Tribuna Româna, 1860-1861 (Anul 2, nr. 90-112)
1860-05-12 / nr. 90
SghimnaMomina. -funviiiiuăi--Asepota fuie ese ve ișge ogi re ofertemîna. PREȚȘUL: pe 1 anu 2 galveni. Avonamentele se fasp in Iassi la ditestia foiei sttada Talranatilog: iag PREGUL.I pe, N”. 190 ANTUĂ P. -- p Vaeșteuti ui rgin distgiete la esreditogiiie rostelog. anu 42 lei IASSI, IOI 12 MAIU 1860. petiuTA DIN LEVNTNCP. Iașii, gioi 12 maiu. Dacă e totudeauna adevărată parimia popularie că ”ziua se cunoaște de dimineață, apoi și de ministerii putemu zice că se cunoscu după programe și circularii. Circulariele, însă, au jucatu și păn' acumu unu rolu la noi, și chiar în zilele neuitatei ocărmuiri a prințului-caimacamu N. Vogoridi, și astăzi încă, cine nu și aduce aminte de circulariele cneazului D. Cantacuzino? Dară, întru schepticismul nostru particularu în materie de circularii ministeriale, să ne fie iertatu a împărtăși mai virtosu opinia comună care se rostește otăriîtor în contra tuturor lucrurilor celor mai frumoase, dar puse numai pe hărtie. Așa, căutăndu a trage prosconul, a găsi viitoriul ministeriului actual, acestui ăntăiu ministeru formatu din estrema stăngă a Adunărei, după actele sale de începutu ce putemu oare să cunoaștemu? Ce bine putemu să auigurămu? Că va face vorbe frumoase, dacă nu ne va da fapte mari. Ci lumea noastră e sătulă, păn'la desgustu, de făgăduinți goale, de programe neîmlinite: ea cere fapte, fapte bune și multe, iar vorbe mai puține.... Noi de aseminea și astăzi, ca și acumu unu anu, rugămu cu stăruință pre cei de la putere să ne dee fapte văzute și pipăite, curățiri radicale și îmbunătățiri dinlăuntru, căci numai așa vomu pute face față greutăților situației esterioare. În faptă, deci, ce au întreprinsu ministeriul din 30 aprilie într'aceste zece zile, în această ăntăiu decadă a funcționărei sale? Mai ăntăiu, ș'au cetitu programul în Adunare, ș'au espeduitu circularea cătrră prefecți, amănduoă prea frumoase bucăți literarii, ce ne-amu făcutu o plăcută datorie a le pune în întregime și sub ochii publicului nostru cetitoriu. Apoi, au abolitu titulușul de excelența din comerciul de corespondinți și de relații al ministrilor cu funcționarii și cu jăfuitorii; au datu cursu de aplicare legiuirei pentru stărpirea lăcustelor, legiuire ce se cădea să fie răportată după mica majoritate de coaliție cu care s'au votatu, au apucatu, în Adunare, calea resoluțiilor pentru aplicarea legiuirilor speciale ale budgetului anului acestuia, budgetu ne-discutatu și ne-votatu încă nici în totul nici în toate părțile sale, și pre care opinia luminată îlu consideră ca anti-liberalu, ca anti-convenționalu. Însatrșiiu, dacă aceea ce s'au făcutu or s'au pusu în cale nu au mulțumitu opinia, apoi ceea ce se negrijește de a face este tocmai lucrul ce în Statele constituționale se privește ca chestia principală, ca steagul și deviza unei partite agiunse la putere: vremu să zicemu, budgetul întregu, planul financiaru prin care virtualu și realminte se deosebescu și misteriile parlamentarii unul de altul, prin care căpiteniile partidelor iși afirmează principiile și practica lor proprie chiar în momentul avenirei lor la putere. Păn'acumu, dară, nici în sfera legislativă unu proiectu de budgetu liberalu, nici în sfera esecutivă vre-o măsură popularie nu veaiarele făcute pentru scoborîrea prețului suiiu al pănei și al cărnei, măsuri foarte bune în sine, și la care anlaudămu, precumu amu făcut și anu căndu D. Lascar Catargiu asemine le-au luatu, la întrarea sa în ministeriul Iepureanu, nu sunt totu ce aștepta mai ăntăiu țeara de la o administrare formată și presidată de D. Cogălniceanu. Ținemu, firește, de bine pre ministeriul din 30 aprilie pentru că s'au ațintitu din capul locului primvirile spre eftimea obiectelor de subsistință publică, însă socogimu că poporul Romănu nu flămănzește acumu de pănea de toate zilele. Omulu, zise măntuitorul lumei, nu trăiește numai cu păne... Și noi, ca greimea țerei, așteptămu a vede, în decadele următoare, acte mai însemnătoare, și fapte de putere mai direptu aplicate la trebuințile și nevoile poporului de țeară, la realiarea naționalităței romăne. demn emanăndu de la noulu ministeriu, căci fost siliți apoi a se duce la altă secțiune dăuMIEGIUZS A VUPOL.ETIN RAUNCAMENTAHN. ADUNAREA DIN BUCUREȘTI. Ședințele de la 29 și 30 aprilie. Reportu reprodusu din Românul Este, credemu, de ingteresu a da în estrasu, după propriele note ale redacțiunei, darea de seamă a acestor ședințe ce au o însemnătate pentru toată țeara, pentru că s'au desbătutu respectul domiciliului și libertatea individuale, și fiindcă nu s'au găsitu unu singuru deputatu care să nu se fi dechlaratu în favoarea acestui mare principiu. Acestu faptu este destul de însemnatu prin elu însuși, ca chiar, fără a vorbi de însemnatul resultatu al votului, să constatămu progresul ce s'au făcutu în așa scurtu timpu la noi, că nu s'au mai găsitu unu singuru omu care să nu fie, sau cel puținu care să nu se arăte că este, în favoarea celor mai sacre și mai de căpitenie libertăți ale omului, și a vede că înșii acei cari erau culpoși de aceste violări protestau în favoarea dreptului. La ordinea zilei era raportul secțiunei a 5-a asupra arestărei d-lui Știrbeiu, prin care comisiunea condamnă modul de procedere al d-lui administrator și-l decilară vătămătorii libertăților constituționale și sfîrșește prin a cere de la cameră să invite guvernul a nu se mai comite în viitoriu asemene abateri. După căteva cuvinte, prin care D. Grigorie Marghiloman protestă contra titlurilor, și neadevărate și ilegali, de principi, cu cari se numescu în Adunare unii din domnii denutați, D. Știrbeiu luă cuvîntul și e spuse că comisiunea conchide ăntăiu la anularea acusărilor ce i s'au făcutu, al doilea la condemnarea unor asemenea măsuri și al treile la cererea de a nu se pai ivi în viitoriu asemene abateri, însă că Adunarea votăndu asupra acestui raportu nu închide de cătu chestiunea personale. Domnul Știrbeiu arată apoi că, în ajunul au fost duși între puști la procuratoru. Aceștia au protestatu apoi și D. procuratoru a refusatu de ale priimi protestul, și au votărei proprietarilor mici, 14 din alegutori unde, și acolo refusați fiindu, au depusu protestul lor pe masa judecătoriei. D. Știrbeiu, după ce a demonstratu aceste ilegalități, a arătatu că scomotul arestărei unui omu nevinovatu, scomotul a celor 14 alegători conduși între puști și în sfîrșitu scomotul că a fost o revoluțiune, s'a dusu îndată afară din țeară, și în 4 zile a venitu suspendarea creditului comercialu. Domnul Știrbeiu arătănd apoi că domiciliul a fost violatu, și încă violatu, nu numai în contra legei dar încă, precumu s'au doveditu, fără dreptu, zice că violarea acestor principii și consecuințele lor Ilsilescu a da și oarecare amănunte în această chestiune. Aceste amănunte sunt că, în ajunul plecărei sale, unu amicu a venitu să'i zică să nu meargă la alegeri și în sfîrșitu i-a spusu că causa este că s'a datu porunci în contra dumnealui, a d-lui Brăncovianu și alți duci sau trei. D. Știrbeiu zice că nu poate spune numele acelui amicu, fiindcă este și al ministeriului, dar că mai mulți din colegii domniei sale din cameră cunoscu această împregiurare; și că, chiar în seara aceea, a fostu la D, acică la Craiova s'a dusu la vănătoare ministratoru o masă, unde dumnialui (administratorul) a dechlaratu, față cu mai mulți cetățiani și oficieri, între care și D. colonel Golescu, fratele D. ministru de culte, că nu'i prea place să'i vază mergăndu la vănatu, căci pe acolo se facu conspirări, și că sunt martori mai mulți că, chiar a duua zi după sosirei, vorba de conspirare era aruncată. D. Știrbeiu dă încă cetirea unei proclamațiuni a d-lui prefectu, publicată la 20 fevruarie, prin care zice între altele că unii din oamenii ambițioși, cu ocasiunea alegerilor, facu propagande fatale țerei, că sunt inimici carii sapă instituțiunile noastre șcil, și că astfeliu se dovedește că D. Opranu era în capul tuturor turburătorilor. D. Știrbei dă încă cetirea unui actu subscrisu de acei 14 alegători carii au fost aduși între puști la D. procurator, prin care spunu că d-lor fiind aleși delegați s'au dusu de au visitatu pe D. Știrbeiu și n'au întimpinatu nici o recomandare pentru unu candidatu dar că D. administrator au adusu pe unii din d-lor la casa d-sale și i-au îndemnatu a da votul pentru D. Panu, dăndu-le încă niște numere prin care să se cunoască apoi votul fiecăruia, și că casa unde s'au adunatu apoi alegătorii spre a se consulta au fost încungiurată cu gendarmi. D. Știrbeiu zise în sfirșitu că nu era d-lui în causă, că de la 18 luni se aude ne'ncetatu de conspirări în țeară: aceea, spre exemplu, cu mașina infernală, și care apoi s'au doveditu că acuzații erau plătiți de poliție; petițiunea aceea către străini de care s'a vorbitu arăta și nu s'a văzutu, nu se știe ce s'a făcutu; acusațiunea ce s'a făcutu de cătră D. ministru din afară înaintea Europei pentru 28 septemvrie de comploturi și conspirațiuni; și că aci se vede curatu că este o mănă demonică ce pe deoparte tinde la separatismu, și pe de alta la discordie, și termină zicănd că, dacă în ziua arestărei sale, cănd miliția era în picioare, dacă alegătorii ar