Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1859-05-10 / nr. 1

-”--3-­­Stiunna Moșn îna. -onințțiiniiiie- Aseasta foie ese de dpoe ogi re sertemana. Abonamentele se gasp in Ianei la dighestia goiei strada 8. Surighidon, iag în Paspi­­ghesti pi­rghin distghiste la esteditoghiile rostelog. PREȚUL pe Rahnu 42 li­­­ anu 42 lei, PREȚUL pe 1 anu 2 galbeni. IAȘII, DUMINICĂ 10 MAI 1853. ANUL 1. No. - - - FȘce­titiu Puntul nostru de purcedere, de Dacă cetitorii nostri ar cere la noi unu programu, o profesie de credință în puntul ume, n'amu sta mult la gănduri , și le-amu zice. Nu se cade să stămu a ne în­­treba în toată dimineața pe ce cale să apu­­în cătu se a­ cămu­ de la 1848 în­coace:­­ „Pre această linie, navemu de cătu tinge de principiile regenerărei noastre na­­ționale, neîncetatu le-amu văzutu profesate mai de toți acei ce au ambiționatu a ocăr­­mui lucrul publicu, și de toți acei ce, în sfera ideiloru, au aspiratu a da o impul­­sie reformătoare. În singuru puntul de a­­și care, în puntulu de purcedere, s'au întăm­­platu toate desbinările. Totuși, ca la anul 1848, și în 1858 amu văzutu, în toate gru­­purile politice, persoane oneste și de bună credință îmbrățioșăndu cu ardoare, și mai întăiu de toate, steagul reformelor dinlăuntru. Căci, întru adevăru, nu este, nu poate fi patriotu sinceru care să nege că regenerarea noastră națională trebuie să înceapă, trebuie să pur­­ceadă de la emanciparea poporului, de la re­­forma stărei sociale a țeranului. Gazetele unite (Stepa șal.) strigă acumu (vezi n. din 17 aprilie) din toate puterile: e Să găndimu seriosu la aceea ce pănă acumu amu uitatu cu desăvărșire: reforma so­­cială,­­a merge pe întrecute cătră ținta dorită din­­preună cu toată presa romănă, fără de a subordona cuestia îmbunătățirei situației pooastre politice la cuestia multu mai pre­­santă a m­irei și înfrățirei claseloru prin îmbunătățirea soartei țeraniloru, noi zicemu numai că de la această din­lăuntru îmbună­­tățire se cade să purcedemu, că de aci să ne apucămu de lucru. Și dacă amu mai are con­­trazicători acumu, le-amu zice cuvintele Măn­­tuitoriului lumei: Farisee oarbe, curățește întăiu partea din lăuntrul paharului și a bli­­dului, ca să fie și cea de afară curată. Voma susține principiile de reformă in­­terioară ce cu 11 anni mai 'nainte, în maiu­848, le-amu impărtășitu împreună cu ceata știantă a junimei patriote din Moldova, vomu susține și vomu propaga, ca pre Crezul nostru politicu, bazele de legi organice ce au (în iunie 1848) din mișcarea poporu­­lui romănu din țeara Romănească. Deai tărziu aceste și principii de regenera­­s'au rostitu solemnelu în fața Europei pe tribunele adunăriloru aod­lor din Iași și București. Astăzi, în fața tribuneloru maiestăței na­­ționale, recunoscută de marele puteri Euro­­pene prin Convenția de Paris din 7(19) au­­gustu, noul organu alu opiniei publice, Trioa­­romană, organu fidelu al reformei ge­­nrale a patriei, nu va fi nici mai puținu se­­rideă „ui mai puținu demnă de chiamarea unei foi libere și neatărnate. Ceea ce în maiu 1848 era o simplă de­­n de Tr­ mani, astăzi în maiu 1859 este a și espresia publică prin care se mani­­stă este pun­­cte plecare, după ce însuși în sinul A­­dunărei elective ministeriul actualu au zisu că ereformele sociale sunt destinate a con­­solida nația Romănă.” *). Noi zicemu că, unu guvernu ce nu se razimă în poporu, nu este capul nației, ci este sau o dușmană împilare sau guvernul unei facții, spun tem sesti, igorteg dicitias, apt fenise, apt a­­ligias ores, ghem rublisam teneant, est fastio, zice oratorul Romanu. (De Ceru­lesa, Dib. CU. e Primariul ministru, nu sîntemu la îndoea­­lă, are încă viu întipăritu în memoria sa oarecare programu în 6 ponturi subscrisu de compatrioții Moldoveni la Brașău, cu data din 24 maiu 1848. Noi avemu sub ochi o co­­pie autentică și o dămu sub propria noastră respundere în critica publică. Numele ce au acoperitu această declarare de principii suntu astăzi ai partidei așa numite naționale libe­­rale. Însă publicul, dimpreună cu noi, se întreabă: dacă este o partidă liberală, pen­­tru ce arăta sfășiere, atătea pismășie personale? Domnilor, a cărora nume vi le găsimu îm­­preunate în Declararea de principii pentru re­­foorma patriei, Domniloru M. Costachi, Cos­­­ tachi Negri, Vasile Alecsandri, Lascar Roseti, Gr. Balș, T. Sion, Curie, G. Cantacuzin, G. Si­­ op, N. Iopesco, ați uitat pre ce ați subscrisu la Brașău în 24 maiu titlu? Lăsămu a întreba țerina celor morți, cum a lui Petru Casimiru, a lui Alecu Rusu, a cărora nume le vedemu pintre ale D-voastre, dar, Domnia voastră, carii sînteți vii, carii stați aci la guvernatul Statului, carii vorbiți de reforme sociale, carii serviți cu credință noua ordi­­ne de lucruri proclamată de Europa întrea­­gă, Domniavoastră cumu găndiți să puneți în lucrare principiile profesate la începutul ca­­rierei voastre politice ? vă adresămu această întrebare, la care publicul, credemu, nu va întărzie a se asocia după ce eată dămu publicitate frumosului programu de la Brașovu. Principiile noastre pentru reforma patriei. „1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a locuitorilor săteni cătră pro­­prietari. „2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șo­­selelor și a tuturor împovorărilor, puse a­­supra sătenilor, fără de plată din partea stăpănirei. „3. Improprietărirea locuitorilor, fără de nici o rescumpărare din partea lor.”) „4. Nimicirea tuturor privilegiilor, și prin urmare deopotrivă purtarea sarcinilor Sta­­tului de cătră totu poporul îndeobște, pre­­cum­ și deopotrivă împărtășirea lui din toa­­te drepturile politice și civile. 4. Întemeierea instituțiilor a țerei pe principiile de libertate, egalitate și frăție­­tate, desvoltate întru toată întinderea lor. „6. Unirea Moldovei și a Valahiei într' unu singuru Statu Romănu.­­ Aceste frumoase principii vor fi puntulu care ca un fidelu eco al zostrelor repre­­sentative din Iași și București se va apli­­ca a reproduce, întru întinderea putincioasă, toa­­te desbaterile Adunărilor elective. Spre a înlecui, înse, publicului înțelegerea și a'i arăta lucrărilor legis­­lative, vomu da suma cea mai scrupuloasă de desvălirea chestiilor de principiu ce, cu oca­­zia desbaterilor parlamentare, se voru agi­­ta la tribuna națională. Polemica vomu ți­­ne-o strictu în marginile cuviinței; dar nu o vomu restringe din nici unu motivu trasu din simpatiile sau antipatiile noastre pentru băr­­bații de Statu ai zilei. Voimu ca soia „noastră să fie icoana vie a opiniei publice, neatărnată și nelegată de nici o ceată politică, de nici unu singuru omu politicu; voimu încă să poată fi cetită și de acei pentru carii, dar fără de carii, au să se facă și să se prefacă legile în fiin­­ță, pentru ca să se puie în armonie cu marile principii sociale depuse în articlul 46 al Con­­venției din 7 augustu 1858. Independința no­­astră nu va fi numai un cuvăntu secu: ea va sta în fundul lucrului. Și constituțio­­nalismul nostru va fi însuflețitu de respectul pentru lege, de păzirea legalităței; înse pen­­tru noi ordinea legală nu e o mărginire a li­­berei discuții, a controlului publicităței, ci este numai mijlocul cel mai priinciosu de a îmbunătăți însuși legea. Nici o dată nu ne vomu ține orbi și de o regulă ce ni s'ar pă­­re, ce s'ar părea cui­va în publicu, că ar fi dreptu și cuviinciosu de a se cere, pe căi legiute, asămănarea ei căt mai multu cu prototipul nestrămutatei dreptăți. Așa în cuestiea îmbunătățirei soartei țe­­ranului, bună­oară, vomu fi, fără de pre­­getu, atentiei a nu se înstrămbătăți nici fa­­miliile rurale ce împoporează satele mari­­lor proprietari și formează cetățenii îm­­povorați numai cu îndatoriri cătră Statu și desbrăcați de toată înm­urirea legitimă în guvernămîntul țerei, nici cetățenii înstăriți ce dupre disposițiile constitutive formează singuri corpul alegătorilor prin care se re­­presentă macar căt de nedeplinit suverani­­tatea națională. Cu unu cuvăntu, în cuestia reformeloru din lăuntru ne vomu ține stricta legalitate cerănd, dupre litera și spiritulu Convenției din 7 (19) augustu, re­­forma completă și fundamentală a așeze­­mintelor opresive, desființarea privilegiilor de clasă. Nu puneți lumina subt obrocu, ci o puneți în sfeșnicu să lumineze tuturoru, au zis Măntuitoriul lumei. Lumina, zicemu și noi, nu ne lipsește de totu, ci de lipsă este a o pune în sfeșnicu. Aceasta va fi străduința noastră de toate zilele. Căci sînt, sînt destui carii dau lumina, cu mare meșteșugu, dintr'o parte, sau dintr'alta, de sus, sau de giosu, de după perdea, dupre cumu vroiu ca să lumi­­neze deplinu sau să albească numai puținu obiectele din întunericu. Așa iscusită mes­­terie de a slobozi lumina asupra lucrurilor și asupra oaminilor, pentru a îmbrobodi adevă­­rul, nu este treaba noastră, cariine vomu pune AII o mare necesitate politică:­ndamentală se mai a vechilor așăreminte, îndoește acumu că aci reforma Nimene­­­­­­” din 5 maiu. At­­­­îm­­din de plecare al desbaterilor Tribunei romane, în Vezi Monitori­ul Moldovei (Acestu proprietărirea partea Statului. puntui au fostu apoi refigiatu așa locuitorilor cu despăgubire i

Next