Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-01-28 / nr. 61
Stibnna Moșina. de parte, listele electorale aflănduse făcute odată de cătră Comisiunea interimare nu s'au pusu în ele corecțiunele de sporire sau ci s'au lăsă se sporească alegătorii noi și să se scadă pe acei ce în cursul anului, perzăndu starea, au încetatu de a mai fi alegători. Listele care au servitu la alegerile din anul 1858 au lămuritu prin aplicație nu numai numeru realual al alegătorilor dar și f aceste dupe descoperiri ale practicei să perdută cu facerea listelor actuale, în care se vede și o sminteale din cele mai radicale, toate lumuririle privitoare la averea în puterea căria o persoană este împuternicită de legea electorală de a exercia dreptul politicii de alegtoriu. Listele noue sunt atătu de defectuase cătu nici articolul 8 din legea electorală să poate aplica. Acestu articol rostește: ”Tot alegătoriul va pute reclama nu înscrierea sau va dovedi trecutu fără dreptu sau ne trecutu esemenea în listele din care face parte? trecuți fără ca să li se fi arătatu și averea prin carea administrația ar fi giustificatu că iau trecutu pe dreptate, vătată averea unui înscrisu. Și nefiindu ape ce să potu vătăma acei ce ar ave de făcutu lui, în coformitate cu articolu, citatu mai susu? Adeveritoriul iar nu tăgăduitoriul trebui să dovedească este o macsimă aplice anade reclamatu a nu se admite în corpul electoralu de legislație, care ar trebui să se poda de cătră acelu care ar ave vreunul ce s'ar fi înscrisu în liste de cătră administrație. Arătarea averei persoanelor înscrise în listele electorale este o mare necesitate pentru administrația care caută a îndreptăți cu temeiuri neclintite lucrarea ei. Căndu consiliul miniștrilor au cercetatu și au adoptatu tablourile statistice, listele electorale, din tabloul cu nr 32, cuprindeau toate elementele neapăratu trebuitoare pentru a se sevlrși această lucrare cu toată nepărtinirea și cu toate condițiile esențiale cerute de confecțiunea unor aseminea liste. În aceastu tablou de listele electorale erau rubricile următoare: Numele și familia alegătoriului, forul locuinței, nu tabloului în care este înscrisu cu amănunta arătare a averei în puterea căreia este alegătoriu, suma în galbeni a capitalului, suma în galbeni a venitului fonciaru, numele colegiului în care s'au determinatu a esercia dreptul electoralu, clasa de alegătoriu din care face parte ca primariu sau ca directu de politie sau de districtu, și rubrica de observații. Din toate aceste indicări, listele publicate de ministeriul actualu pune arată decătu numai numele alegătorilor. Aceste, deci, sunt cu multu mai nedepline decătu acele făcute de Comisiunea interimare care, celu puținu, au arătatu și averea alegătorilor. În aceste noue lote nu este apoi însemnatu nici forul locuinței, nici numerul realu al alegătorilor, duce lucrări administrative care au cerutu multă osteneală și multă fremăntătură în Corpul electoralu. În scurtu, listele oăscute anumu sunt mai neperfecte decătu acele făcute întăiași dată; și aceaste arată că administrația, în locu să meargă înainte, dă înapoi. Așa In locu să facă lucrări din ce în ce mai depline, mai lămurite și mai perfecte, le face mai știrbite, mai întunecate și cu totul departe de aceea ce să cere în niște liste de alegiri fundate pe avere. Monitoriul Moldovei pănă acumu n'au publicatu decătu numai trei procese verbale. Din aceste, dupe sunt pentru respingerea D- lui Ioan Fătul de tribunalul de Iași și respingerea D-lui Costachi Racoviță de tribunalul de Tecuciu, ambii au doveditu că au cerut o avere de legea electorală, iar unul pentru priimirea D. manolachi Zălariu ca alegătoriu în tărgul Vasluiu. Unu cazu de ștergere din listele electorale a mai multoru alegători din districtul Iașii s'au înfățoșatu tribunalului de cătră D. doctoru G. Cuciureanu, înse, după cumu vedemu în Stepa Dunărei, această cerere nu s'au luatu în considerație. Cazul este foarte gravu: elu merită de a'și da cineva osteneală spre a lu lămuri și alu duce pănă la penalitatea prevăzută prin legea electorală. Stela Dunăriei publică în n. 12, după unu articol întroducătoriu, reclamația și apelul D-lui Doctor Cuciureanu, în obiectul deviației listelor electorale. Prețuimu apreciațiile vecinei noastre, dar ne permitemu și noi a face căteva întrebări. Este oare întocmirea listelor, din greșală sau din premeditație, în chipul ca orice reclamație se devie iluzorie? Răspănditus'au spiritul convenției din programa guvernului așa de tare încătu să pătrundă spirtul pănă și în prefectura ținutului Iașii, ca să'și acoperă golăciunea de argumente valabile? Dacă noii înscriși posedează titluri incontestabile, pentru ce să sfiește onorata prefectură de a le publica? Este tribunalul judecătorescu numai uou edo al prefecturei? Pentru ce n'au cerutu elu lămuriri de la biroul statisticu? Ce scopu mai poate avea apelul? Mintea sănătoasă poporană, văzindu astfelu de lucrări, ne va respunde în privirea lor: ”după turcu și pistol” Dar oare în suflava țerei Adunarea compusă pe baza deviațiilor încrederea de care ar trebui să se bucure ea, tocmai cănd au să se abordeze toate chestiile vitale ale țerei? Vom vedea. Pănă atunci noi în interesul gingașului obiectu pe propunemu de a menționa toate reclamațiile motivate pe spiritul Convenției, crezindu ne datorită arătămu publicului macar numele acelora care s'au îndeplinitu această datorie morală și reală. ” lăcomie au imbucatu setențile Publicul cu docte ale celor de pe urmă procese de prese fericită țeară! Încrederea ta în dreptate crește mai răpede decătu amu oi crezutu. Căci cumu zice chiar Monitoriul, numai trăimu noi într'un timpu pe căndu judecățile erau numai o închipuire. Numai săntemu, zicemu și noi, lui Mihail Sturza cănd Divanul Domnescu era compusu din proști și înrăutățiți care nu știeau altă lege decătu poroncile ce le triimete, în cursul tratației, sau cănd unu idot ministru vinea ca să'și impue voința la niște vietăți care pentru toată măndria lor săi mulțumeau să li să zică: ”Bravo misăilor! Astăzi, înse, subt înmurire șargei venită de la centru luminilor, toate lucrurile în țeară au luat o adevărată schimbare; căci toți au să înțeleagă că țeara are dreptate iar nu milă. Recomendăndu Înaltei noblețe și onoratului publicu cetirea ziselor sentențe, ca adevărați întroducători de opere, vom zice, cu toată modestia, că ele p au nevoe de nici o laudă. Ne rugămu numai ca zelul nostru să nu pară unu pre mare eccesu de curtănire cătră acei ce țeara li datorește aceste monumente. Fericiți cei ce nu caută nici o răsplătire trăindu. Apărători ai libertăței urmați cu îndrăzneală calea cea bună și luați singuri laurile cu care timizii nu cutează a vă încununa. De ce frenetizmii nu s'au cumprinsu inima cea desfătăcioasă a Romănilor cetindu acesta opere? De ce să nu căntăm și noi cu poetul turcu? ”Alah au făcut toate bune pentru gloria sa scădere urmate adecă lipsa de ștergerea din în cursul anului, sau numai la o parte, și altele noue s'au făcutu de ministeriul actualu. liste a Această urmare dică încă și întrebarea aceea în toți anii listele au a se face dacă au să remăie totu acele lul locuinței ce s'au ficsatu Lăsăndu pe cei netrecuți de rită a asupra fi alegători, ori a înse de vechi fie-care. rAcei a ști, dacă din nou, sau la care căruie individuălu a dovedi că mece facemu cu reclamații în timpul De -nebunie inițireei- Sentența Presei, cănd Odovașii și tinerii lor neferi din Iași și București au încetatu de a căuta solemnitățile putearei streine și naționale, viitorimea este amănțată de a căde Intr'unu caplu de neștiință, din care nici cartoanile răposatei gazete de Moldova, nu o va mai putea scăpa, de atunci, zecem, pirtuțile și cele mai mari fapte se pierdu fără ca să mai auzimu, ca altă dată pe malu Baluiului, o liră căutăndueîi romănu adevărat În această obștească săcetă de Ode, zavergii din București s'au opintitu a face o mare larmă ca să amăgească tribunalile Unite ce au scăpat unu spănzurat de spănzurătoare. Cu ce s'au pusu mai giusu in opinia țerei onoratul Dipan Domnescu din Iași, ca să pu apemu și noi dreptu al rădica la măimea ce merită, în locul de unde țepra s'au deprins a vede eșindu lumina și dreptatea? Ospitalul din Vaslui. Totu încă să mai găsescu pentre noi căte unul din acei ce, cu faptele lor cele bune, ne aducu aminte de vechile virtuți ce caracterisau pe strămoșii noștri și'i făceau a'și sacrifica averea în favorul omenirei pătimașe și nevoieșă. Cu astfelu de generoase și ospitaliare simțiminte ni se arată D-lui Postelnicul Dimitrie Drăghici, care au fondatu Ospitalul din Vasluiu, care su ține de aproape cu cheltueala sa și altor bine-voitori și carele'i asigurează vecinica trăinicie lăsăndu'i după moarte toată averea sa. D-lui Postelnicul Dimitrie Drăghici au bine-voitu, după rugămintea ce i-amu făcutu, a ne comunica serile Ospitalului pe anul trecutu. Venitul au fostu de 19.070 lei, 18 parale, iar cheltuielele de 17.794 lei și 34 parale. Din 229 de bolnavi, ce s'au căutatu în cursul anului, au muritu numai 8, adecă mai puținu 4 la sută. Acesta este unul din resultatele cele mai convingătoare care arată căutarea cea bună și cu durere de oamenii bolnavi. Afară de aceea, lucrul celu mai însemnatu, care merită a trage toată băgarea de samă, este că unii bolnavu nu au costisitu pe Ospitalu de cătu 77 lei, 28 parale și de lețcaie! Cu această cioră vomu măsura economia ce să face în celtuielele ospitalurilor publice. Iată și sama ce ni s'au comunicatu: 2,096 6 Chapitalul remasu lin sama anului 1858. 11,100 - În 300 galveni hărăziți de fonSama veniturilor și a cheltuielelor Ospitalului din tărgul Vasluiului pe pnul contenuu 1859. lei par. Venităl, datorul Ospitalului Postelnicul 2