Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1901 (Anul 5, nr. 1-121)
1901-01-03 / nr. 1
Nr. 1 Şirianu, D. Popoviciu, Traian Vaţian, I. Ştefanuţ, G Purcariu şi loan Goldij. Seria toastelor a început-o P. Sa domnul Episcop, arătând însemnătatea zilei nu din punct de vedere al serbării zilei sale onomastice, dar a coincidenţei că ne aflăm în preajma unui an şi chiar secol nou. Infrumseţând vorbirea sa cu comparaţii din vremurile clasice, P. S. Sa a stăruit asupra chipului cum să fim solidari în toate şi cum pentru viitor trebue să folosim experienţele trecutului, a scos în relief cu deosebire un lucru: în toate şi pe deasupra tuturor trebue să planeze şi să domnească principiile eterne ale moralei creştine. A vorbit cu adevărată duioşie despre legătura tare dintre limba şi legea noastră ortodoxa şi alipirea ce neamul românesc are pentru tot ce formează crenodiul său naţional. Urează oaspeţilor săi toate fericirile şi cere tuturor credincioşilor săi un singur lucru: să-l sprijinească în munca sa pentru înălţarea bisericii naţionale române. Lungi adamftri au acoperit frumoasa cuvîntare. Dl dr. Oncu a ţinut o vorbire în sănătatea P. S. Sale, asigurându - de întreg devotamentul fruntaşilor diecesei. Au mal toastat dl protosincel Pap, în onoarea d-lui Vasile Paguba, dr. Suciu, d. Paguba, Ioan Beleş, Ciorogariu şi Ştefnn, în sănătatea P. S. Sale Episcopului, care, la răndul său a mal toastat pentru familia Beleş, care a dat bisericii fii distinşi şi a familiei Bogdan, pe al cărei membri de faţă, dnil I. Beleş şi dr. V. Bogdan ÎI salută cu miltă dragoste. D. Beleş a toastat pentru dl Bonciu, iar acesta a răspuns în termeni scurţi şi calzi. Dl Ciorogariu a toastat pentru directorul Seminariului, d. Hamsea. Comesenii au fost reţinuţi la curte aproape până seara şi s’au despărţit după ce răni pe rănd au urat încă odată fiecere zile îndelungate şi senine prea bunului prelat. ghiară română După cum se ştie, Solymosi a represintat anul trecut, cu elevii sei dela conservator, îu Teatrul Naţional, drama unui autor român (Radu D. Rosetti) şi representarea s’a repeţit apoi şi la Sibiiu, cuib principal al Românilor ardeleni. Representaţiunile acestea au avut un mare succes moral şi mare parte acestora este a se mulţumi, că exposiţia artistică ce se proiectează la Bucureşti este aşteptată fără ori şice gelosie şovinistă. Solymosi va representa şi in anul acesta o piesă românească şi pentru acest motiv Dr. G. Alexici i-a iradua dramele .Năpustea” şi „ Suprema forţă . Cea dintâiu » şi dua-o Mariei Jászai, marea noastră tragediană, a’o citească şi să primească rolul principal. Jăszai a citit rolul şi a scris lui Solymosi următoarele* ... Urmează epistola artiste!, care aduce elogii lui Caragian şi zic® la urmă: »Ian’ să încercăm noi a drege ceea ce politicians stricău... Adică să dreagă înfrăţirea româno-maghiară, visată de dl V. Babeş, dar’ aspru combătută de Samirache şi Dedu. Jászai Mari zice că , dacă fiecare dintre noi (artistele) vom câştiga iubirea numai a unui singur Român, ne vom fi făcut mai mult decât datoria*. Desigur şi greu nu le va fi, mai ales celor — tinere! & ȘOAPTE Timioei. Dac’ai şti că 'n lume nu e Limbă ’n stare, ca să-ţi spue Dorul meu şi focul, care Mi-l aţipi fără 'ncetare. — Dac'ai şti că 'n toată clipa Gându mi 'şi îndreaptă aripa înspre tin', numa 'nspre tine, înger blând din lumi senine; Dac'ai şti, că tu eşti ziuă Ce vieţii-mi dai lumină, Mi te-ai da cu totul mie, Să fim una pe vecie. Budapesta. Titu. înfrăţirea româno-maghiară. Ce credeţi, cine şi unde-o face ? Mulţi, mai ales cei ce vor fi citit „surorisata*, vor crede că e vorba earăşi de vreotradare* a Aradanilor. De astă-dată Insă e vorba de o Înfrăţire, la care colaborează nu bărbaţi politic, ci artişti de aî celor două popoare înduşmănite. Iată ce cetim adică în ,Budapesti Hírlap* (fela 12 e): .Maria Jászai şi prietenia ma gharoromână. Jászai Mari a scris lui Solymosi Eek, artist la Teatrul Naţonal, o epistolă interesantă despre cultivarea prieteniei la i Arad, 15 ianuarie n. 1901. Anul-nou în Arad. Ca în toţi anii, şi de data aceasta Anul-nou, împreunat cu sărbătoarea Marelui Vasilie, s’a serb :.fc în Arad cu pompă deosebită. Srviciul divin la catedrală a fost celebrat de P. C. Lor Augustin Hamsea, archimandrit şi loan I. Papp, protosincel şi asesor consistorial, asistaţi de domnii: Dionisie Popovici, protopop onorar şi cassar consistorial; Iancu Ştefănuţ, secretar consistorial şi administrator protopopesc ; Gavriil Bodea, paroch ; Dr. Iustin Suciu, ierodiacon şi profesor seminarial; Adrian Deseanu, diacon şi funcţionar consistorial. Răspunsurile liturgice au fost executate cu precisiune de corul meseriaşilor sub conducerea învăţatorului Nicolae Ştefu, în presenţa unui mare număr de credincioşi, între cari şi feciorii noştri din garnisoana Aradului. La finea liturgiei Părintele archimandrit Hamsea a rostit poporului o predică potrivită ocasională După biserică, Prea Sânţiei Sale D-lul episcop Iosif Goldiş ’i s’au făcut omagii şi felicitările de Anul nou, presintându-se membrii Consistorului, corpul didactic dela şcoalele române şi streine, autorităţile civile şi militare din loc, comitetul parochial sub conducerea presidentului Dr. N. Oncu, etc. etc. Din incidentul zilei, Prea Sânţia Sa D-l Episcop a dat o masă festivă, la care s’au rostit mai multe toaste. * Seara de Sânvăsila în Arad. Duminecă seara s’a întrunit In sala festivă a „Hotelului Central* publicul român din Arad şi giur, pentru a îngropa anul vechia şi pentru a primi anul nou cu veselie. A fost o animaţie frumoasă. Tineretul măsura luciul sale în învârtiri, după tactul musicei, pa când garda de doamne şi domni străjuiau mesele în conversaţie lângă câte-un păhărel sau sticluţă La miezul nopţii lampele s’au stins o clipă, apoi prin şurubul electric s’a dat lumină în noul veac şi aplause, felicitări, cântece şi o sârbă înfocată au făcut Începutul. Când ni-o fi mai râu, aşa să ne fie! Din frumoasa cunună de domnişoare am remarcat pe următoarele: Hotăran Tufia Bogdan (Siria) Aurelia Şandor, Felicia Beleş, M. Cioban, Luca, Surorile Dimitrescu, Adela Alsffy (Arad), Tripon şi Bogdan (Agriş), Sabina Marienescu (Lipova), Miron (Curtici), Zasip(Seleuş), Silvia Morar (Mândrulei) Elena Luţai (Peeica) şi Veturia Lea (Galşa). Dintre doamne au luat parte la petrecerea de Sânvăsilu daele: Oncu, Beleş, Şerb, „Gura Satului” a apărut. Formatul este bine potrivit, hârtia fină, tiparul curat, clişetele foarte bune,doar’ cât despre text, cititorii desigur se vor amuza citind de la început şi până la sfîrşit tot, căci totul e ales. Proprietar-editor este dl Dr. I. Suciu, advocat în Arad, ear’ redactor responsabil Nicu Stejărel, cunoscut cititorilor noştri. Urăm „Gurel Satului* vieaţă îndelungată şi succesul pe care l’a avut sub regretatul Mircea B. Stanescu. • Pertractarea lui Krivany. In fine doar’ tot va fi odată ceva şi din afacerea dlui hoţ Krivâny, care şi el de-atâta vreme aşteaptă să-’şi auză sentinţa. S’a amânat de-atâtea ori, că nu mai poţi crede termenilor puşi. De data asta se anunţă, că pertractarea finală se va începe în 4 Februarie st. n. a. c. la tribunalul din Arad, sub presidenţia judelui Földes János. * Deputaţi ai Bucovinei. In curia proprietarilor mari din Bucovina au fost aleşi ca deputaţi la ReichsrathP. S. Sa episcopul de Rădăuţi Dr. V. de Repta, baronul George Vasilcu şi consilierul Z. Bohosiewicz. ♦ Nou ziar românesc. Din Lugoj primim întâiul numâr a! noului ziar „Drapelul“. Proprietar-editor e dl Dr. V. Branisce, iar redactor responsabil dl Dr. Corneliu Jurca. Ziarul va apare de douâ ori pe săptămână, Miercuria şi Sâmbăta,strict pe basa programului naţional*. Abonamentul 12 coroane pe an.* Finanţele României. Se afirmă, că dl P. P. Carp ar fi avut deja o întrevedere ca dl Portier, representantul lui ,Standard- Oil“, în privinţa terenurilor petrolifere, negocieri începute deja la Bucureşti şi apoi întrerupte. Locotenentul Dióssy arestat. Neputând, se vede, suporta păcatul greu, locotenentul de ulani Didssy Victor, care jăfuise zilele trecute cassa cu bani a regimentului din Alba regală, — s’a dat însuşi prins şi azi e arestat în temniţa garnisoanei din Budapesta. Cetind în fol descoperirea faptului săvîrşit de el, hoţul locotenent a plecat cu trenul spre Alba-regală şi Încă în efilatorie fiind a depeşaî comande!, că — .soseşte*. In urma depeşei, colonelul regimentului a trimis în calea lul pe doi oficeri, cari în 12 i. e. n. l-au deţinut la gară şi ’l-au luat sabia imediat. De aci a fost dus in trăsură închisă la casarma cavaleriei, unde ‘i s’a făcut interogatorul şi după ameazî a fost escortat la închisoarea garnisoanei din Budapesta. Eată o carieră perdută , eată unde duce pe om mania de-a trăi boereşte pe nemuncite. Neajungându-i propria agoniseală, el recurge la crimele cele mai ordinare, numai ca să-şi satisfacă poftele trupului, risipind nebuneşte, până şi din banii publici. * Ioan Botezătorul, tragedie în 5 acte şi un preludiu, de Hermann Sudermann, traducere de 17. Chendi şi C. Sandu. Orăştie 1901. Preţul 2 coroane. Se găseşte de vînzare la Administraţia ziarului nostru. Atragem deosebita luare aminte a iubitorilor de literatură asupra acestei clasice opere, asupra căreia vom reveni. * „Sifpadia“, ziar săptămânal sârbesc din Neoplanta, amic al stăpânirei maghiare şi combatant mai ales al Românilor, a încetat de a mai apără. Causa opunerei acestei foi este absoluta lipsă de sprijin atât moral, cât şi material din partea fraţilor Sârbi din patrie. * Blăstămăţii jidoveşti. Poliţia din Agram, capitala Croaţiei, a arestat zilele acestea mal mulţî ovrei pâcătoşî de acolo, cari se ocupau cu vânzarea de fete nevinovate, în vârstă de 14—15 ani, îrepingându-le la păcate. Blăstămăţia ovreiască e cu atât mai sensaţională, cu cât sunt compromişi mal mulţi domni din societatea înaltă a oraşului. • Nenorocire. Zilele trecute doi ţărani din M.Lazuri (comitatul Bihorului), Anton Buda şi Teodor Codrean, s’au dus să taie un mare stejar din pădure. La resturnare arborele a căzut pe bietul Buda, frângându-i cu desâvlrşire un picior astfel, că nenorocitul e In primejdie de a-’şi perde vieaţa, ori, în casat cel mai bun, rămâne incapabil de lucru pentru toată vieaţa. Nenorocitul are o familie număroasă. * Descoperiri archiologice în Bucovina. Comisiunea centrală pentru conservarea monumentelor artistice şi istorice din Viena — spune „Deşteptarea* — a luat la cunoştinţă înfiinţarea unuî museu archiologic in Siret, care s’a constituit ca o filială a muzeului central al ţării din Cernăuţ, apoi raportul conservatorului C. Romstorfer relativ la săpăturile făcute la „ Cetate“ în Suceava. Desgropate au fost nişte încăperi din impregiurimea curţii din lăuntru a cetăţii. Acestea sunt o hală mare lângă capela cetăţii, patru încăperi pentru morminte, patru odăi boltite mai mari şi mai mici şi o hală mare subterană. In o Încăpere se află Încă vatra şi fundamentele sobei, încăperea a patra o formează mai multe chilii mici. Înaintea acestor încăperi spre curte, se află patru pilaştri legaţi prin boltituri intre-olaltă, peste cari se razimă un cerdac. Hala subterană este împărţită în două părţi prin o boltitură, în molozul din această boltitură a’a aflat o monedă de aur din anul 1525. S’au mai aflat o mulţime de alte obiecte mărunte: lacăţi, vârfuri de săgeţi, inele de alamă, ornamente de metal, mărgele de piatră, o bombă de fier, fosforite, cuţit de alamă, ciocane, cuie, mănunche de cuţite, monede mici, cable diferite etc. etc. Foarte număroase sunt diferitele pietri cu ornamente. S’au aflat şi o mulţime de lespezi de piatră cu găuri, despre cari nu se ştie la ce au fost întrebuinţate. Foarte interesante sunt diferitele semne ale pietrarilor. 16 Ian. n. (8 Dec. v.) 19013 Ardelean-Machi, Hotăran, Herbai, Adam, Telesen, Văţan, Secula, Luca, G. Moldovan, Purcariu, Mihulin, Papp, Vancu, Don. • Nou doctor român. Simpaticul nostru amic, dl Ioan Sabiu, candidat de advocat în Arad. Sâmbătă (12 i. e. n.) a fost promovat doctor în drept la universitatea din Cluj. — Felicităm cu toată căldura pe tinerul doctor. * Numire. Ministrul unguresc de justiţie a numit pe practicantul In drept dl Silviu Popa de la tribunalul regesc din Arad — viec-notar la acelaşi tribunal. * Ultime ştiri. Londra, 15 Ianuarie. Din Pretoria vine ştirea, că la 12. 800 Euri de sub comanda lui Beyer, după ce au nimicit linia telegrafică ce duce la Kaalfontaine, au atacat a treia gară spre sud de Pretoria, unde păziau 120 soldaţi englezi. Burii au împresurat gara şi nu s'au depărtat decât după ce au sosit ajutoare din Pretoria. Ei s'au retras însă numai după ce au aruncat în aier, pe o mare întindere, şi calea ferată ce duc la Kaalfontaine, Petersburg, 15 ianuarie. Se remarcă faptul, că tot mai multe ziare presintă situaţia Franţei ca foarte precară. Astfel „Petersburg sidy a Wiedomosti“ zice, că Franţa trece printr-o crişă mare, care creşte în mesură ce atât ziare franceze, cât şi ruseşti agită în contra alianţei ruso-franceze. Astfel stând lucrurile, n'ar fi, tocmai imposibil, ca actuala formă de stat să se schimbe în Franţa. S’ar zgudui însă atunci din temelii alianţa ruso franceză, pentru că actuala republică^ a dus o politică de apărare, pe când după o schimbare ce s'ar face, fie că s'ar institui o dictatură, fie că s’ar reîntemeia imperiul, dar politica ce s'ar face, ar trebui să fie agresivă. Iată marea primejdie pentru Europa. De aceea toate puterile europene urmăresc cu mare atenţiune evenimentele din Franţa. Editor: Aurel Popovici Barcianu. Red: respons: Ioan Russu Șirianu.