Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1902 (Anul 6, nr. 120-242)

1902-10-26 / nr. 198

Anul VI, Arad, Sâmbătă, 30 Octomvrie (8 Noemvrie) 1903 Mp. 198 REDACȚIA Manuscripte nu se înapoiază. POPORULUI Anul VI. Nu­măr de Duminecă Nr. 1 Arad, Deák Ferencz-utcza nr. 20. ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria: pe un an . . . 20 cpr. pe 12 an ... 10 , pe an . . . 5 . de 1 lună ... 2 . N-rii de Duminecă pe an 4 coroane. Pentru România şi străină­tate pe an 40 franci. ADMINISTRAŢIA Arad, Deák Ferenc B­atoza nr. 20 INSERŢIUNILE: de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b. de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte in Arad. Telefon pentru oraş şi comitat Scrisori nefrancate nu se primesc Sinodul extra­ordinar al eparchiei Aradului. Se ştie,­că în şedinţa I-ă a Sino­dului aradan extraordinar ţinut Du­minecă s’a ales o comisie de 9 mem­brii, şi anume : C. Gurban, Dr. I. Trăi­­lescu, R. Ciorogariu, Dr. N. Oncu, Dr. I. Suciu, M. Veliciu, P. Truţa, Dr. N. Oprean şi N. Zigre, care să ia la des­batere şi sa presente proiect de con­clus asupra raportului Consistorului. Tot la aceasta comisie a fost trimisă şi propunerea lui I. Beleş, care zicea că Sinodul nu e bine convocat, deci să nici nu ţină şedinţă. Vorbirea dlui Dr. I. Suciu. Asupra acestei propunere l­a refe­rat Dr. I. Suciu în chipul următor: Venerat Sinod! Nu e prea măgulitor pentru noi, Romănul de legea ortodoxă al acestei patrii, că în restimp de peste 3 de­cenii nu s’a aflat nimeni, care să-’şi dedice vieaţa sa pentru a scrie un comentar complet, o carte ştienţi­­fică asupra legii fundamentale a bi­­sericei noastre. Este adevărat, că dispoziţiile „ Statutului Organic“ sunt atât de clare, atât de neîndoielnice la înţeles, încât tot omul de bună credinţă, şi fără ajutorul unui comentar, uşor se poate orienta, chiar şi dacă ar fi cu totul laic în regulele elementare a Interpretării de lege. N’are adică să înţeleagă altcum,, decât cum chiar dispune e­ul referitor al legii. Laicii însă foarte rar tulbură apa cu întervertirea legii, şi dacă o şi încearcă, faţă cu explicări serioase îndată cedează. Cu atât mai des o încearcă şi cu atât mai periculoşi sunt unii „esperţi" întervertitori, cari cu provo­care la un trecut oare­care pe terenul bisericesc, la cunoştinţele ce afirma­tiv le au şi la experinţele cari zic ei că le posed, cu o neconştienţiosi­tate fără seamăn tot mereu încearcă a da înţeles fals disposiţiunilor „Sta­tutului Organic", subcăpând In mod clandestin fundamentul existenţei bi­­sericei noastre. I. Beleş (întrerupând) Noi, ce vrei să zici cu ay aszta? Dr. Suciu: Vorbesc în general dacă totuşi D-Ta te simţeşti atins, n’am ce-ţi face... Un exemplu clasic de interver­­tire şi explicare falsă a „Stat. Org. este propunerea dlui Ioan Beleş. D-Sa trage la îndoială legalitatea acestui Sinod eparchial extra­ordinar pe te­meiul, că nu este coadunat la con­vocarea I. P. S. Sale, a Mitropo­litului. 1. Beleş (întrerupe din nou) Nu-i adevărat, propun­erea me nu con­­ţin­e aşa ceva­­. • • Dr. Suciu: Asigur pe dl Beleş că dacă la primul auz a propunerii sale, om de temperament viu cum sunt, n’am eşit din flegmă, acum, după­ ce am primit a­sta la această masă a referenţilor, orice va mai zice, sângele rece nu-l voiu pierde. (Aplause) Fiind­că dl Beleş cutează a nega textul propunerii sale, deşi l-am citit odată pe întreg, o să citez pasajul respectiv încă odată: „Convocarea Sinodului electoral, va să zică în afacerea alegerei de episcop, pentru fiecare ulterioară şe­dinţă în formă legală are să se facă nu prin Consistor, ci singur prin pre­şedintele Sinodului electoral, aşadar n­­aşul present prin însuşi Mitro­politul. „După­ ce Sinodul la această şedinţă extra­ordinară nu sa convocat în forma legală prin Mitropolitul... Să mai continuu? (Strigări: Destul!) Constat în faţa Sinodului, că ade­văr grăisem, întreb acum pe dl Beleş, de unde a luat idea, că acest Sinod Mitropo­litul avea să-l convoace şi pe basa căror­a§-l al „Stat. Org.„ susţine că acest Sinod este convocat nelegal din partea Consistorului eparchial? D Sa, e drept, îşi dă silinţa a ne capacita, cu ajutorul unor sofisme, să-­i credem că acest Sinod ar fi a se privi de Sinod electoral, fiind­că e conchiemat a desbate asupra unei chestii, „care e în legătură cu ale­gerea de episcop“. Sofismele D-Sale însă n’au nici o basă reală. Chiar dacă la „Sinod electoral" am fi conchiemaţi, oare Mitropo­litul avea să ne concheme? Oare Sinodul electoral din 30 Mai (12 Iunie) a. c. nu car Consistorul din Arad l-a conchiemat şi nici decum Mitropo­litul? Unde a fost dl Beleş de n’a excepţionat atunci convocarea? N’a excepţionat-o însă pentru­ că înţelesul ci­lor 89 şi 90 din „Stat Organic“ este neîndoios şi nu se poate explica altcum, decât, că în cas de vacanţă, Sinodul Eparchial, atât cel ordinar cât şi cel extra­or­­dinar, numai „consistorul respectiv" are dreptul să-l convoace ori­care altă explicare a legii, este Interpre­tare falsă. — Chiar şi la Sinoade electorale, legea nu pretinde alta decât, ca Consistorul să fie conţeles cu mitropolitul asupra terminului de con­vocare. Şi asta numai, ca Mitropolitu care are dreptul să conducă alegerea în persoană, să nu fie cum­va împe­decât a­­şa de acest drept al său. Ştim, Venerat Sinod, că „Statu­tul Organic“ cuprinde dispoziţii sepa­rate referitoare la „alegerea episco­pului“, prin care prescrie amănunţit tot decursul alegerii, dispunând că „alegerea“ o conduce Mitropolitul ori mandatarul său". Aşadar singur numai actul alegerii are a se face prin un Sinod pre­­sidiat de Mitropolitul ori mandata­rul său. Şi dacă dl Beleş susţine, că în acest Sinod ar trebui să prezidieze P. S. Sa Mitropolitul, am să-i ră­spund că pe noi nime­nu ne-a convocat ca să alegem, avem doar episcop le­gal ales (aplause, strigări frenetice : Trăiască Mangra). Ce act de „alegere“ ar avea aşadar Mitropolitul să con­ducă în sinodul de azi ? O mai încearcă dl Beleş a presenta acest Sinod de atare, care are a se considera de continuare a Sinodului electoral din 30 Maiu (12 Iunie) re­­maa, după cum zice D-Sa, în perma­nență. — Ear un neadevăr. — Sino­dul Electoral s’a încheiat în toată regula și nimeni n’a decretat că are a se considera de rămas in perma­nență. Nici că se pută decreta asta, fiind-că „Statutul Organic" numai pen­tru alt cas, și adecă pentru cel al alegerii de Mitropolit dispune, ca Con­gresul să aştepte în permanenţă so­sirea întăririi prea înulte a alesului. — Şi congresul însă numai în caşul, dacă de Mitropolit este aleasă o per­soană, care are deja gradul de ar­­chiere... Intenţiunea acestei disposiţii din Statut“ e uşor explicabilă. — Pe Mitropolit adecă însuşi Congresul îl in­troduce în scaunul mitropolitan. Deci congresul nu numai că alege, ci şi in­troduce pe alesul Mitropolit In func­ţiunea sa înaltă. Sinodul însă nu este chiemat a intro­duce pe noul episcop în scaunul ar­­chieresc, avănd să o facă astă Mitro­politul ori mandatarul său, fără de Sinod. Nici pe basa analogiei nu se poate dar afirma, că Sinocul nostru eparchial ar avea să se considere în permanenţă. Mai am să observ, că logica propunerii dlui Beleş e foarte excep­­ţionabilă şi din punctul de vedere al celei mai elementare resonări. D-Sa zice adică, că acest Sinod fiind con­chiemat nelegal, nu se poate întruni legal şi nu poate aduce concluse va­lide. Ei bine, dar uită D-Sa, că dacă suntem în necapacitate de a aduce con­cluse valide, cum am putea noi primi prin vot valid propunerea D-Sale. Şi iarăş, dacă suntem în drept de a decide valid asupra propunerii D-Sale, tot aşa de valid putem decide şi asupra rapor­tului Consistorului nostru. Din aceste motive comisiunea es­misă substerne Ven. Sinod următorul proiect de cond­us: Considerând că în sensul disposi­­ţiunilor positive din a­ul 89 din Stat. Organic, Sinodul să poate conchema în sesiune extra­ordinară de câte ori cere trebuinţa şi urgenţa. Considerând că în sensul a­ului 90 din Statutul Organic în cas de vacanţă a scaunului episcopesc, convocarea Sino­dului atât ordinar cât şi extra­ordinar se face prin Consistor; Considerând că însuşi Sinodul elec­toral întrunit la 30 Maiu (12 Iunie) a. c. şi condus de I. P. S. Sa Mitropolita conf. Stat. Org. încă a fost convocat prin Consistoriul eparchial; Considerând totodată şi aceia că convocarea şi întrunirea acestui Sinod a fost notificată şi fără nici o reservă luată deja la cunoştinţă de însuşi 1. P. 8. Sa Mitropolitul. Considerând că prin urmare acest Sinod nu este şi nu se poate considera dar nici nu a fost convocat şi după ale­gerea deja legalminte efeptuită nici na putut fi convocat ca Sinod electoral. Considerând în fine că convocarea şi întrunirea acestui Sinod în sesiune extra­ordinară este făcută pe basă legală. Din aceste considerante Sinodul trece la ordinea zilei peste propune­rea dlui I. Beleş. Scenele hazlii, ce le-a produs I. Beleş din nou, când a ridicat cuvântul spre aşi apăra propunerea, le-am descris In N-rul nostru de Marţi. Mai mult 11 nâcojise, că raportorul a păşit cu atâta „emfacă* contra intervertitorilor legii. P. Rotariu a ţinut şi el să se laude ear, că el nu e interesat, etc. etc. Vorbirile d-lor Dr. Dacu şi Dr. Oprean, cari au zdrobit total Botismeriile companişti­­lor Beleş-Rotariu, le-am publicat deja. După dânşii s’a ridicat iarăşi Dr. Suciu, având, ca referent, cuvântul din urmă. Dl Beleş — replică Dr. Suciu — mi-a luat în nume de rău „emfasa" cu care am vorbit. Admit, că mă voiu fi avăntat la oare­care emfasă. Să mă ierte, însă dl Beleş. Eu, şi aşa sunt convins, cu mine dimpreună ma­rea majoritate a acestui Sinod, ne am presentat aici cu întreaga noastră fiinţă morală; inima noastră numai un dor are: a servi noi din toate puterile noastre sufleteşti intere­sele sfinte ale maicei noastre Bi­serici. — Tot cugetul nostru, toate forţele noastre o singură ţintă au: a promova binele eparchiei noastre şi a o scăpa de rău. —Nu cunoaştem interese particulare, z eu al nostru jert­fit este în faţa datorinţelor noastre faţă de biserica noastră. Nu se mire dar dl Beleş, că noi, cari nu facem parte din alte societăţi şi corporaţiuni pericprescate de bise­rică, cari nu servim în două ta­bere diferite, ci călcăm o singură cale ducătoare la fericire, cari nu ne aliăm CU duşmanul, din dragoste şi însu­fleţire nemărginită pentru biserica noastră singur mântuitoare, ne lăsăm câte­odată răpiţi până chiar şi la em­fasă. (Aplause frenetice acoper aceste cuvinte, aluşii la faptul, că Beleş, care ca fiu de protopop ortodox s’a lăpădat de biserica sa, Intrând de francmason, ca atare nu se genează a se amesteca în afaceri bisericeşti.) Vorbirea d-lui Dr. N. Oncu. Dl Dr. Oncu a referat In numele comisiei speciale. A zis următoarele: „Venerabil Sinod ! Ori câtă îngri­jorare apasă sufletele noastre în urma stărilor de lucruri ce s’au desfăşurat

Next