Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-05-11 / nr. 198
NoO. 198. - Rretini reginmătateanni 21lei. ADonamintele se fasti în Iassi la Aoiei, pdita Talralagilogii; Rretini re flei Inmi 27 iei. A8S6lI u „li 11 MLIU 1804. ANDĂI GI. t bulere:7558757lul-3- - Prefectura poliției de Iaști. D-sale Domopului redactoru d Tribuna Romănă". Domnule redactoru, Pentru știința d-voastră despre cuprinderea jurnalului încsetu de onor, consiliu de miniștri în seansa de la 30 a mnei trecute, cuprinzătoriu dispozițiilor asupra presei, ce s'au decretatu de Inălțimea Sa Domnul Stăpănitoru, cu onoare vă anecsezu pe lăngă aceasta o foe împrimată. Priimiți domnule redactor încredințarea osebitei mele considerații. P. pretexitul poliției G. Popovici. No. 7229 1864 maiu 6 caziprului sburătoare, tica VOMANIA, pănii l0o măvim. Astăzi s'au început aici de dimineață subscrierile pentru plebiscitu. În sențiunile statornicite prin prăpduirea prefectorală, căte unu membru al municipiului președe și comisarii de genți anume sunt puși pe la porțile localurilor unde sunt registrele. Pe cătu amu aflatu, registrele respingerei stau numai de mărturie; oamenii își scriu numele, sau zicu să li se scrie, mai pentru guvernu, în registrul priimtrei. Publicul liniștitu și neatărnatu se absține de la orice demonstrare. Sunt destui carii, pedumiriți și uimiți, nu zicu nici da nici Da. Acei ce se strecur pintre da și Da, nu sunt mai puțini. Sufragiele noastre populare, strănse în mânu seamănă de loculul acesta, cu rostul iului universalu, ce ese din urna discretă ului secretu. De aceea despre partea și multor cetățeni neatărnați amu fi doritu din sufletu ca cuprinderea plebiscitului să nu fie ăncai așa de complecsă așa de suprinzătoare precumu este nentru mulțimea poporului. Orșicumu, așteptămu cu nerăbdare, nu arăta resultatul probei acestei ăntăie de consultare poporală, care nu poate fi înduoioși, pe cue tu înțeleapata și prudintea întrebuințare definitivă ce va face guvernul M. 8. Domnului după împregiurări. De la București n'avemu astăzi alte știri mai noue decăt aceea ce ne-o împărtăși însuși ministru de interne prin telegrama sa cătră prefectul de Iași, tipărită aici în foaie în tipografia Goldner, și afișată astăzi după amiazăzi pe ulițile orașului. Dacă această știre. Domnule prefectu. Guvernul era de multu a urmări o conspirațiune cu ramificațiune înstreinate, spre sfărăma unirea și a detrona pe Domnitoru. Agentulu acestei conspirațiuni era Doctorulu Lambertu, trimisu înadinsu la Constantinopoli; 4 acestu individu, la întoarcerea sa în țeară, s'au arestat în Giurgiu, cercetăndu-se hărtiele sale s'au găsitu acte autentice doveditoare crimei de înaltă tradare. Din astă sub-scriere resultă, că unirea țerilor avea asesi arma, că fiec-sare țeară avea a dobăndi căte unu Caimacamu, că Caimacamulu pentru Valahia avea țin Suțu. . sunt în măna Guvernului, a fi Consta Toate D. Constantinu Suțu, prin mandatu g judecătorescu, și în urma interogatorului făcutu de procurorul Curței Criminale, s'au și pusu în stare de arestu. Tată unde inimicii țetei ne conduce noastre voescu a Liniștea domnește în București, cu toate că îndignațiunea în contra acestuia, ce au uneltitu o aseminea faptă, este fără margine. Publicați aceasta spre cunoștința Juniloru Romăni. Ministru de interne, Cogălniceanu. Despre altele, și în cătu se atinge de erisă spunemucurata cetitorilor nostri că, în starea de față a lucrurilor, și în urmarea comunicărei poliției sub No. 7249, ce o repro- ducemu mai gios, socotim de maorie a pe atuține Implemu, dară, astăzi foaia noastră cu actele oficiale, lăsăndu pentru timpul oportunu libera discusiune a toate cele ce videmu și înțelegemu, fiecare din poliție îl asistă. Serși aprobarea actelor gubernului, trebuie ALECSANDRU IOANIE, cu mila lui Dumuezeu și voința națională donnu PRINIPATELOR UNITE-ROMĂNE. La toți de față și viitori sănătate, Asupa propunerei consiliului nostru de miniștri au decretatu și decretămu: Art. 1. Capu din partea a P-a a legei presei din 1 aprilie 1862 62 rămăne suspendatu pănă la o PUSĂ dispozițiui Ne. Art. 2. In acestu intervalu presa periodică se pune sub regimul statornicitu prin domnesica ordonanță dîn 2 octomvrie 1859 și publicată în Conitorul țerei Romănești din 4 octomvrie 1859 No. 120. Prin aceasta autorii, redactorii geranții și tipografii nu se scutescu, în privința delictelor de presă, de urmărirea și penalitatea prevăzută prin legea din 1 aprilie 1862. Art. 3. Nici unu afișu, nici o foaie volantă, nici o broșură nu se va putea pune în circulațiune fără autorizațiunea în București a ministrului de interne, și în provinții a prefecților de județe. Art. 4. Ministrul nostru secretar de statu la departamentul de interne este însărcinatu cu esecutarea acestui decretu. Dat în București la 2 maiu, 1864. Alecsandru Ioan. (Contrasemnați,) Cogălniceanu, Vălcănescu, Volintineanu, Oroencu, general Manu, No. 518. f secretar de statu la dpartamentul din întru este însărcinat cu esecutarea ordonanței de față Datu-sau în Domneasca noastră rezidență București, la 2 octomvrie anul una mie optu sute cincizeci și nouă și cel dintăiu al Domnirei noastre în principatele unite. Alvculntru IOAN I. (Contrasemnatu) ministru secretar de stat la departamentul din întru. N. Crețulescu No. 411. Raport al Ministrului din Întru Prea Înalțate Doamine. După neapărata simțită trebuință de a se pune sfărșit necuviințelor isvorîte din licența în care au ajuns unele foi periodice, ce iesu în capitală, Consiliul Miniștrilor, în seanța ținută la 30 ale încetatei luni, au încheiat aici alăturatul în copie jurnal, prin care n'au chibzuit disposițiile necesarii a se păzi în viitor, pănă la facerea și promulgarea unei legi asupra presei. Acest jurnal dară, plecat viu a lu supune la cunoștința Măriei Voastre, rugăndu vă să bine bolți a da înalta ordonanță de confirmare. Ministru Secretar de Stat la departamentul din Intru. (semnat) N. Crețulescu. No. 8530 anul 1859 Octomvrie 1. ALECSANDRU IOANI, cu mila lui vumbuzeu și voința NaȚIIONALĂ, roncu prințițatelor v unite-ronăce. La toți de față și viitori sănătate. Văzăndu raportul sinistrului nostru secretar de statu la departamentul din întru cu No. 8530. Considerăndu motivele espuse în jurnalul încheiu de conciliul miniștrilor în ședința de la 30 ale lunei trecute și supuse noue cu citatul raportu. Amu ordonatu și ordonămu: Art. 1. Dispozițiile asupra presei, adoptate de consiliul miniștrilor și cuprinse în jurnalul sus zisu, le încuviințămu, mi vor avea urmare ca măsuri provisorii, pănă la facerea și promulgarea unrei le Șiiuiri de Presă. Art. 7. și cel din urmă, ministrul nostru JURNA-4. 30 septemvrie - Astăzi mercuri anul 1859 în ședința Consiliului Miniștrilor din Seara Romănească, luănduse în băgare de seamă urgenta trebuință ce este de a se pune un capat licenței în care cu covîrșire au degenerat libertatea presei, pe care pănă ce o lege specială ar veni s'o reguleze, guvernul Măriei Sale, în dorința sa de a figi de censură, nu pentru o mai întinsă aPost acordat o împrăștiere a luminilor, rezervăndu'și de a lua măsurile ce trevuința iar dileta, cănd liniștea publică s'ar vedea amenințată de retăcirile unei libertăți rău înțeleasă. Văzînd că împrotiva obligației morale luată după un timp de de corpul jurnaliștilor, încercare de 9 luni aproape, în care jurnalele Romăne s'au bucurat de cea mai deplină libertate, aceasta nu au produs, mai cu senă, decăt tristul resultat al anrărei la ură împrotiva guvernului, al provocărei la tulburări, al atacurilor personale, împingănd violența pănă a isbi direct viața privată a cetățenilor și a funcționarilor publici, și chiar interiorul familiilor, încăt organele de publicitate, a cărora cea mai sîntă misie este aceea de a forma și lumina opinia publică, prin întreținerea unei nepărtinitoare lupte de idei, însuși disectelor guvernului nefiindule cuția poprită, aceste organe ale publicităței s'au văzut degrad înduse pănă la rolul înjositor de instruale împiumuirilor meschinemente ale resturărilor personale, fapte ce nu se pot califica decăt ca efecte mai mult sau mai puțin evidente ale unor instigații antinațiopali; Considerănd că răbdarea publicului bine judecătorii, sătul de sfășierile unei prese abusive, au ajuns la culme, și că guvernul care, suspendănd cenzura numai sub condiția menținerei liniștei și a respectului onoarei familiilor, nu poate erta mai mult timp urmarea unei atăt de deplorabile licență, fără a grămădi asupră și o mare respundere;