Tribuna, august 1884 (Anul 1, nr. 88-111)

1884-08-02 / nr. 89

Anul I Sibiiu, Joi în 2/14 August 1884 Abonamentele Pentru Sibiiu: 1 luna 85 cr., 1li an 2 fl. 50 cr., 1/a an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe luna mai mult. Pentru monarchie: 1 luna 1 fl. 20 cr., 1/i an 3 fl. 50 cr., Va an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: Nr. 89( Va an 10 fl., Va an 20 fr., 1 an 40 fr.TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru Inserţiunile­­ Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr., a treia oară 5 cr., şi timbra de 30 cr. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 3. Se prenumeră şi la poşte şi librării. Un număr costă 5 cr. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se înapoiază. Sibiiu, 1 August st. v. De când e lumea, oamenii mulţumiţi cu starea, în care se află, au stăruit pentru pace, iar cei nemulţumiţi pentru résboiu. Şi nici că se poate altfel. Resplata ostenelelor şi a jertfelor aduse în resboiu e tigna, pe care o are învingătorul spre a-­şi urma lucrările în pace şi în nisce condiţiuni mai mult ori mai puţin priincioase, el doresce dar să aibă această tignă timp pe cât se poate de îndelungat. Din contră cel învins şi în genere cel nemulţumit cu situaţiunea, în care se află, este mereu nedumerit şi inclinat spre disordine, căci numai prin o nouă luptă sperează a-­şi pută îmbunătăţi soartea. Germanii, nemulţumiţi de situaţia în care se aflau înainte de 1866, erau unul din cele mai nedumerite popoare din Eu­ropa. Tot astfel şi Italienii, care ni­ au rămas pănă în ziua de astăzi întipăriţi ca un popor de revoluţionari. După 1866 şi mai ales după 1870 atât Germanii, cât şi Italienii au devenit dintre toate popoarele Europei cele mai doritoare de pace. Este un mare merit al principelui Bismarck de a fi soitit să se folosească de nedumerirea Germanilor şi a Italienilor, pentru­ ca să câştige succesele dela 1870; neasemănat mai mare e însă meritul lui de a fi soitit să se folosească de împre­­giurări, pentru­ ca să le asigureze Germa­nilor pacinica desvoltare timp de 15 ani, dela 1870 pănă în ziua de astăzi. Căci sânt în Europa disposiţiuni răs­­boinice şi al lui este meritul de a le fi în­­năbuşit, de a le fi abătut în o direcţie po­trivită cu interesele Germaniei, în genere de a fi silit pre cei dispuşi la răsboiu să rămână pe pace. Chiar acum principele Bismarck îi face Rusiei o asemenea silă. Isolată şi convinsă în cele din urmă, că nu poate să isbutească în acţiunea ei contra alianţei austro-germane, Rusia se vede silită a se apropia din nou de foştii ei aliaţi şi a se angaja să păzească pacea. Trebue ori nu să ne bucurăm şi noi de acest succes al Principelui Bismarck? Cât pentru noi Românii în deosebi, noi am avă­toate destule cuvinte de a dori o conflagraţiune, în care puţin putem perde, pentru­ că puţin avem, dar mult am pută în anumite condiţiuni să câştigăm. Cu toate aceste pripiţi am fi, dacă nu ne-am bucura de asigurarea păcii. Popor rămas îndărăt în desvoltarea etică şi economică, noi nu putem să avem nici un interes mai hotărîtor decât pacea. Sântem, ce-i drept, împedecaţi în desvoltare, ne este aproape preste putinţă să lucrăm în tignă, încetul însă, cu încetul, prin o pacinică stăruinţă, prin o muncă întinsă şi prin o voinţă ne­strămutată ne vom crea condiţiunile de des­voltare mai sigur decât în niste împregiu­­rări anormale. Am înţelege însă cu toate aceste, că la popoarele nemulţumite din ţerile supuse coroanei ungare scrrite despre nouăle în­cercări de apropiere între Rusia şi Monarchie să producă un fel de nedumerire, mai ales la noi, care sântem taxaţi în fiescecare zi de avantposturi ale Rusiei. Ceea ce nu înţelegem însă, e nedu­merirea, care­­i-a cuprins pe Maghiari. Mare minune! Sânt stăpânii ţerii, dispun după bunul lor plac de toate puterile statului, zidesc, dacă vor, palaturi straşnice, dărîmă strade întregi, ca să ridice altele în locul lor, îşi întemeiază aşedăminte preste aşedăminte, împart între dînşii fără de nici un control budgetul ţerii, dau tonul hotărîtor în po­litica externă a ţerii, într’un cuvânt, sânt tari şi mari, şi tot nu le pare bine de asi­gurarea păcii. Mare minune! Maiestăţile lor împăratul Austro-Un­­gariei şi împăratul Germaniei vor să se întâlnească, să stee de vorbă, să se înţe­leagă între dînşii. Pe cine chiamă la dînşii, ca să le fie sfetnic? Pe domnul Coloman Tisza, ministrul maghiar, şi pe domnul Kálnoky, alt Maghiar. Nu mai este împăratul Austro-Un­­gariei, e regele Ungariei acela, cu care bătrânul împărat al Germaniei vrea să se înţeleagă. Mare succes pentru politica ma­ghiară ! Cu toate aceste câteva z zile în urmă cel mai de căpetenie dintre­­­iarele gu­vernamentale, „Pester Lloyd“, îi dă prin­cipelui Bismarck lecţiuni de prevedere politică. Nu, —­­zice el, — nu pace trebue să facem cu Rusia, ci resboiu; nu trebue să trăim pentru momentul actual, ci să prevedem pericolul, ce ne ameninţă din partea Rusiei şi să o strivim acum, când sântem noi tari şi ea e slabă. Da,­ fără îndoială! Mai sânt însă pe lumea aceasta şi alte capete afară de cele maghiare. Dacă primejdie este în adevăr şi ea ne ameninţă, atunci trebue să ne pregătim, ca s’o putem întimpina ori şi când cu destulă energie, şi dacă pregătiţi vom sta, primejdia ne va încungiura ea pe noi, îi supără pe Maghiari pacea, pentru­­că se sciu învrăjbiţi cu majoritatea ţerii lor, să facă pace la ei a­casă, să-­şi câş­tige simpatiile concetăţenilor lor, şi atunci vor înţelege şi ei, ce preţioasă e pacea şi nu se vor teme de Rusia, nici spaimă din senin nu vor mai avă nevoie să-­şi facă. Şi fiindcă interesul Monarchiei, chiar în vederea pericolului, de care Maghiarii se tem atât de mult, e desvoltarea şi buna înţelegere între popoare, mai curând ori mai târd­iu ,forţa împregiurărilor îi va sili pe Maghiari să facă pace aici în ţară. Poate că-’i silesce chiar şi acum, şi poate că această silă e ceea ce-’i nedu­­meresce. I Revistă politică. Sibiiu, 1 August st. v. Vicarul „Die Presse“ publică urmă­toarea scrie: „Principele Bismarck se va în­­■ talia cu contele Kálnoky în septămâna vii­toare probabil la Friedrichsruher “ ţ Ziarul Vienez comentează apoi această scrie şi dice: „întrevederea miniştrilor are aceeaşi im­portanţă ca şi întrevederea monarchilor la Ischl: constatarea intimităţii alianţei austro­­ungaro-germane şi consonanţa în scopurile şi mijloacele pacinicei politice externe a ambelor imperii. Nu este lipsită de im­portanţă convenirea miniştrilor în faţa fantasmagoriilor despre răcirea relaţiunilor dintre Viena şi Berlin, despre apropierea germano-rusă şi chiar despre eventualitatea unei alianţe germano-franceze. De altmin­trelea reînoirea alianței austro-ungaro-ger­­mane nu mai este la ordinea­­filei, de­oarece reînoirea s’a făcut în anul trecut.“ Apropierea Rusiei de Germania și monarchia noastră continuă a fi un ghimpe în ochii politicilor maghiari. „Pester Lloyd“ exprimă din nou, în primul seu articol, nemulţumirea sa pentru aceasta. Rusia, după numitul ţatar, nu inspiră nici o încredere. Deprinderile politicei rusesci sânt spionagiul şi propaganda revoluţionară. „Pester Lloyd“ are informaţie positivă că, chiar acum când se vorbesce de alipirea Rusiei la alianţa austro-germană, mai mulţi emisari ruşi, între cari se află şi ofiţeri în activitate, au plecat spre Bosnia şi Her­­ţegovina. „Rubla în călătoria“, dire­dia­­rul din Budapesta, „nu este un product al fantasiei; ea face parte integrantă din po­litica externă a Rusiei „şi se arată pretu­­tindenea, unde propaganda slavică, lăsată de capul ei, n’ar pută lucra cu succes“. De aceea „Pester Lloyd“ crede necesar a­­zice la sfîrșitul articolului următoarele: „De­sigur ar fi prea mare îndrăsneală din partea cuiva, de a se îndoi în prevederile politice ale principelui Bismarck, şi cu toate acestea în unele momente câştigă cineva impresiunea că Germania, pentru postulatele presentului, perde din vedere garanţiile viitorului. Francia şi iarăşi Fra­­cia absoarbe toată atenţiunea şi toată grijea şi toată arta diplomatică a guvernului ger­man, pe când pericolele cele mari pentru viitor vin în prima linie din partea Ru­siei. Mai mult, chiar caracterul amenin­ţător al relaţiunilor cu Francia se înăs­­presce numai din causa nexului natural, care există între ideea de resbunare şi tendenţele rusesci. Şi pe cât de anevoie este pentru Austro-Ungaria de a înlătura pericolele politicei rusesci prin alianţa celor trei puteri, tot atât de anevoie este pentru Germania de a împedeca prin acest mijloc procesul de înrudire intre şovinismul fran­­ces şi revoluţiunea rusească. Câtă vreme va exista ficţiunea comunităţii cu Rusia, politica ce se urmează, va fi o politică de pe o zi pe alta. Garanţiile siguranţei şi ale viitorului nu constau în atragerea, ci în respingerea şi reprimarea puterii rusesci“. în şedinţa congresului francez de la 30 i. c. s-a luat în discusiune art. II din proiectul de revisuire. Prin acest articol se interzice propunerea de revisuire a formei republicane de guvernament și principii fostelor familii domnitoare se ex­clud de la presidența republicei, Bocher (orleanist) combătând acest articol cmi­se că congresul introduce o disposiţiune de prisos. „Dacă Francia“, termină oratorul, „vo­­iesce să schimbe constituţiunea, poate să o facă aceasta pe cale legală, în cât pri­­vesce speranţele noastre, noi cu consciinţă liniştită ne punem toată încrederea în Francia“. Primul ministru răspunde, că declaraţiunile lui Bocher dovedesc impor­tanţa articolului. Noi nu cerem decretarea republicei pe vecie, ci voim să afirmăm, că republica trăiesce şi că are dreptul de a se apăra. Mai mult pentru demnitatea republicei, decât pentru siguranţa ei cerem să se decreteze, că regimul republican nu se poate schimba. (Aprobări în centru și în stânga.) Episcopul Freppel crede, că acest articol este de prisos. Când Fran­cezii se vor sătura de republică şi vor voi să se unească iarăşi cu casa Franciei, representată prin contele de Paris, arti­colul nu va pută împedeca această voinţă. Un alt congres poate schimba opera actua­lului congres. Dînsul sperează, că pănă la 4 Main 1889 se va restabili monarchia. Punându-se la vot paragraful privitor la excluderea principilor s’a primit cu 597 voturi contra 153. Resultatul în privinţa celuilalt paragraf din art. II încă nu este cunoscut. Congresul pentru pace, ţinut la Berna, a luat între altele şi următoarea resoluţiune : Congresul ia îndatorirea de a stărui pe lângă puteri ca să recunoască şi ga­ranteze : 1. Neutralitatea perpetuă a României; 2. Neutralitatea Dunărei, dela Por­ţile de fer pănă la gurile rîului, sub con­trolul unei comisiuni europene. Oamenii păcei au hotărît în fine, ca viitorul congres să se ţină în Bucuresci. Turcia se vede că are de gând să se pună de furcă cu întreaga Europă. Nu-­i sânt de ajuns multele perplesităţi în care se găsesce deja, voiesce să le mai înmulţească provocând un conflict cu în­treaga Europă. La 27 i. c. diplomaţii străini acreditaţi la Constantinopol au pre­­sentat Porţii note identice, prin care pro­testează contra numirei noilor membrii ai consiliului sanitar. Poarta a dat răspuns negativ la aceste note şi totodată a ame­ninţat, că va lua măsuri de carantină fără de a mai cere aprobarea consiliului sani­tar. în faţa acestei atitudini a Porţii, se crice, că diplomaţia a hotărît să înceteze cu plătirea taxelor sanitare. Conflictul aşa­­dară este gata. Conference Inveţatoresci. Consistorul gr. or. archidiecesan din Sibiiu a emis următorul Cercular către toate oficiile protopresbiterali şi parochiali şi cătră toţi învăţătorii din archidiecesa Tran­silvaniei. Spre pertractarea afacerilor reuniunilor şi spre ţinerea conferinţelor învăţătoresci prescrise de statutul organic al bisericei noastre, adună­rile generali anuali ale reuniunei înveţătoresci din archidiecesă se escriu şi se convoacă prin aceasta în districtele: Sibiiu, Sebeş, Deva, Zarand, Abrud, Sighişoara şi Făgăraş, pe­­filele dela 25 pănă la inclusive 30 August st. v.; în districtul Turda pe 16 pănă la 19 August; în districtul Dej pe 21—25 August şi în districtul Reghin pe 26—30 August, în fine în districtul Braşov pe 23 pănă la 26 Sep­­temvre st. v. Adunările anuale se vor ţine în locul resi­­denţial al reuniunilor, cu escepţiunea districtului Braşov, în care conform dorinţei reuniunei, adunarea generală se va ţine în anul acesta în comuna Râsnov, apoi a districtului Reghin, în care adunarea se va ţine în comuna Iabe­­niţa şi a districtului Turda, în care adunarea se va ţie în comuna Coşocna.

Next