându -i că ei nu voiau să audă vorbindu-se de alegeri. Ei nu voiesc chiar să supună ţârii chesiunea negociaţiilor de pace, un compromis cu Napoleon şi de a’l impune din nou Franţei, introdus de decanul facultăţii filosofice, Fröhlich. — In presenţa acestuia cu o ungurească stricată a cetit vre-o câteva cuvinte de pe o hârtie, prin care a apelat la auditori, ca să fie cu supunere faţă de Imparat şi Rege, după aceea apoi şi-a început prelegerea în limba românească. Decanul, după cum suntem informaţi, a fost martor pacinic al evoluţiilor naţionaliste şi antipatriotice ale dlui Ciocanu. E o aparinţă nouă, că un profesor cu îngăduinţa decanului ţine o prelegere la univ. maghiară, în limbă cu totul streină şi o catedră de profesor e ocupată de un astfel de individ, care nu ştie sau nu vrea să ştie, că limba de propunere la unir.e cea maghiară, ori ar sta una din aceste douâ lucruri de profesor a dovedit, că nu e vrednic de catedra aceea şi că de acolo trebue să se îndepărteze. La catedra de limba română au concurat doi bărbaţi vrednici de aceea catedră : Moldovan Gergely şi Alexics György. Guvernul însă a numit pe un al său, pentni că trebue să ştim, că dl Ciocanu, până acum a fost directorul gimnasiului gr.-catolic din Nasaud. După cum se aude, s’a pornit o mişcare în sinul tinerimei universitare, al cărei scop e ca să împiedice prelegerile romanești ale profesorului Ciocanu. Atâta „Magyarország*, respective Alexies, care se vede creapa de nâcas, că nu a fost el căpârnit la catedra de limba română a univ. din Bpesta. * NOUTĂȚI Arad, 6 Decemvrie n. 1898. Slujbe Izeeşti din prilejul iubileului împărătesc s’au ţinut şi in toate bisericile protestanţilor Saşi din Ardeal. Numai protestaţii Unguri au făcut estepţiune. Aşa de p. biserica reformată din loc. Vineri toată ziua a fost încuiată. Şi când e vorba de ridicarea bisericilor reformaţilor, aceştia sunt cei dintâiu, cari imploară ajutoarele din casseta privată a Majestăţei Sale. * Distincţiunî. Feldmareşalului-locotenent in pensie Leonida de Pop i s’a acordat rangul de feldzeugmeister. Ordul coroanei de fer, el. Iii l’a primit Dionisie Cimponeriu, directorul general al poştelor și telegrafelor In Seraievo. * Prelegere introductivă „valahă“ la unit. maghiară. Sub titlul acesta șovinista „Magyarország“ de azi scrie următoarele: Ciocanu János, nou numitul profesor de limba română la univ. maghiară astăzi înainte de amiazi şi-a început prelegerile la universitate şi îndată, la începutul prelegerei a consternat adânc patriotica tinerime română şi maghiară. Dl profesor adecă , care a fost Primar al Sigetului-Marmaţiei a fost ales primar dl George Seren, protonotar onorar Nou alesul primar e fiiu de țâran român din comitatul Sătmarului. * Femeile serbe din Budapesta au hotărît întemeierea unui internat sârbesc pentru pentru fetițele sârbe, cari studiează la școalele din Budapesta. Internatul va fi ridicat In memoria dmpârătesei Elisaveta. * Loialitate specifică maghiară. Vineri în 2 Decemvrie musica militară din Eperjes a fost fluerată de câtre juriștii maghiari din Eperjes, care când musica a trecut pe lângă colegiu, aceștia au cântat Kossuthnóta. Comandantul armatei din Eperjes, auzind de cele petrecute, a provocat pe fişpan, ca acesta la rândul seu se provoace pe decan, ca studenţimea se dee miliţiei deplină satisfacţie, îngâmfaţii jurişti maghiari au declarat că nu au voit se va teme miliţia şi le pare râu că astfel li s’au explicat cântarea. Ofiţerimea însă nu s’a mulţumit cu atât, ci a declarat, că nu mai merge în casină, în fruntea căreia stă iîşpanul ca preşedinte, ear’ decanul ca secretar. Musica militară a fost oprită de a mai concerta în localurile casinei unor atât de neloiali şi nespălaţi şovinişti, cari nici în ziua jubileului Maiestăţii Sale nu s’au răbdat să nu-şi dee arama pe faţă.* O reuniune umanitară în Austria. Cu prilegiul iubileului împârătesc s’a născut, printre o sumedenie de fapte umanitare şi o reuniune din cele mai umanitare, anume „Associaţiunea tuturor popoarelor din Austria, având de scop , a ajutora la moment pe cei păgubiţi prin năposturile naturii, cum e spre pildă potop, grindină, cutremuri de pământ etc. In comitetul fondator al reuniunii se află deputaţi şi alte persoane din toate naţionalităţile, astfel să numim numai pe unii din cifra totală de 50: Essevi (Italian), Biankim (Croat din Dalmaţia), contele Borkovski (Polonez), contele Coronini (Sloven clerical), cont. Czernin (mare proprietar clerical), Dr. Engel (presidentul clubului ceh tiner), Dr. Fuchs (Neamţ din Stiria, presidentul parlamentului vienez), bar. Hormuzaki, Dr. Kathrein (Neamţ din Tirolia, fostul president al camerii sub Radeni), contele Pálffy, Dr. Pattal (unul din şefii antisemiţi din Viena), principele Dr. Frederic Schiwarzenberg (mare proprietar ceh), Wassilko-Serecki, Wachmanin (Rutean) Dr. Jurkan, tot astfel mai mulţi membri ai casei seniorilor. Din manifestul ce se trimite acum în toate părţile scoatem cel puţin următoarele Jidani agricultori? Ia curând are să râsară prima colonie de agricultori jidană la Galiţia. Adică reuniunea ovrească din Londra .Jewish Association*, fondată de baronul Hirsch a cumpărat In satul Slobodka din Galiţia o parte a unei păduri de curând tăiate, pentru a înfiinţa acolo primul sat jidovesc de agricultori. In Rusia, precum adeseori s’a scris, s’au făcut de la Începutul iedului din partea chiar a statului de a sili pe jidani să se ocupe cu agricultură, dar’ cu toate că coloniile d’acestea au fost înzestrate cu tot felul de privilegii. Încercările n’au isbutit. Jidanii agricultori adică nu peste mult toţi au dat pământurile m arendă sătenilor creştini, iar ei, fiii lui Israel se risipiră după gheşeft. Cam astfel de resultat vor da desigur şi încercările din Galiţia. # Jidan, hoţ fugar. Voluntarul Max Braun, israelit de credinţă, a fugit dih arestul militar din loc tocmai in ziua iubileului. Jidănaşul fusese condamnat la 8 ani temniţă find că a sâverşit mai multe spargeri. Perciunaţii de la „Arad és Vidéke* scriu despre acest Braun aşa de duios, încât ai crede că e cel mai nevinovat. Aşa e Jidanul Kossuthist. Până şi pe tâlharii militari încă iscusă, dacă’s Ovrei. * Jidan fără confesiune. La primăria Aradului s’a insinuat ori un Ovreu, care şi-a părăsit legea şi a declarat, că voește să fie fără confesie. Acesta e al 17 lea în anul acesta. Iată roadele legilor celor,păgâne! * Alegere de notar în Cuied. Notarul din Cuied, dl Andreiu Ungurean abzicând de post, protopretorul de le Târgova a escris concurs pentru vacantul post de notar. Alegerea va fi la 15 Dec. a. c. Avis Românilor.* A apărut nr. 38 al publicaţiei săptămânale pentru familie „Foaia Populară“ cu următorul bogat sumar: Bătăuşii la „Foaia Populara“ de G. Ilie Ighel Deleanu; Atacul contra noastră; Codul penal; Sfârşitul lumei în 1900; O desilusie de V. Popescu; Cronica ştiinţifică de Dr. Van; Poesie de Blache Duca; La mănăstire de Eugen; Gimnastica suedeză de Dr. E ...; Cronica financiară ; Cugetări de Schopenhauer; Violenţa de C. Mendes; Povestea Prinţului Alemed ; Una din invenţiunele noastre (lustraţie umoristică). Etc. Etc. Etc. Pe lângă această materie se mai află o bucată de musică datorită talentatului V. Beulrsache, pe cuvinte de M. S. Regina şi portretele d-lui Dincă Schileru şi al regretatului sulptor Vasilescu. Recomandăm călduros această interesantă publicaţie, cea mai eftină din ţară. Redacţia în Bucureşti str. Doamnei Nr. 19, site: „Associaţiunea să fie teren neutral, unde vor înceta ori-ce fel de neînţelegeri, unde cele mai nobile simţeminte ale noastre — întrupându se în fapte de compătimire să facă posibil, ca în caşuri concrete să liniştim plânsetul celor ce sufâr, etc. Toţi locuitorii din Austria să formeze o armată unică a „voluntarilor iubirii de aproapelui“, cu puteri unite să ajute a birui pe duşmanii crunţi ai omenimii, ale căror nume sunt: miseria, foamea, năpustea1'. Când oare se va înfiinţa aşa ceva în Ungaria ?* Avis. Să atrage atenţiunea medicilor ro români, că postul de medic pentru comuna curat românească Petrovaselo (Român-Petre Torontal-Petrovaselo) cerc. Alibunar, este vacant. Doritorii se competeze îndată. Salariu! este 1000 fi și taxele de visită. 1. Neagoe. * Feluri m. Creerii lui Bismarck. Sub acest titlu găsim în , Revue de Psychologie“ următoarele şite • Doctorii Herz, Olt, Amon, şi Schaffer din Berlin au fixat greutatea creerilor lui Bismarck şi anume cu 1807 grame. Aceasta este o cifră foarte mare, dacă ne gândim, că greutatea mijlocie a creerilor unui European variază între 1350—1400 grame. Să ne reîmprospetăm cu acest prilej cu greutatea creerilor unor bărbați celebri, anume : ai lui Dante 1470 gr., Schiller 1596 gr., Kant 1624 gr., Byron 1792 gr., Cuvier 1820 gr. Dar’ chiar dacă n’am judeca după greutate, creerii lui Bismarck fac parte din cei mai rari şi rodnici. Cu toate acestea ar fi interesant a afla, cum sunt desvoltate şi în ce proporţie stau singuraticele părţi ale acestor creeri, mai ales însă acea zonă, pe care Flechsig a numit-o „centrul caracterului* la om, căci aici e sediul tendenţelor altruiste şi al simţemintelor etice. Din punctul de vedere antropologic cancelarul cel mare ar înfăţoşa un tip al lui »moral insanity* (rătăcire morală) împreunată cu o inteligenţă extraordinară. Şi oare întreprinderile sale gigantice n’au ele o oarecare asemănare cu crimele făptuitorilor de rele ? Ne pare râu numai atâta, că un studiu mai amănunţit asupra creerilor lui Bismarck încă n’a adus nici un decis în această privinţă. LA ABONAMENT LUNAR pe luna Decemvrie 1898 cu preţurile din capul foii invită Administraţia „TRIBUNA POPORULUI“ din Dieta. In Dieta de două zile se urmează cu discuţiunea asupra imunităţii deputatului Rakowsky, pe care cu ocazia tulburărilor din zilele trecute poliţia îl deţinuse aşa că el numai smulgânduse cu forţa a scăpat de a fi dus la arest. A făcut mare sensaţie vorbirea lui Chorin şi Emmer, cari au vorbit în contra urmăririi deputatului clerical şi au arătat ce pericol este pentru parlamentarism a prigoni pe deputaţi, ceea ce majoritatea cu atâta ură vrea să practice întru a şicana oposiţia. Pulszky, se înţelege, a susţinut guvernul. Oposiţia a făcut însă un scandal enorm, aşa că marele mameluc nici n’a putut să macine până în capăt. Azi se urmează cu discuţia asupra aceleiaşi chestiuni. ULTIME ŞTIRI Crişa, Budapesta, 6 Decemvrie. Ministrul croat Iosipovici şi-a dat demisia. Unui redactor maghiar a declarat că a demisionat din cauză că nu vna să stea la guvern sub un regim pentru care constituţionalismul espiră curând şi astfel va trebui să se susţină o stare de lucruri anticonstituţională. Se susţine că nici Szilagyi nu mai vrea să primească solidaritatea cu Bánffy pentru stările de lucruri ce se prepară. Editor: Aurel Popovici-Barcianu. Redactor responsabil Ioan Russu Siriana.