Tribuna Şcolii, 1973 (Anul 3, nr. 77-123)
1973-06-16 / nr. 100
CARTEA • RECENZII • CARTEA • CONSEMNĂRI • CARTEA • Statornic preocupat de găsirea şi elaborarea unor soluţii care să contribuie la modernizarea învăţămîntului nostru, la perfecţionarea procesului instructiv-educativ, Institutul central de perfecţionare a personalului didactic — Biblioteca centrală pedagogică continuă elaborarea ciclului de lucrări din colecţia „Modernizarea învăţământului“ cu volumele 2 ale seriilor „Predarea limbii şi literaturii române" şi „Predarea matematicii“. Adresat, ca şi volumul anterior, profesorilor de limbă şi literatură română de la clasele V—X ale şcolii generale şi de la clasele IX—XII ale liceului, volumul „Predarea limbii şi literaturii române“ constituie o selecţie de materiale ce urmăresc, în primul rînd, să ofere o serie de sinteze informative, referate şi bibliografii asupra unor teme actuale şi importante care solicită un mai deosebit efort de documentare. în ceea ce priveşte structura volumului, ea este asemănătoare cu a celui precedent, incluzînd sinteze ale criticii literare, asupra modernismului în literatura română, cîteva referate şi două bibliografii selective. Remarcăm din cuprinsul volumului studiul semnat de prof. univ. dr. Georgeta Munteanu intitulat : „Exerciţiile structurale — un nou mijloc de formare a automatismelor ortografice“ şi cel al lectorului univ. dr. I. Dumitrescu, „Structuri stilistice în poezia «Ce te legeni»“. Abordînd, in primul studiu, o serie de aspecte privind soluţiile pentru înlăturarea deficienţelor ortografice, analizînd tipurile de exerciţii structurale aplicabile la ortografia limbii române,autoarea conchide că exerciţiile structurale pot fi incluse în învăţămîntul tradiţional, dacă se acordă timpul suficient necesar desfăşurării activităţii independente cu acest tip de exerciţii. Ele asigură condiţii optime pentru însuşirea cu mai multă uşurinţă a regulilor de scriere şi, mai ales, pentru formarea şi consolidarea deprinderilor ortografice. Cel de al doilea studiu constituie o amplă şi interesantă analiză a poeziei lui Eminescu „Ce te legeni codrule“, cu referiri speciale asupra izvoarelor şi structurilor expresiei sale. Volumul mai cuprinde lucrările : „Modernismul şi literatura română între cele două războaie mondiale“ de M. Frînculescu şi M. Gheorghe ; „Despre eficienţa lecţiilor de literatură“ de N. I. Kudreaşev etc. * Volumul 2 al seriei „Predarea matematicii şi fizicii“ cuprinde, între altele, lucrările : „încotro se îndreaptă matematica modernă“ de Pierre Audureau ; „Predarea matematicii la elevii de liceu mai puţin dotaţi“ de J. K. Backhouse; „Psihologie şi matematică“ de Jacques Beauvais; „învăţămîntul programat în fizică“ de L. D’Nailnaut; „Problema posibilităţii de modelare şi a caracterului intuitiv în predarea fizicii atomice“ de D. I. Penner şi altele. Menţionăm că acesta este ultimul volum al seriei, întrucît Biblioteca centrală pedagogică nu va mai edita decit seriile : Probleme de pedagogie contemporană, Predarea limbii şi literaturii române, Predarea limbilor străine, Predarea istoriei, Predarea disciplinelor artistice și Predarea la clasele I—IV, M. V. MIHAI EMINESCU 1889 - 1973 La 15 iunie 1889 se stingea Luceafărul. In semn de pios omagiu adus geniului tutelar al poeziei românești, publicăm poezia „La steaua“ în tălmăcirea profesorului Traian Lăzărescu, autor al unui remarcabil volum de poezii originale în limba latină „Carmina latina“, apărut anul trecut la Editura „Eminescu", colaborator al unor reviste de expresie latină din Paris, cum este „Vita latina“. Alăturat reproducem şi textul românesc. Prozator (iniţial poet), dramaturg şi reporter fecund, Petru Vintilă dobîndeşte, cu romanul „Călătorie pe planeta Zeta“, o nouă, favorabilă ipostază , creator de ficţiune literarştiinţifică pentru copii. Cadrul acţiunii rămîne — pînă la înlocuirea, în finalul cărţii, cu visul — unul real. Două familii : a colonelului de aviaţie Sergiu Vitănescu şi a fratelui său, astronomul Costi Vitănescu, pleacă din Bucureşti, pentru o vacanţă la ţară, într-un sat bănăţean de munte, Lişava. Copiii aviatorului , Ţucurel, în jur de doisprezece ani, elev la o şcoală generală din Capitală, şi Emil, absolvent al Liceului militar. Temerarul Ţucurel se arată, încă de la Începutul cărţii (respectiv al călătoriei de vacanţă), dornic de o „expediţie adevărată, plină de aventuri şi primejdii“. Dacă primejdiile aşteptate ar fi, să zicem, de natura luptei cu urşii, relatate, în trenul forestier, de localnici, pasiunea şi aventura lui Ţucurel ar fi, se pare, obişnuite... Dar un băiat care „se comporta numai aparent copilăreşte şi de fapt el era un omuleţ înzestrat de timpuriu cu simţul maturităţii“ nu rămîne indiferent la ştirea, avansată pe un peron, că ziarele consemnează o nouă apariţie a farfuriilor zburătoare ! Şi e gata să emită ipoteze asemănătoare în legătură cu enigmaticul corp mişcător surprins, într-o seară, la Lisava, de luneta unchiului Costi. Lecturile asimilate, relatările, întemeiate pe aceleaşi surse, ale aviatorului, argumentele ştiinţifice ale astronomului nu fac decit să pregătească atmosfera... Dar, decepţie : astronauţii care-i vor tăia calea, intr-una din zile, sunt pionieri travestiţi, din tabăra apropiată ! Prietenia micului orăşean cu vizitiul, Agăsin (frecventă în romanele de altădată) i-a uşurat cunoaşterea împrejurimilor. Hotărît, Emil şi studenta Lili vor trebui să-l urmeze pe Ţucurel la Peştera Zeului (Zamolxis), în expresia localnicilor, Tăul Zăului. Aşadar, „Izolaţi în fundul pămintului, cei trei descoperă un mesaj extraterestru...“ anunţă, cu doza caracteristică de mister, titlul unuia din capitole. Intr-o „sală“ a peşterii, pardosită cu dale, între care unele, dispuse circular, colorate, în mijloc cu o masă de piatră, pe unul din pereţi — mesajul : un desen rupestru, înfăţişînd conturul unui... cosmonaut! Emil, adolescentul grav, cu ton „aspru şi decis", nu va înţelege frenezia lui Ţucurel, cum nici „dorinţa lui neşovăitoare de a semăna cu nenumăraţii eroi cutezători despre faptele cărora citise un raft întreg de cărţi“. Dar va simţi cu un aer matur nevoia să-l liniştească şi ocrotească din clipa în care tustrei — rupîndu-li-se frînghia — se vor afla în faţa primejdiei. Căutări febrile, soluţii, frămîntări pentru a ieşi din peşteră... Zadarnice, toate ! Salvator,în asemenea împrejurări —somnul. Din care — visînd— Ţucurel va avea de cîştigat o călătorie, cu întregul echipaj (unchiul Costi, personaj principal) pe planeta Zeta. Astronauti răpitori vorbesc româneşte (!), comandantul aeronavei deţine, înregistrate, cantităţi apreciabile de „declaraţii a mii şi mii de personalităţi umane“ (între care, ultimele cuvinte ale lui Decebal şi sonetele nescrise ale lui Shakespeare !), vorbeşte de amestecul paleoastronauţilor în marile construcţii şi descoperiri umane, dar, rămîne un cinic prin dorinţa de a reţine, pentru experienţe, pe planeta lui, pămîntenii. Altfel (şi aici fantezia scriitorului se întrece pe sine), planeta Zeta e fascinantă (aproape... un vis) : locul atmosferei îl ţine „culoarea spaţiului dintre obiecte, o culoare ultravioletă cu o nuanţă odihnitoare de roz pastelat*. Apoi, „metrouri verticale, trenuri aeriene, suspendate pe enorme estacade, trotuare, scări monumentale, ba chiar străzi şi bulevarde întregi rulante se deplasau cu viteze variabile şi pietonii se mişcau de fapt fără nici un efort fizic". Pentru că — aflăm mai departe — circulau cu ajutorul unor aparate autonome de zbor... Relaţiile între zetani şi pămînteni sînt cit se poate de „umane". Incredibilul e, şi pe această cale, atenuat. Ţucurel, de pildă, constată că fata comandantului aeronavei îşi riscă viaţa încercînd să-l salveze pentru că... s-ar fi îndrăgostit de Emil ! Concluzia lui : „Se vede că pînă şi în cele mai îndepărtate colţuri ale Universului, adolescenţa înseamnă romantism, candoare şi puritate“. Candidaţi la vîrsta candorii sînt, în această carte, mai toate personajele. Autorul însuşi — un fin cunoscător şi interpret. Calităţi care îl recomandă (nu numai) tinerilor cititori, aflaţi în pragul marii vacanţe. DRAGOMIR MAGDIN Ad stellam Usque ad hanc stellam, mihi miper Ut ferunt, tom longa vio est, ut anni Miile luci huius fuerint necesse, Nos ut adiret. Forsan exstincta est bene pridem in oris Caerulis, at vix hodie refulsit Visui nostro radii intentis Lumen amoenum. Mortuae stellae gradiens imago Lentter surgit mihi in orbe caeli ; haac Olimerat non visa, hodie videtur. Non tarnen exstat. Sic enim, cum nostra Cupido in altom e Vanuit noctem, rediviva nunquom. Lumen exstincti tarnen usque nosmet Torquet amoris. ortam. „TERRA“ Nr. 3 - 1973 La cererea profesorilor de geografie de la cursurile de perfecţionare şi a celor care-şi pregătesc examenele de grad şi definitivat, acest număr al revistei Terra a publicat cîteva materiale speciale care să le sprijine activitatea. Astfel amintim articolele: Dimitrie Cantemir — savant umanist; Dezvoltare şi perspectivă în ştiinţele geografice ; Direcţii de cercetare în geografia ştiinţifică actuală ; Paleogeografia Arhaicului ; Structura atmosferei terestre in lumina cercetărilor actuale; Economia R. S. România la aniversarea unui sfert de veac de la naţionalizare ; Explicarea fenomenului de viscol din 11-16 martie a.c. ; Natura şi economia Depresiunii Braşov ; La început de drum pentru alcătuirea „Dicţionarelor geografice ale judeţelor României“ ; Cronică geografică. Elevii găsesc în acelaşi număr al revistei, alături de nume şi fotografiiile colegilor care colaborează la publicaţia noastră, o utilă sursă de informare în materialele: Probleme şi jocuri instructiv-distractive ; Lecturi geografice despre insulele Noile Hebride ; Caleidoscop pionieresc ; Note şi informații din ţară şi de pe glob. In plus recomandări bibliografice. La steaua La steaua care-a răsărit E-o cale-atit de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins in drum In depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit încet pe cer se suie: Era pe cind nu s-a zărit. Azi o vedem, el nu e. Tot astfel cind al nostru dor Pieri in noapte-adincă. Lumina stinsului amor Ne urmărește încă. 15