Tribuna, mai 1884 (Anul 1, nr. 21-37)
1884-05-10 / nr. 21
Nr. 21 congregaţiunii aprobat de înaltul minister; prin urmare nu şi-a împlinit datorinţa din consideraţiuni personale. Tabajdy provoacă pre fiscul comitatens, ca se intenteze acţiune de pedepsire în contra vorbitorului. Şedinţa se dechiară secretă şi după ce dl Besianu şi dl Hatiegu apără pre inculpatul Dr. Nánásy şi după ce főispánul de repeţite ori provoacă pre acusatul să-şi retragă espresiunea vătămătoare, dar acesta nu voiesce a şi-o retrage, drept aceea főispánul anunţă, că hotărîse, că congregaţiunea pedepsesce pre dl Dr. Nánásy cu 25 fl. pentru vătămarea vice-comitelui. După aceasta Nánásy dice, apoi retrag cuvintele, ■—■ şi főispánul revoacă hotărîrea pronunţată. După aceasta s’a întărit cea mai mare parte din alegerile de primari, în contra cărora se înaintaseră recursuri, eară puţine s’au nimicit şi numai în acele caşuri, unde nu s’au putut da în laturi nici decum din calea legii şi nu au avut tocmai aşa interes personal. în cursul desbaterilor s’a manifestat recunoascerea legii din partea stăpânilor noştri acolo, unde interesele lor de „rasă“ şi personale erau în cestiune. Astfel în causa oraşului Caransebeş pentru alegerea protonotarului şi a medicului, cari fiind aleşi pre 6 ani, conform disposiţiunii statutului oraşului Caransebeş şi a legii şi a praxei din întreaga ţeară, — după espirarea acestor 6 ani la începutul anului acestuia cu ocasiunea restauraţiunii generale ar fi trebuit se se supună la alegere. Dlui vice-comite însă fiindu-i frică, că actualul protonotar şi medicul actual (unul este Ungur, altul Jidov) nu vor mai fi aleşi, anunţă în adunarea de restauraţiune de loc la început, cum că protonotarul şi medicul îşi ţin oficiul lor pe viaţă şi asupra acelora nu se va estinde restauraţiunea generală. Aceasta dictativă protegătoare se aprobă în urma recursului representaţiunii orăşenesci din partea comitetului administrativ comitatens, dar ministrul de interne atacă decisul comitetului administrativ din punct de vedere formal, nefiind acest comitet competent a delibera această întrebare şi o releagă la congregaţiunea comitatensă. Cu modul acesta a ajuns causa aceasta la desbatere în congregaţiunea presentă. Dl Bartolomeni a motivat exact şi plin de argumente convingătoare scopul representaţiunii orăşenesci şi drepturile oraşului Caransebeş. Dl Haţiegu a susţinut dintr’un punct de vedere rătăcit, dar condus de tendenţa a desama pre contrar cu vicleşugul diplomatic, dreptul de alegere al oraşului. Ilusif'Hutcaia» dl vice-colonel Seracin şi dl I. Curescu vorbiră cu multă încredere în dreptatea causei lor şi plini de indignaţiune, vedând că se face joc cu cele mai sânte drepturi, şi disposiţiunile cele mai curate ale legii se sucesc, ca să se facă concesiuni minorităţilor neromâne prezonta drepturilor constituţionale ale grăniţerilor şi să se susţină în funcţiuni plătite de Români, neromâni pre cale protecţională." Dl Rezeru apără causa cu răceală şi seriositate impunătoare. Dl Nedelcu vorbesce cu cea mai precisă motivare, încât priviam causa de sigur decisă în favorul adevărului, dreptăţii, care era pre partea representaţiunii oraşului Caransebeş. Contrarii — fără vorbitori — főispanul era răguşit de atâta esofare — cerură votisare. Vădend aceasta moderaţii guvernamentali începură a se teme, că majoritatea va ave curagiu a desconsidera legea, chiar dl Beşianu, vechiu guvernamental, carele publice susţine axioma, că el şi familia sa în prima linie, apoi vine interesul public, — se sculă şi recomandă şi din parte-i primirea propunerii dlui Bartolomeiu, ca protonotarul şi medicul oraşului Caransebeş să se supună alegerei. Nici glasul acestor guvernamentali nu ajută causei, se sculă dl Brediceanu (strigări, votisare) şifişe. De capacitate văd, că nu poate fi vorba, majoritatea susţine actul de protecţiune a dlui vice-comite, căci nu e alta nimic în procedura dlui vice-comite, decât o nouă faptă a sistemei de clică şi de protecţiune personală. Şi dacă aşi voi să vă dovedesc că „fajerdek“-ul (interesul de rasă) de care a vorbit ministrul, vă conduce şi pre voi în toate manifestaţiunile şi faptele voastre, vă întreb, dacă eu eram protonotarul oraşului Caransebeş şi nu dl Erdős, oare ar fi pledat dl comite ca să remân în oficiu pe viaţă? (Ilaritate). De fel nici atunci ar fi aflat el paragrafii legii şi ai statutului citat de dl Bartolomeiu şi consorţii şi nici nu venia la întrebare modul cum să stricăm legea de dragul persoanelor de „rasa maghiară“ .(strigări, bravo!) Eu descoperind adevărata stare a lucrului şi motivele mârşave ce a condus pre dl vice-comite la provocarea acestui conflict, vă rog nu uitaţi că legile se fac şi pentru Unguri în această ţară şi aşa se se ţină şi faţă de ei. (Aprobări). Majoritatea cere votare şi prin votare aprobează procedura dlui vice-comite, decretează în contra legii, că protonotarul şi medicul oraşului Caransebeş aleşi pre 6 ani, remân pe viaţă în oficiu. — La enundarea condusului s’a escat mare indignaţiune între Români şi strigăm să augiim românesce! Dl Tabajdy demandă notarului Schönfeld se enunţă conclusul românesce. Dl Bredicean: Ilustritatea Ta eşti chemat şi îndatorat după lege ca preşedintele congregaţiunii a enunţa condusele şi fiind limba protocolară şi limba română, trebue se enunţii condusele congregaţiunii şi românesce. Fă bine! (Strigări! aprobări, ilaritate). Dl Tabajdy: Eu îmi împlinesc postul meu de comite suprem cum voiesc; (oho!) când va fi dl Bredicean főispán poate face cum o jice (Bredicean (zice: şi atunci mă voiu ţine de lege — cât acuma) eară eu ca amploiat al statului maghiar şi aderent la idea de stat maghiar, numai unguresce voiu enunţa condusele. (Desaprobări sgomotoase). Dl Haţeg cu multă moderaţiune, eară fostul vice-comite Makay (ungur) cu provocare la lege şi ecuitate roagă pre dl főispán a respecta legea (Aprobări). Dl Tabajdy stringe din umeri. Dl Bredicean: Nu pot să aştep de la dl Tabajdy Se aplice lege, dar fac aceasta constatare, căci ne este o dovadă neresturnabilă în contra svonului mare ce se face dela guvern până la cel de pe urmă oficiant şi patriot patentat maghiar, că aşa legi liberale şi întemeietoare de egalitate nu sunt în lumea întreagă, ca şi în ţara noastră, ce dacă ar fi chiar adevărat, ce ajunge legea adusă, dacă guvernul şi toate organele publice din ţară, — întocmai ca dl Tabajdy — nu o respectează, ci o calcă necontenit. Şi motivul pentru această călcare de lege ni l-au pus dl Tabajdy: „statul maghiar şi idea lor de stat maghiar“. Statul maghiar a adus legea de naţionalitate; aceea îţi impune de a respecta limba protocolară a comitatului şi totuşi nu voiesci a face aceasta? Pentru această voinţă a Ilustr. Tare te întreb ce lege aibi? Idea d-tale de stat maghiar! Aceea nu e codificată şi nu poate fi mantaua,cu care te acoper fărădelegile şi călcările de lege în statid maghiar. — (Tabajdy striga ca de regulă: menjünk tovább). De meddig?! între asemenea şovinişti decurse şi restul congregaţiunii. Aşa s’a desvoltat o lungă şi interesantă discusiune la causa Bozovicenilor, Recasdienilor, Dognanka, Daneşti, ş. a. La cea din urmă comună constatându-se că solgăbirăul, ca să ascundă adevărata stare a lucrului, a produs protocolul representaţiunii comunale luat în limba maghiară deşi în comuna Daneşti nu e nici un ungur şi aici membrii Rezei şi Bredicean reprobară procedura solgăbirăului Fabry, bine cunoscut de un despot exagerat încă din repeţitele fapte din trecut, pentru cari a fost silit a abejire. Trei zile a durat această congregaţiune şi ai noştri au rămas până în sfîrşit la toate căuşele, ca unde vor pute, cu legea în mână se scutească poporul de nouă sarcini şi neîndreptăţiri. Faţă de dictatura főispanului şi de ascultarea oarbă a majorităţii interesate personalminte în esploatarea eschisivă a situaţiunii, nu au avut bravii noştri luptători succes în toate căuşele, dar mângâierea, că şi-au împlinit datorinţa şi aprobarea fiecărui Român, căci au susţinut causa naţională cu bărbăţie, erudiţie, prudenţă şi elocinţă — o au de present şi pentru totdeauna. Censor. 5. Onoraţii parodii vor capacita pe creştinii noştri că doiua, ţinerii esamenului atât pentru părinţi, cât şi pentru prunci şi comuna bisericească este afi de serbătoare; că prin urmare fiecare părinte are să-şi trimită pruncii la această serbătoare, la esamen, în haine serbătoresci, şi că de la această serbătoare nu este iertat se lipsească nici un elev de şcoală. 6. în fiecare parochie, în diua ţinerei esamenului are să se ţină slujbă duimiedeească, cu rugăciunea de mulţumită rostită din genunchi (Mulţumirea pentru câştigarea după cerere — Liturghier pag. 236 şi 237). La această rugăciune nu se participe toţi elevii, şi în cât se poate de mulţi credincioşi. 7. Esamenele se vor începe regulat la 8 oare dimineaţa, în comunele acele, în cari esamenul se va ţine numai înainte sau numai după meadă-di, esamenul înainte de meadă-di se va începe la 7 oare, iar după meadiă-di la 3 oare. 8. în acele parochii, la a căror şcoale sunt învăţători provisorici ori suplenţi, membrii comitetului parochial imediat după esamen au să se întrunească în şedinţă spre a se stabili condiţiunile de concurs pentru ocuparea definitivă a postului învăţătoresc. Oficiul protopresbit. gr.-or. al tractului Sibiiului. Sibiiu, 4 Main 1883. Simeon Popescu m. p., protopresbiter. Acte şcolare. CERCULAR cătră toate oficiile paroichiale, direcţiuni şcolare şi înveţătorii dela şcoalele confesionale gr. - or. din protopresbiteratul Sibiiului, în legătură cu cercularul data 22 Aprilie a. c. Nr. 421 se comunică aci. programul esamenelor anuale spre luare la cunoscinţă şi conformare. Toto dată subsemnatul află de cuviinţă a ordina următoarele: 1. în ziua ţinerii esamenului are să fie pregătit în toată regula Conspectul datelor statistice școlare pentru anul școl. 1883/4 pe blanchetele prescrise, cari se capetă în tipografia archidiecesană. Acest Conspect are să fie pe masa presidială spe a se lua în primire. De asemenea 2. Conspectul materiei de învăţământ percurse în decursul anului şcolar. Acest conspect are să arete în liniamentele generale ce s-a propus din fiecare obiect de învăţământ în singuratecele despărţăminte. De sine se înţelege, că amendoue aceste conspecte au a se pregăti în câte 2 exemplare, din cari unul signat de subsemnatul rămâne în archivul şcoalei, altul se înaintează oficiului protopresbiteral. 3. Directorii şcolari, de asemene toţi preoţii (în parochiile unde sunt mai mulţi preoţi, ori unde parochul nu e totodată şi director), împreună cu 2 sau 3 delegaţi din partea comitetului parochial ca senat şcolar, sunt îndatoraţi a asista la esamen. 4. Esamenele fiind publice, nu numai că este permis, dar este chiar de dorit ca părinţii pruncilor şi toţi câţi se interesează de progresul şcolar se asiste la esamene. TRIBUNA Programul esamenelor anuale de la şcoalele din protopresbiteratul greco-oriental al tractului Sibiiului cu finea anului şcolar 1883/4. 1. Boiţa în 24 Iunie. 2. Bungard în 10 Main. 3. Cornăţel în 17 Main a. m. 4. Cristian în 21 Main a. m. 5. Guşteriţa în 9 Main. 6. Loamneş în 17 Iunie. 7. Mohu în 16 Maiu a. m. 8. Ocna inferioară în 20 Maiu a. m. 9. Ocna superioară în 20 Maiu d. m. 10. Poplaca în 28 Maiu. 11. Reşinari în 20—23 Iunie. 12. Riu-Sadului în 13 Maiu. 13. Roşia în 17 Maiu d. m. 14. Rusciori în 21 Maiu d. m. 15. Ruși în 10 Maiu d. m. 16. Sadu în 29 Maiu. 17. Sibiiu (cetate) în 30 Iunie. 18. Sibiiu (suburb. inf.) în 29 Iunie. 19. Sibiiu (suburb. iosef.) în 27 Iunie. 20. Slimnic în 23 Maiu. 21. Şelimber în 16 Maiu d. m. 22. Șura-mare în 31 Maiu. 23. Tălmacel în 24 Maiu. 24. Turnișor în 28 Iunie. 25. Yeseud în 19 Maiu a. m. 26. Yurper în 3 Iunie. Sibiiu, 4 Maiu 1884. onoricA. Cassa centrală de stat va începe la 23 Maiu n. a. c. cu emiterea nouelor note de stat de cate 50 îl. * în 5 Iunie n. va merge Arcili ducele Iosif la Tergul-Mureșului pentru a inspira trupele de honvedi aflătoare acolo.* Primim din Cluj următoarea depeşă data 20 Maiu n.: „Maialul junimei române universitare din Cluj anunţat pe 24 Maiu, se amână pe timp nedeterminat. Şedinţa generală însă se va ţine în ziua indicată în localitatea societăţii „Iulia.“ ■S Tulburările din Cluj. Lui „Pester Lloyd“ i se telegrafează din Cluj data 19 Maiu n.: „Locotentele de reservă Nicola, care a lipsit se ceară satisfacţie pentru insultele îndurate, a fost ieri insultat de un jurist, în urma căreia el astătui a pretins satisfacție dela respectivul“ .* Metropolitul Bucovinei Dr. Andrieviciu Morariu s-a întors în 18 Maiu n. dela Viena la Cernăuți. * Foc în Borgo-Prund, în 7/19 Main pre la 9 oare înainte de ameadi s’a iscat foc în curtea doamnei Maria Freitag şi a ars un şopru de lemne şi câti va stângini de lemne de foc ce erau într’ânsul. Un vent lin de cătră apus era să causeze un pericol mare, căci fiind casa numitei doamne în partea de cătră răsărita focului era să se aprindă şi aceasta şi alte edificii vecine. Onoare însă atât primăriei comunale, care în curând a dat tot ajutorul posibil, cât şi tuturor acelora, cari cu ajutorul împroşcătorilor a scitit localisa astfel focul încât a ars numai numitul şopru şi câţiva stângini de lemne de foc. Alt pericol nu s’a întâmplat. Focul nu se scie cum s’a iscat, să-l fi pus cu intenţiune o mână rea, ori să se fi iscat din nisce chibrituri, cu cari se presupune că ar fi umblat nisce servitori a stăpânei ? Bibliografie. Hermann şi Dorotea de Goethe. Traducţiune liberă de Constantin Morariu. Editura „Cancelariei Negruţiu“, Gherla 1884. Preţul de abonamente, cu porto postal, 65 cf. „Şcoala Practică“ tomul II, numărul I pro Aprilie a apărut şi conţine: După examenele de vară: VI. întrebările învăţătorilor şi respunsurile şcolarilor. — Teoria şi prama în educaţiune. Epistolele învăţătorului A. cătră învăţătorul B. Epistola I: despre crescerea şcolarilor la ordine şi punctualitate. — Jertfirea lui Isac (lecţiune practică din istoria biblică pentru bieniul II). — înmulţirea cu numeri decimali (lecţiuni practice ţinute preparandilor din Gherla, în cursul I, semestrul II). — Semenţa (lecţiune practică din istoria naturală şi special din botanică pentru şcoalele poporale, bieniul II). — Primul congres al corpului didactic din România. — Concurs pentru primirea în şcolile c. r. de cădeţi. — Academia română (ortografie). — Invitare de prenumeraţiune. „Educatorii.“ Anul II. Bucuresci 1884. Nr. 17. Sumar: Şcoala (studiu pedagogic, fine). — Tutunul. — Ispravnicul pocăit. — învăţăminte din istoria patriei (urmare). — Poesie. — Prândul Junimii. — Nr. 18. Sumar: Educaţiunea femeii. — Sub bolta înstelată... (poesie). — Tutunul şi urmările lui stricăcioase asupra sănătăţii. — Literatură populară. Femeia leneşe (satiră). — Indisciplina în unele şcoli. — învăţăminte din istoria patriei. — Apel cătră on. public român (din Gelou, Transilvania). — Cronică. — Invitare de prenumăraţiune. „Candela“, diar bisericesc-literar. Anul III, Cernăuţi 1 Maiu 1884, Nr. 5. Sumar: 1. Materialismul în consecinţele lui practice. 2. Arfidu rutenesc. 3. Disciplina penitenţială în bis. ort. din timpurile cele mai vechi pănă în iaina de ali. 4. Catechesele celui între sânii părintelui nostru Ciril, Archiepiscopul Ierusalimului. 5. Articlu rutenesc. 6. Cuvântare pentru Dumineca orbului. 7. Articlu rutenesc. 8. Cronică. „Revista Teologică.“ Anul II, Iaşi 6 Maiu v. 1884 Nr. 7. Sumar, Epistola Preasfinţiţilor Patriarchi a bisericii catholice orientale despre credinţa ortodoxă. — Combaterea materialismului. — Datinile creştinilor. — Bisericesci. — „Ortodoxul.“ Foaie eclesiastică. Anul V, Bucuresci 6 Maius. 1884 Nr. 18. Sumar. Misiunea preotului român în sinul societăţii. — Despre Mormoni. — Discurs funebru. — Diverse. „Vocea Română“ revista corpului profesoral din Craiova An. II, 1884, Nr. 4. Sumar. Cestiunea proprietăţi funciare rurale în secolul al XVI la Români după părerea d-lui loan Brezoian, de G. I. Buşilă. — Din ce causă disciplina şcolară se slăbesce dinoi înfi şi Prin ce remediu se poate preîntâmpina răul? de M. Străjan. — Mitologia comparată, de M. B. Calloianu — Populus plebesque, de I. Nicolescu. — Meridianul universal, de G. Th. Buzoianu. — Concert, de Spectator. — Revista politică, de G. Th. Buzoianu. — Revista şcolară, de X. — Daruri pentru biblioteca liceului Craiova, de M. Străjanu. „Zorile.“ Anul I, Bucuresci 6 Maius. Nr. 6. Sumar. Cingătoarea de fir, nuvelă, de Nicolae Ţincu. — Bătrânilor, poesie de C. D. S. — Nevasta lui Mircea, nuvelă de Dem. N. Marinescu. — Ninon, poesie de Nicolae Tincu. — Un sfîrșit fără început, nuvelă de Dem. Roco. —Pentru ce? poesie de G. D. Georgian. — Romanul unui indian. — Poetului Vasile Alexandri, poesie de Tr. Demetrescu. — Miseria, tablou de B. Teodorescu. — Varietate. — Curierul teatrelor. — Ghicitori. — Bibliografie. Trageri de losuri. Budapesta, 15 Maiu n. Dintre losurile de regularea Tisei s’au tras următoarele 11 serii: 16, 464, 1151, 1236, 1487, 1972, 2049, 2201, 3101, 3622, 4022. Câștigul principal de 100.000 fl. s. 464 Nr. 83, 4.500 fl. s. 3103 Nr. 48, 1000 fl. s. 16 Nr. 59, s. 2049 Nr. 61, s. 3622 Nr. 69, s. 3622 Nr. 87. Toți ceilalți 1094 Nri câștigători ai acestor 11 serii au câștigat câte 114 fl. Solvirea se va face în 15 August 1884 scutită de dare, timbru şitaxă. Pag. 83 Director şi redactor responsabil Ioan Slavici.