Tribuna, septembrie 1884 (Anul 1, nr. 112-135)

1884-09-01 / nr. 112

Nr. 112 recţuvinea ilustrului seu şef, a fost înger conso­lator al soldatului­ român în timpi de durere, în anii 1877—78. In aceşti ani, ambulanţele ro­mâne, atât de bine organisate şi din timp, de acest bărbat prevedetor, au putut da adăpost, mângâiere, consolare şi vindecare nu numai bol­navilor şi răniţilor armatei noastre, dar şi bolna­vilor şi răniţiţilor armatei aliate şi chiar acelora din armata inimică. Mare a fost ideea fundărei şcoalei naţionale de medicină, a fost mare ca şi geniul care a nă­scut-o, mai ales dacă luam în consideraţiune starea politică a României din timpii aceia, când totul era nestatornic, precum se scie, şi cu toate acestea s’a mai găsit un om, care se creadă în statornicie. Acesta a fost caracterul doctorului Davila. Caracterul seu era de a se încrede în sine şi în semenii sei de ori­ce etate. Dînsul găsia în co­pil chiar pe omul deplin, desăvîrşit şi pe cetă­ţeanul format. Copiii orfani şi sărmani erau copiii sei de predilecţiune, copiii sei de suflet. Suferinzii erau obiectul solicitudinei sale infatigabile. Săracul şi măhnitul nu eşiau din casa sa iară o mână de ajutor, fără un cuvânt de mângăiere şi de în­­curagiare. Cuvintele învăţatului francez că „ideile mari vin din inimă“ n’au putut fi adeverite mai bine, decât prin faptele doctorului Davila. Doctorul Davila era într’adevăr om de inimă, cu sentimente nobile, cu sentimente înalte de caritate; şi este adevărat că prin inimă a trăit şi prin inimă a murit. — Dar ce die? Nu! Doctorul Davila n’a murit; căci geniul nu moare, nici nu piere. Doctorul Davila va rămâne etern în această lume; posteritatea, care este judecătorul nostru imparţial, va inscrie numele seu între binefăcă­torii omenirei. Chiar din lăcaşul cel nou, ce­l şi-a ales, sufletul său nu va înceta de a plana asupra noastră şi a fi îngerul nostru conducător pe calea spinoasă a stiinţei şi a carităţei; dar noi, medicii, farmaciştii şi veterinarii militari îi vom rămâne etern recunoscători. „Resboiul“. Cronică, întâlnirea împăraţilor. Ziarul „Magde­burger Zeitung“ comunică ca lucru sigur, că împăratul Wilhelm şi principele Bismark vor merge în Sâmbăta viitoare în Polonia la între­vederea cu Ţarul. Această scrie se confirmă şi de organul oficios „Reichs Correspondenz“. Acest­­iiar scrie că Bis­mark va lua de­sigur parte la această întrevedere. * Ajutor t­e stat. La propunerea vice­­comitelui comitatului Sibiiu, ministrul de interne a asignat un ajutor de 400 fl. pentru locuitorii din comuna Vestem păgubiţi prin foc. * Personal. Ministrul de culte şi instruc­ţiune publică a numit pe vice-comitele comitatului Sibiiu, Gustav Thalmann, membru în comisiunea examinatoare a academiei juridice de aci pentru anul şcolar 1884/85.* Târgul fie ţeară din Sibiiu. Ieri a fost târgul de vite mai bine cercetat. Cai frumoşi nu se află şi preste tot de aceştia sânt puţini în târg. S’au căutat cu deosebire vitele cornute şi mai ales boii. Cumpărători sânt foarte puţini. * Accident. Alaltăieri e trecut o birje de aci în strada morii preste o Româncă. Nenoro­cita a fost dusă în spital unde a reposat îndată. Asupra caşului s’a început investigaţiunea. * Imulţirea miliţiei în provinţele ocu­pate. „Armee-Verordnungsblatt“ publică un decret împărătesc, prin care se ordonează înfiin­ţarea alor 4 compagnii nouă pe teri­torul Bosniei şi al Herţegovinei în fiecare dintre cercurile suplinitoare Seraievo, Banjaluca, Dolni- Tuzla şi Mostar câte una. Fiecare dintre cele 12 compagnii bosniace va consiste câte din 100 soldaţi, primind fie­care compagnie din armata comună câte 3 ofiţeri, 1 aspirant de ofiţer şi 20 soldaţi. Budgetul celor 8 compagnii de până acum fost 349.000 fl.; în urma înfiinţărei celor 4 compagnii nouă, budgetul se va ridica la suma de 470,000 fl. în anul viitor se vor schimba comandele provisorii ale batailoanelor cu comande de batalion definitive; cheltuielile se vor adauge la budgetul Bosniei. * Palat de finanţe în Cluj. Direcţiunea finanţiară din Cluj a presentant ministrului res­pectiv un plan pentru zidirea unui palat de finanţe acolo. Ministrul a primit în principiu planul pentru zidirea palatului ordonând să se pregătească planurile detailate. Serbările de la Oreştie. (Un adaus.) în raportul făcut în grabă şi în resumat, potrivit cu puţinetatea coloanelor noastre, asupra sărbărilor dela Orăştie, am zis pe scurt, că o TRIBUNA singură disertaţiune a fost presentată, dar, că d-1 Axente Severu autorul ei, a renunţat de a o ţine. Mai adaugăm acum, că d-1 Axente Severu a rostit cu această ocasiune următoarele cuvinte: „Domnilor! — Ţiindu-se adunarea presentă aproape de câmpul pânei, am credut, că va fi tace cercetată de cei ce ne produc pânea, de agronomi; după­ ce văd, că aceşti nefericiţi, talpa ţerii, nu prea sunt representanţi aci, renunţ de a-­mi ţine disertaţiunea, cu atât mai vârtos, cu cât timpul e prea înaintat.“ Era pe la două oare. Probe­­le stil maghiar. După o domnie de şepte-spre-dece ani Ma­ghiarii au ajuns a se strica cu toată lumea, atât în launtru, cât şi în afară, în lăuntru Croaţii şi îi combat de o parte, Saşii de alta, Slovacii încep şi ei a stărui asupra drepturilor lor de liberă desvoltare. Serbii stau în reservă, aşteptând momentul oportun pentru o acţiune, dar noi, nici nouă nu ni se poate face imputarea, că sprijinim politica actuală a gu­vernului, în afară d­inspre Orient — Maghiarii sunt socotiţi drept un popor asupritor, dar inspre Occi­dent drept niste oameni rău deprinşi şi aproape în fresce­ care di se ivesce în literatura germană câte ceva ce-­i supără pe compatrioţii noştri meniţi a civiliza Orientul barbar. E clar un lucru firesc, ca în toate­­filele să vedem prin diarele maghiare — simptoame de porniri nervoase, căci pentru un popor stăpânitor e insuportabil gândul, că tot mai sânt pe faţa pământului un­ghere, unde se poate vorbi rău despre el. Cetim în „Kolozsvári Közlöny“ următoarele, pe care le comunicăm cetitorilor noştri ca nisce probe de asemenea stil nervos. ,,Siebenbürgen" von Rudolf Bergner. Sub asemenea titlu a apărut deja astfel numitul Domn o sciere menită a răspândi cunoscinţele asupra părţilor transilvane, un volum. Preţul îi este 6 mărci. Acest bărbat german a trecut peste pământul clasic al libertăţii (Precum se vede, ţara Ungu­rească, Red. „Tribunei“), preste primul zid de apărare al culturei creştine faţă cu năvala turcească şi a scris despre noi un volum de prostii (ostobaságot), care-­şi caută păre­­chea în biblioteca nebunilor turbaţi (eszeveszetségek bolon­dok könyvtárárában *). El numesce Clujul, tot astfel şi Murăş-Oşorheiul Sodomă şi Gomorrhă, calomniază femeile noastre drept nisce înjosite impertinente, pe Maghiar îl numesce leneş, neserat şi înfumurat, pe oamenii din clasa de mijloc îi acusa cu lipsa de cunoscinţă de datorie în chemarea lor şi cu o lenevie uşuratecă; dă despre noi o icoană scârboasă (undoríte), amestecând pe aristocraţia noastră în situaţiuni necuviincioase cu ţiganii; oţelurile noastre le numesce cuibare de pureci, afirmând, că apota­­cele noastre se rentează mai ales din pravul de poreci. Re­­cunoaste că iubim florile şi arta, dar — z zice el — numai pentru satisfacerea trebuinţelor sensuale căutăm florile şi arta. Plin de nesciinţă şi de rea voinţă, D-l Bergner se urcă pe „Fellegvár“; aici îl deplânge pe agitatorul sas Roth, executat în timpul revoluţiunii, apoi — sburând la Saşi omoară cu glorificarea cultura şi moralitatea săsească. Pe pământul săsesc, — dice el — în oţeluri curate servesc femei în vîrstă, dar nu cameriere frumuşele, care, ca şi la Cluj, îi sar în gât blajinului călător. Mai elice Rudolf Bergner, că magnaţii noştri după guliaiuri (tivomya) umblă desbrăcaţi şi cu făclii de alungul uliţelor; pe pieţele noastre fete de Ţîgani joaca cancanuri indecente; oraşul nostru e un scârbos cuibar de murdărie (piszokfészek) etc.“ Nu e treaba noastră se cercetam, dacă le-a­m zis ori nu d-l Bergner toate aceste, ori dacă sunt ori nu adeverate. Ne mărginim numai a constata, că nu ar îndrăzni nimei se scrie aşa în limba germană, dacă Maghiarii n’ar fi isbutit să se strice cu toate lumea. Cerei sarcini noue şi cheltuielile generale de stat s’au îmulţit. Budgetul în 1881 era de 25,926,612 franci, în 1884 s’a urcat la 37,500,000 franci, dar preliminaries pe anul 1885 la 46,000,000 franci. Datoriile Serbiei, în urma răsboiului şi a altor întâmplări, se urcă azi la suma de 150 mi­lioane franci. Urcarea datoriei și deficitul ce cresce din an în an, vor constrînge guvernul a reforma perceperea contribuţiunilor. Majoritatea poporaţiunei Serbiei o formează posesorii de pă­mânt, cari plătiau pănă acum o contribuţiune foarte mică. Ţeranii Serbiei au format partida hotărîtoare la alegerile de deputaţi pentru scup­­tsină. Guvernul Garacianin a introdus acum 5 specii de contribuţiune. (Un Maghiar agraţiat de Sultanul.) Pe timpul răsboiului turco-muntenegrin la a. 1876, comandantul cetăţii Medun, Musir Mahmud Paşa (un emigrant maghiar Freund) a fost de­gradat şi excortat în exiliu pe insula Rodus fi­indcă a lăsat se cadă fortăreaţa în mâna inimi­cului. Muşk­ul a fost acum agraţiat de cătră Sul­tanul şi rehabilitat în toate demnităţile sale de mai nainte. (Madona del Asidei a lui Rafael) a fost cumpărată de guvernul englez de la ducele de Marbourough pentru preţul de 70,000 fl. (O muscă mântuitoare de viaţă.) în satul Solovjevka, guvernamentul Kiev, a fost scoasă din o apă afundă o fată moartă. Fata nu mai da nici un semn de viaţă. Dînsa a fost adusă la casa părintească şi aşezată pe patul de moarte. A doua zi fiind uşa camerei mortuare deschisă, a întrat în lăuntru o muscă mare, şi s’a pus pe nasul fetei moarte intrând după aceea în nas. Moarta tresări deodată şi deschise ochii ridicân­­du-se de pe aşternut. Părinţii fetei plângeau acum de bucurie şi toţi cei presenţi nu se soiau îndes­tul mila de această minune ne mai auzită. Ţe­ranii sânt acum de credinţă, că sufletul fetei îne­cate s’a întors­ în forma muscei şi a reintrat în corpul mort. în loc de pomeană s’a ţinut un ospeţ vesel, la care au hotărît cu toţii, că nu vor mai omorî nici o muscă deoare­ce muscele sânt purtătoarele sufletului omenesc. Fata reninată n’a sciut spune nimic din cele ce s’au întâmplat după ce s’a înecat. (Oara de deşteptare a pasărilor.) Un observator, care are obiceiu să se scoale foarte de dimineaţă a stabilit oarele, la cari se deşteaptă pasările, dela 1 Mai pănă în luna lui August. Sticletele se deşteaptă şi cântă la oara 1 şi jumă­tate dimineaţa. Ciocârlia cu capul negru cătră oarele trei. Prepeliţa între oarele două şi jumă­tate şi trei. Mierla neagră între oarele trei şi jumătate şi oarele patru. Vrabia între oarele cinci şi cinci şi jumătate. Piţigoiul între oarele cinci şi cinci şi jumătate. După aceste cifre, se vede, că sticletul este cel mai matinal, iar vrabia şi piţigoiul cele mai leneşe dintre pasări. Varietăţi. (Pictor de istorie şi falsificator de bani.) Din Biserica­ albă se scrie că renumitul pictor de istorie Niculae Marişescu, care e arestat de un timp îndelungat în închisoarea de acolo pentru falsificare de note de bancă, a exe­cutat în colori după un kilogram în timp de 1­a an renumitul tablou al lui Munkácsy: „Christos înaintea lui Pilat“. Icoana e minunată și dove­­desce un talent mare, ea va fi expusă la vede­rea publicului câteva zile. Venitul din preţurile de intrare e destinat pentru familia lui Marisescu, carea e foarte lipsită. (Finanţele Serbiei.) Filarul „St. Peters­burger Wedomis­ti“ scrie despre finanţele Serbiei următoarele: Prin tractatul din Berlin în urma căruia Serbia a devenit independentă, Serbia a fost constrânsă a lega convențiuni comerciale cu alte state. Ridicarea Serbiei la regat ’i-a împins *) Cetitorii ne vor scula, dar această expresie nu se poate traduce exact în românesce. Red. „Trib.“ Listă de contribuiri pentru ajutorarea studenților români nenorociţi. Transport din Nr. 110. 100 lei şi fl. 249.— Dimitrie Coltofean, admin. paroch. în Breţcu...........................„ 2.— Suma . 100 lei şi fl. 251.— Sibiiu, 31 August v. 1884. Alte contribuiri binevoitoare se vor cuita în public. Redacţiunea. Posta ultimă. V­i­e­n­a, 10 Septemvrie n. La prândul din „Hofburg“ Maiestatea Sa împăratul şi regele a ţinut un toast pentru împă­ratul Rusiei; musi­ca militară a intonat apoi imnul rusesc. Regele Serbiei, prin­cipele şi principesa de coroană, archiducii şi membrii ambasadei rusesci au luat parte la prând. Viena, 11 Septemvrie n. Minis­trul president al României, Bră­­tianu, a plecat ieri de aci la Bu­cur­es­ti. Viena, 11 Septemvrie n. Poliţia a arestat familia morarului Adametz care a produs în stil mare bani de ar­gint falşi; multe mii de sfanţi falşi au fost confiscate. Oradea mare, 11 Septemvrie­­. Ministrul president Tisza a primit ieri mai multe deputaţiuni: deputaţiunea clerului romano-catolic,a celui greco-catolic şi greco­­oriental, direcţiunile şcoalelor superioare şi secundare, corpul funcţionarilor comi­tatului Bihor, şi ai oraşului Oradea-mare, deputaţiunea tribunalului şi a judecătoriei Pag. 447 a magistratului orăşenesc, a direcţiunei poştale, şi a inspectoratului de dare; apoi deputaţiunea partidului liberal, a came­rei advocaţilor şi a honvezilor dela 1848. După amiazi la 2 care s’a ţinut un ban­chet festiv, la care au luat parte şi mai mulţi membrii din partidul oposi­­ţional. S’au rostit mai multe toaste. Mi­nistrul Tisza a toastat pentru comitatul Bihorului şi oraşul Oradea-mare şi a doua oară pentru buna înţelegere între locuitori. în sfîrşit a toastat rabinul Dr. Kohut pentru ministrul president Tisza ca pentru un Moi­se al liberalis­mului. Wiesbaden, 11 Septemvrie n. „Gustav-Adolf-Verein“ a hotărît să știe adunarea sa generală în anul viitor în Reichenberg (Bohemia). Roma, 11 Septemvrie n. Ieri s’au ivit în provinciele infectate cu totul 1085 îmbolnăviri de cho­­­eră cu 550 ca­şuri de moarte; dintre aceste în Nea­­pole 966 îmbolnăviri şi 474 caşuri de moarte. Roma, 11 Septemvrie n. Despre vi­zita de ieri a regelui în spitale se spune, că în spitalul Conochia regele Umberto s’a întâlnit cu Archiepiscopul din Neapole, ’i-a întins acestuia mâna mulţumindu-­i pentru jertfele sale şi ’l-a întrebat: Pentru ce nu se interzic pro­cesiunile de stradă. Aceste adunări de masse dau un teren mai mare epidemiei. „Te rog opresce procesiunile“. Archiepiscopul ’i-a răspuns că situaţiunea momentană e de aşa natură, încât clasele de jos ale poporului nu mai ascultă de nici un prescript sau admoniare, ori şi dela cine ar veni aceste. Regele ă răs­, între­bue să ne facem datoria“. puns: „intre on­ ce împregurări noi tre-Roma, 11 Septemvrie n. Primul cas de îmbolnăvire de choleră anunciat de aici, s’a sfîrşit cu moarte. Doi bolnavi, la cari s’au observat simptoame de cho­leră au fost transportaţi în lazaret. Z­ia­­rele catolice încă laudă cur­egiul regelui. Paris, 11 Septemvrie n. Declaraţia de răsboiu din partea Chinei se des­­minte în mod autentic. Novogeorgievsc, 11 Septemvrie n. Ţarul şi Ţarina au sosit ieri aici. Constantinopol, 11 Septemvrie n. Lordul Duferin a fost numit vice­rege al Indiilor; dînsul pleacă la 16 Sep­temvrie n. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 12 Septemvrie n. Pentru toate corăbiile din porturile spaniole dela marea mediterană s’a dispus o observa­­ţiune de 10 eventual de 20 de mile. Im­portul de soirenţe, haine de pat, albituri şi vestminte sunt pănă la altă disposiţiune inter­jise. Roma, 12 Septemvre n. Regele a dăruit pentru bolnavii de choleră din Nea­­pol 300 franci. De alaltăieri pănă ieri după ameadi caşurile de choleră au scădut cu 200. Şi împregiurul Neapolei a început să scadă caşurile de choleră. Venind o ploaie, atmosfera s’a mai împrospătat. Regele a visitat ieri, cu toate că ploaia curgea, din nou pe soldaţii bolnavi de choleră şi cartierul mercatorial, unde grasează mai mult cholera. Măsurile de carantină la gra­niţă spre Francia s’au desfiinţat astăzi pe cale telegrafiică. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.

Next