Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1899 (Anul 3, nr. 126-249)
1899-11-25 / nr. 226
premiul de Dr. în drept, dar la etatea de 30 ani diploma de advocat. Ca un patriot distins a luat parte activa la mişcările naţionale polone şi aşa a ajuns in cercetare, în urma căreia a fost condamnat la 4 ani de temniţă, dar mai târziu la moarte. Amnestia împărătească l-a scăpat de la moarte, dar a luat demnităţile academice şi diploma de advocat. * Culisa — mântuită. O mare emoţie trebue să cuprindă întreaga naţie română subjugată. Presidentul (cel poviesitâ) In sfîrşit, după mature chibzuit! cu sfetnicii se aleşi, a găsit mijlocul de a pune pe tapet causa română şi cu mai multă vigoare încă, a mai scos adică In »Tipografia* două ilustrate... Colectanţi, bucuraţi-vă şi grăbiţi, ilustrata costă numai 5 cruceri. Se poate comanda la firma Dedu, care de astă dată a binevoit a ne înfunda, trimiţăndu-ne şi nouă din acest rod al activităţii nemai văzute din partea unui venerabil bătrân capresidentul* ... Şi să mai zici că n’a căzut In doaga copilărie!?!... Curat vorba: Teara pere şi el... scoate ilustrate ! * O carte bună Distinsul nostru profesor din Braşov, Dl Vasilio Coldiş a lucrat o folositoare carte şcolară: .Geografiapentru şcoalele poporale. Întocmită pe basa planului Ministerial de învăţământ. Partea primă (pentru clasele III şi IV), cu numeroase ilustraţiuni şi harte colorate.* Editura librăriei Ciurcu Braşov. Preţul unui exemplar 85 cr. Materialul tractat se extinde pe 68 pagine, in ordinea următoare : „1. Regiunile lumii, 2. Comuna, 3. Locuitorii şi ocupaţiunea lor, 4. Religunea şi limba locuitorilor, 5. Hotarul comunei, 6. Drumurile, 7. Apele curgătoare, 8 Apele stătătoare, 9. Mijloacele de comunicaţiune, 10. Insulă, peninsulă, golf, 11. Şesul, 12. Dealuri şi văi, 13. Orizonul, 14. Desemnarea regiunilor lumii, 15. Harta, 16. Cercul, 17. Comitatul, 18. Ungaria. — II. „Ungaria şi Europa.“ (Materialul clasei a IV-a.) Ţinutul muntos din Sudost. Câmpia Ungariei. Ţinutul muntos Nordostic, Ţinutul muntos Nordvestic, Ţinutul deluros Bad vestic. Oraşul Fiume şi ţinutul lui. Ungaria In genere. Ţerile apărţinătoare Ungariei. Europa In genere“. La toate capitrele e alăturată câte o mapă colorată. O recomandăm ca toată căldura Invăţătorilor noştri. * Filerii, moneda centimă a nouei valute, cari până acum nu se vedeau în piaţă să fi dat un galbin pentru unul, de Sâmbătă încolo, aşa spun foile budapestane, vor începe şi ei sa. .. circule. Tot săracii nedreptăţiţi, căci ia loc de un crucer, cum li se dădea până acum, li se va putea da mica monedă de 1 filer. Puişorii „vechiului sistem“. Venerabilul protopop al Butanilor se pare că nu ştie Încă despre căderea vechiului sistem bisericesc In Diecesa Aradului, măcar că abia’s două săptămâni de când chiar preoţii sei i-au dat a înţelege, că sistemul Melianu ... unit! Dar’... dl Giorgia crede în Învierea morţilor. Ca să scoată deputat in congres pe iubitul seu cumnat, distinsul advocat Dr. T. Popescu, deşi linăr de tot, dar’ dl Giorgia s’a folosit de toate apucăturile vechiului sistem, aşa că dacă nu i se prindeau scrisori, era cât pe colo să scoată majoritate pentru cumnatul seu, rămas în minoritate faţă de dl Dr. Suciu Dl Giorgiu mai aprig Încă de cât paştilele Putici şi Hamsea, s’a apucat să teroriseze preoţii comunelor unde s’a votat pentru dl Suciu. Pe mai mulţi i-a îndemnat să facă alte protocoale ori cel puţin să nu lase a veni bărbaţii de Încredere cu protocoalele dlui Suciu, „ori să vină târziu, după ameazi*... Deşi cu pecete mari şi trimise cu crozniiul, epistoliile ni-au căzut la mâni. Puişorilor vechiului sistem: are să vi se taie ghiarele !• învăţător bătut în stradă Se scrie din Ciabă, că Învăţătorul de acolo Ioan Eichart alaltăeri noaptea a fost atacat şi bătut In stradă de bărbierul Vikete şi de soţia acestuia, la apărarea sa învăţătorul Eichart a străpuns grav pe soţia barbierulului şi s’a presentat apoi însuşi la judecătorie, care a pornit cercetarea. A Omorul din Sătmar. In afacerea omorului din Sătmar, despre care luasem notiţă, s’a constatat că elevul Papp Elemér a fost asasinat prin fratele lui mai mare Béla, proprietar în Szent Marton. Duminecă înainte de prânz a fost ascultat Papp Zoltán, care mai ’nainte negase tot. In decursul interogatorului Insă Își contrazicea mereu. S’au înfăţişat şi martorii şi s’a constatat că nu poate dovedi unde a fost în decursul crimei. A recunoscut însă atât el cât şi soţia lui, că de două luni incoaca au trăit numai din ajutorul lui Papp Béla. In cele din urmă, Duminecă noaptea Papp Zoltán a mărturisit că vărul său Béla l’a plătit ca să omoare într’un chip sau altul pe fratele lui Elemér, ca astfel averea întreagă să i rămână lui. Papp Zoltán n’a tndrăsnit să comită el asasinatul ci tntâiu a voit să angajeze pentru acest scop pe bărbierul Helmeczi. Acesta Insă a refusat. Atunci s’a adresat păcurarului Zoldics Mihály, care apoi a şi asasinat pe nefericitul elev. Pe basa aceasta judele de instrucţie a şi arestat îndată Zsoldics păcurarul şi pe Papp Béla. Autorul intelectual al crimei este ginerele lui Nagy László, vicişpanul comitatului. El era aproape de faliment. Îşi mâncase toată averea, umblând în trăsură cu 4 cai şi trăind peste tot foarte lucios, făcând şi datorii în suma de 60.000. Socrul său i-a şi trimis vorbă să se împuşte, că atâta-i rămâne de făcut.* Cartofii şi Pantheonii. Un deputat al camerei franceze a presentat acesteia zilele trecute un proiect de lege, prin care cere transportarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Augustin Parmentier în Pantheon. Această glorieşi-a meritat-o Parmentier prin importarea şi distribuirea cartofilor în Francia. Altmintrelea poporul francez l a făcut nemuritor pentru fapta lui folositoare şi din aceea, că In Francia supa de cartofi poartă numirea ie: .Potage Parmentier.“* d’odată la limbile engleză, norvegiană, daneză, rusă, germană şi franeeză »Dacă învie morţii“, cea mai nouă dramă a marelui dramaturg Ibsen.* Lumea escrocilor. Nu trece zi, in care gazetele din patria noastră să nu aibă prilegiul de-a înregistra cazuri de cele mai ordinare furturi severșite de domni. Eri, 5 Decemvre, tribunalul reg. din Budapesta a disbătut un nou proces de tâlhăria domnească, cunoscut sub numele de furt de timbre. Eroul principal al procesului a fost un anume Szecsödy, fost deputat dietat şi înalt funcţionar în ministeriuI Încă în această calitate a sa, Szecsödy făptuise o mulţime de escrocherii, cari aveau să-şi deschiză uşile temniţei; a scăpat însă, ca şi bunăoară Pulszky simulând paralisie la creeri. De astădată Szecsödi, Împreună cu mai mulţi complici Intre cari şi soţia sa, a fost acuzat pentru mari escrocherii cu timbre defectuoase, pe cari era însărcinat să le ardă, el însă le valora Înşelând lumea şi umplându şi buzunările. După încheierea pertractării tribunalul a osândit pe Szecsedy la 3 ani de temniţă, pe complicele Kasprok la 1 an, pe soţia acestuia şi pe un alt complice la câte 3 luni de temniţă grea 11 Alegerea de primar în Roma Pentru postul de primar, devenit vacant prin moartea prinţului Ruspoli, se fac mari agitaţiuni. Se zice că liberalii au trei candidaţi. Unul e prinţul Sermoneta, acesta însă nu vrea să primească cinstea ce li se oferă. Probabil, că se va decide intre doi, între consilierul Galuppi, care ar fi cel mai chemat urmaşi" al lui Ruspoli şi Tommasini, care e un bărbat genial şi foarte popular in Roma.* O domnişoara română, fată de preot, doreşte cu stăruinţă a a da loc într’o familie română, fie pe lângă copil, fie ca îngrijitoare de casă. Se poate înfăţoşa oricând în persoană. Binevoitoarele oferte se roagă să fie adresate la administraţia „Tribunei Poporului“. nului, cât şi a magistratului, — măsuri ce nu se luau faţă de tipărirea cărţilor. Avea să ..ublice ştiri politice, administrative şi de pe »teatrumul războiului‘, — lucruri cari earăşi numai In cadrul unei reviste au loc. In fine toate ziarele şi revistele din Transilvania aveau atunci acest fel de apariţie şi un program analog. „Siebenburgische Quartalschrift“ apărea chiar numai din trei In trei luni şi totuşi nu era altceva decât o publicaţiune periodică. In urma tuturor acestor momente nu ne putem îndoi, că tendinţa societăţii fii, era înfiinţarea unui ziar, care — cum arată programul, — avea să apară de două ori pe săptămână. Acestea pentru complectarea aserţiunilor d lui Lugoşianu. In fine obsiv, că articolul d-lui L. are două merite remarcabile, întâiu de a fi insistat asupra societăţii filosoficeşti mai cu dindhilul decât toţi câţi până atunci au amintit oin treacăt şi de a fi relevat astfe extraordinara importanţă pentru cunoaşterea istoriei noastre culturale de la sfârşitul veacului trecut, al doilea, de a fi fixat o persoană, despre care cu oarecare siguranţă se poate afirma, că a avut cunoştinţă de acea societive, anume pe Samuil Clam. Rămâne acum, ca în urma celor adause aici, bărbaţii specialişti să aducă — dacă mai e posibil — deplină lumină asupră fiinţei enigmatice a societăţii filosoficeşti şi a căuşelor cari au zădărnicit întemeierea ordinului ei de publicitate. N. Chindi. Un trup ciudat. Un cas rar şi foart ciudat preocupă ştiinţa medicală din Bihor. Dl Dr. Ioan Comşia, medic în comuna Sâmbătşag, a constat zilele trecute la faţă de 21 ani de acolo, că ea are inima, ficatul şi stomacul la spate, va să zică tocmai in stare inversă. E interesant, că fata, cu toate acestea, e deplin sănătoasă şi până acum nimic n’a ştiut despre starea sa abnormală. Numitul medic numai din întâmplare afăcut această descoperire interesantă. Nu demult adecă fata s’a pre- zentat la dânsul cu jalba, că tuşeşte şi are dureri de inimă Cu acest prilegiu a constatat medicul Comşia fenomenul atât de interesant, pa care l-a comunicat Vineria trecută colegilor specialişti din Oradeamare. Constatarea caşului şi comentariul făcut de dl Comşia asupra acestei rari apariţiuni naturale, a fost ascultat cu mult interes de toţi medicii presanţi. O nouă dramă a lui Ibsen. Din Christiania se scrie, că la 19 Dec. n., va apare ŞTIEI DELA SIBIIU. — Prin telefon secret. — — Răsboiul din Transvaal şi Dr. Raţia. — Daian căpitan de Buri. — Minunile pasivităţii. — Tot afirmă, fără teama da a fi desminţit, că Intre Englitera şi Voivoda din Schewizgasse s’au rupt definitiv legăturile diplomatice. Motivul e, că Englitera, notificând zilele acestea tuturor statelor şi domnitorilor starea sa de răsboiu cu republica Transvaalului şi cu liberul stat Orange, şi-a permis a desconsidera curtea din Sibiiu, ceea ce constitue o vădită ofensă adusă Suveranului nostru Voivod. Ingratitudinea perfidului Albion e colosală, când te gândeşti, că mai anul trecut, la moartea marelui Gladstone, dl Dr. Raţiu trântise în numele supuşilor sei o straşnic de jalnică depeşă de condolenţă Bagliterel. . . Se zice că mâchnirea lui Vodă e mare, căci prin această desconsidrare II s’au tăiat nădejdile ce avea în victoriile Englezilor şi mai ales în minele de aur din Transvaal, de unde aştepta o apropiata echilibrare a budgetului „Autorisatel“. Oricât de gravă acestă lovitură pentru familia noastră domnitoare, se asigură, că dl Raţiu o va suporta cu resignaţiune şi nu va provoca complicaţiuni diplomatice. Deocamdată işi resbuna pe Englezi numai prin faptul, că a dat ordin sever bucătaresei sale Rózsi a şterge definitiv din lista bucatelor ,,Rosbeuf“-ul şi „Befteak‘-ul, ca fiind mâncări englezeşti... Cu mult mai grav Insă consideră incidentul corpul diplomatic din strada Po plăcii. Indiţii diplomaţi, neavând ei sursele dlui Raţiu, nu văd „Befteak '-ul numai din Paşti în Paşti şi prin urmare nu pot administra Englezilor lecţia dlui Raţiu, ci caută altă satisfacţie. Daian, ambasadorul de la Miceşti, îi a convocat pe toţi la conventieul. In caz după multă discuţia s’a hotărît cu obicinuita „unanimitate totală“ retorsiunea prin arme. Adunarea a fost foarte agitată. „La Transvaal, la Transvaal“, strigau unii. „Arme, arme, arme !“ răspundeau alţii. „La Bungard după cal !’, voeiferă ceata a treia, de ae auzia până pe „Bretter-promenade“. Şi astfel într’adevâr s’a hotărlt compunerea unui corp voluntar pentru plecarea imediată în epriginul Burilor şi pentru apărarea minelor de aur impotriva Englezilor. Pe Dăian l’au proclamat de căpitan, căci e lung sireacu şi cu mutră de Bur şi mal e şi din nemoţenie vitează din care au mai eşit căpitani. Pe Samurachi l’au făcut dobaş, căci e mic drăguţul şi îndesat ca un bulz de aur necişelat. Bar’ de trebiţaş au pus pe unul smolit şi la faţă şi la suflet, ca să creadă Englezii, că a reînviat fiorosul monstru Richard al IlI-lea, care s’a dat pe partea vrăjmaşului. Astfel organisaţi, Burii noştri erau pe aci să facă exodul, când deodată sună de-afară vocea lui Vodă: — „Staţi! Desarmaţi! !“ — „Ce este ? A sosit doar’ nota lui Chamberlaine ? întrebară vitejii. — „Nu, dar’ o scrisoare de la profetul din Birchiş! “ — Și care ’i porunca?“ — „Scrie că troap tzerek, căci nu este timpul oportun să ne punem râu cu Englitera. Resoane politice . . filosofia . . . analitico-speculativă, — scrie Iluatritatea Sa — ne impun o reservă bineovitoare! — „Și Măria-Ta primești ?“ întrebară vitejii pe Vodă. — „Dar cum stâncu să nu primesc? Pentru că doar’ aceasta este propriamente expresiunea vederilor mele proprii originala politice. Ş’apoi ascultaţi încoace: foarta tare hăbăuci sunteţi dragii mei, că Vă gătiţi de răsboiu, uitând că noi suntem şi trebue să nm pasivi“. . . Toţi rămân tablou ! — „Da, da, domnilor diplomaţi — continuă Vodă — pasivitatea nu vă dă dreptul să puneţi mâna pe arme, pe-cum Năzăricuşii n’au voia să ia puşcă nu mâna. Pasivitatea absolută — complectă iaste, cum se spune, dogma noastră politică şi eu vă spun una şi bună, că ori vă ţineţi de ea, ori apoi lasă’n ştirea Tatălui toată politica aiasta ! Când cineva, fie Englez fie Bur, fie duşmanul nostru secular, Vă prlmieşte pe o parte a obrazului, voi Întoarceţi pe cealaltă, căci sunteţi Creştini pasivi. Când vi se scoală simţul de răsbunare ca acum, voi să fiţi cuminte şi să vi’l stăviliţi, căci sunteţi pasivi. Când ... etc. etc. ... voi sunteţi, trebuiaşte să fiţi şi veţi fi pasivi. M’aţi înţeles ? ‘ — „Trăiţi Măria Voastră, am înţeles!1 respunde corpul diplomatic încântat... In scurt timp reintră liniştea. Diplomaţii noştri se risipesc care ’ncă trăit, înghiţând amărăciunea ce le-a pricinuit perfidul Albion. Lady Smith. Feur mi. Originea expresiune î »Sublima Poartă“. — Se zice oficial Poarta când se vorbeşte de guvernul turcesc. Sublima noastră Poartă, zice însuşi Sultanul în scrisorile de acreditare, pe cari le dă ambasadorilor sei. Iată originea acestei expresiuni. Când Mostadem, cel din urmă calif din dinastia Abbasizilor, esta din palatul seu, el trecea printr’o poartă mare, pa pragul căreia se aşezase, după porunca lui o bucată din vestita peatră neagră a templului din Maca. Apoi, pe fronton, ear o bucată de catifea neagră, care atîrna până pe pământ şi înaintea căreia curtenii se ploconiau adânc In fiecare zi, ca şi înaintea pietrei negre, sărutându-le cu respect nespus. Poarta, care era aşa de venerată, se numia poarta califului. De atunci n i se zice Sublima Poartă, nume care a slujit de atunci la desemnarea Curţeiprinţului, chiar şi după ce Sultanii au detronat pe califi, în 1510. ULTIME ŞTIRI Compromisul. Fiena, 6 Dec. Deputatul Ebenbach publică în „Fremdenblatt“ un articol, în care spune că compromisul la ori ce cas trebue încheiat, ori care ar fi starea partidelor austriace. Mai ales că dacă nu s’ar încheia, ar urma o situaţie şi mai rea. Totul e ca şi o parte a partidului din stânga să voteze pentru compromis. Far’ să exopereze acest lucru, este misiunea guvernului. Editor: Aurel Popovici Barcianu. Red respons.: Ioan HOSSU Sirianu.