Tribuna, septembrie 1884 (Anul 1, nr. 112-135)
1884-09-01 / nr. 112
Nr. 112 recţuvinea ilustrului seu şef, a fost înger consolator al soldatului român în timpi de durere, în anii 1877—78. In aceşti ani, ambulanţele române, atât de bine organisate şi din timp, de acest bărbat prevedetor, au putut da adăpost, mângâiere, consolare şi vindecare nu numai bolnavilor şi răniţilor armatei noastre, dar şi bolnavilor şi răniţiţilor armatei aliate şi chiar acelora din armata inimică. Mare a fost ideea fundărei şcoalei naţionale de medicină, a fost mare ca şi geniul care a născut-o, mai ales dacă luam în consideraţiune starea politică a României din timpii aceia, când totul era nestatornic, precum se scie, şi cu toate acestea s’a mai găsit un om, care se creadă în statornicie. Acesta a fost caracterul doctorului Davila. Caracterul seu era de a se încrede în sine şi în semenii sei de orice etate. Dînsul găsia în copil chiar pe omul deplin, desăvîrşit şi pe cetăţeanul format. Copiii orfani şi sărmani erau copiii sei de predilecţiune, copiii sei de suflet. Suferinzii erau obiectul solicitudinei sale infatigabile. Săracul şi măhnitul nu eşiau din casa sa iară o mână de ajutor, fără un cuvânt de mângăiere şi de încuragiare. Cuvintele învăţatului francez că „ideile mari vin din inimă“ n’au putut fi adeverite mai bine, decât prin faptele doctorului Davila. Doctorul Davila era într’adevăr om de inimă, cu sentimente nobile, cu sentimente înalte de caritate; şi este adevărat că prin inimă a trăit şi prin inimă a murit. — Dar ce die? Nu! Doctorul Davila n’a murit; căci geniul nu moare, nici nu piere. Doctorul Davila va rămâne etern în această lume; posteritatea, care este judecătorul nostru imparţial, va inscrie numele seu între binefăcătorii omenirei. Chiar din lăcaşul cel nou, cel şi-a ales, sufletul său nu va înceta de a plana asupra noastră şi a fi îngerul nostru conducător pe calea spinoasă a stiinţei şi a carităţei; dar noi, medicii, farmaciştii şi veterinarii militari îi vom rămâne etern recunoscători. „Resboiul“. Cronică, întâlnirea împăraţilor. Ziarul „Magdeburger Zeitung“ comunică ca lucru sigur, că împăratul Wilhelm şi principele Bismark vor merge în Sâmbăta viitoare în Polonia la întrevederea cu Ţarul. Această scrie se confirmă şi de organul oficios „Reichs Correspondenz“. Acestiiar scrie că Bismark va lua desigur parte la această întrevedere. * Ajutor te stat. La propunerea vicecomitelui comitatului Sibiiu, ministrul de interne a asignat un ajutor de 400 fl. pentru locuitorii din comuna Vestem păgubiţi prin foc. * Personal. Ministrul de culte şi instrucţiune publică a numit pe vice-comitele comitatului Sibiiu, Gustav Thalmann, membru în comisiunea examinatoare a academiei juridice de aci pentru anul şcolar 1884/85.* Târgul fie ţeară din Sibiiu. Ieri a fost târgul de vite mai bine cercetat. Cai frumoşi nu se află şi preste tot de aceştia sânt puţini în târg. S’au căutat cu deosebire vitele cornute şi mai ales boii. Cumpărători sânt foarte puţini. * Accident. Alaltăieri e trecut o birje de aci în strada morii preste o Româncă. Nenorocita a fost dusă în spital unde a reposat îndată. Asupra caşului s’a început investigaţiunea. * Imulţirea miliţiei în provinţele ocupate. „Armee-Verordnungsblatt“ publică un decret împărătesc, prin care se ordonează înfiinţarea alor 4 compagnii nouă pe teritorul Bosniei şi al Herţegovinei în fiecare dintre cercurile suplinitoare Seraievo, Banjaluca, Dolni- Tuzla şi Mostar câte una. Fiecare dintre cele 12 compagnii bosniace va consiste câte din 100 soldaţi, primind fiecare compagnie din armata comună câte 3 ofiţeri, 1 aspirant de ofiţer şi 20 soldaţi. Budgetul celor 8 compagnii de până acum fost 349.000 fl.; în urma înfiinţărei celor 4 compagnii nouă, budgetul se va ridica la suma de 470,000 fl. în anul viitor se vor schimba comandele provisorii ale batailoanelor cu comande de batalion definitive; cheltuielile se vor adauge la budgetul Bosniei. * Palat de finanţe în Cluj. Direcţiunea finanţiară din Cluj a presentant ministrului respectiv un plan pentru zidirea unui palat de finanţe acolo. Ministrul a primit în principiu planul pentru zidirea palatului ordonând să se pregătească planurile detailate. Serbările de la Oreştie. (Un adaus.) în raportul făcut în grabă şi în resumat, potrivit cu puţinetatea coloanelor noastre, asupra sărbărilor dela Orăştie, am zis pe scurt, că o TRIBUNA singură disertaţiune a fost presentată, dar, că d-1 Axente Severu autorul ei, a renunţat de a o ţine. Mai adaugăm acum, că d-1 Axente Severu a rostit cu această ocasiune următoarele cuvinte: „Domnilor! — Ţiindu-se adunarea presentă aproape de câmpul pânei, am credut, că va fi tace cercetată de cei ce ne produc pânea, de agronomi; după ce văd, că aceşti nefericiţi, talpa ţerii, nu prea sunt representanţi aci, renunţ de a-mi ţine disertaţiunea, cu atât mai vârtos, cu cât timpul e prea înaintat.“ Era pe la două oare. Probele stil maghiar. După o domnie de şepte-spre-dece ani Maghiarii au ajuns a se strica cu toată lumea, atât în launtru, cât şi în afară, în lăuntru Croaţii şi îi combat de o parte, Saşii de alta, Slovacii încep şi ei a stărui asupra drepturilor lor de liberă desvoltare. Serbii stau în reservă, aşteptând momentul oportun pentru o acţiune, dar noi, nici nouă nu ni se poate face imputarea, că sprijinim politica actuală a guvernului, în afară dinspre Orient — Maghiarii sunt socotiţi drept un popor asupritor, dar inspre Occident drept niste oameni rău deprinşi şi aproape în fresce care di se ivesce în literatura germană câte ceva ce-i supără pe compatrioţii noştri meniţi a civiliza Orientul barbar. E clar un lucru firesc, ca în toatefilele să vedem prin diarele maghiare — simptoame de porniri nervoase, căci pentru un popor stăpânitor e insuportabil gândul, că tot mai sânt pe faţa pământului unghere, unde se poate vorbi rău despre el. Cetim în „Kolozsvári Közlöny“ următoarele, pe care le comunicăm cetitorilor noştri ca nisce probe de asemenea stil nervos. ,,Siebenbürgen" von Rudolf Bergner. Sub asemenea titlu a apărut deja astfel numitul Domn o sciere menită a răspândi cunoscinţele asupra părţilor transilvane, un volum. Preţul îi este 6 mărci. Acest bărbat german a trecut peste pământul clasic al libertăţii (Precum se vede, ţara Ungurească, Red. „Tribunei“), preste primul zid de apărare al culturei creştine faţă cu năvala turcească şi a scris despre noi un volum de prostii (ostobaságot), care-şi caută părechea în biblioteca nebunilor turbaţi (eszeveszetségek bolondok könyvtárárában *). El numesce Clujul, tot astfel şi Murăş-Oşorheiul Sodomă şi Gomorrhă, calomniază femeile noastre drept nisce înjosite impertinente, pe Maghiar îl numesce leneş, neserat şi înfumurat, pe oamenii din clasa de mijloc îi acusa cu lipsa de cunoscinţă de datorie în chemarea lor şi cu o lenevie uşuratecă; dă despre noi o icoană scârboasă (undoríte), amestecând pe aristocraţia noastră în situaţiuni necuviincioase cu ţiganii; oţelurile noastre le numesce cuibare de pureci, afirmând, că apotacele noastre se rentează mai ales din pravul de poreci. Recunoaste că iubim florile şi arta, dar — z zice el — numai pentru satisfacerea trebuinţelor sensuale căutăm florile şi arta. Plin de nesciinţă şi de rea voinţă, D-l Bergner se urcă pe „Fellegvár“; aici îl deplânge pe agitatorul sas Roth, executat în timpul revoluţiunii, apoi — sburând la Saşi omoară cu glorificarea cultura şi moralitatea săsească. Pe pământul săsesc, — dice el — în oţeluri curate servesc femei în vîrstă, dar nu cameriere frumuşele, care, ca şi la Cluj, îi sar în gât blajinului călător. Mai elice Rudolf Bergner, că magnaţii noştri după guliaiuri (tivomya) umblă desbrăcaţi şi cu făclii de alungul uliţelor; pe pieţele noastre fete de Ţîgani joaca cancanuri indecente; oraşul nostru e un scârbos cuibar de murdărie (piszokfészek) etc.“ Nu e treaba noastră se cercetam, dacă le-am zis ori nu d-l Bergner toate aceste, ori dacă sunt ori nu adeverate. Ne mărginim numai a constata, că nu ar îndrăzni nimei se scrie aşa în limba germană, dacă Maghiarii n’ar fi isbutit să se strice cu toate lumea. Cerei sarcini noue şi cheltuielile generale de stat s’au îmulţit. Budgetul în 1881 era de 25,926,612 franci, în 1884 s’a urcat la 37,500,000 franci, dar preliminaries pe anul 1885 la 46,000,000 franci. Datoriile Serbiei, în urma răsboiului şi a altor întâmplări, se urcă azi la suma de 150 milioane franci. Urcarea datoriei și deficitul ce cresce din an în an, vor constrînge guvernul a reforma perceperea contribuţiunilor. Majoritatea poporaţiunei Serbiei o formează posesorii de pământ, cari plătiau pănă acum o contribuţiune foarte mică. Ţeranii Serbiei au format partida hotărîtoare la alegerile de deputaţi pentru scuptsină. Guvernul Garacianin a introdus acum 5 specii de contribuţiune. (Un Maghiar agraţiat de Sultanul.) Pe timpul răsboiului turco-muntenegrin la a. 1876, comandantul cetăţii Medun, Musir Mahmud Paşa (un emigrant maghiar Freund) a fost degradat şi excortat în exiliu pe insula Rodus fiindcă a lăsat se cadă fortăreaţa în mâna inimicului. Muşkul a fost acum agraţiat de cătră Sultanul şi rehabilitat în toate demnităţile sale de mai nainte. (Madona del Asidei a lui Rafael) a fost cumpărată de guvernul englez de la ducele de Marbourough pentru preţul de 70,000 fl. (O muscă mântuitoare de viaţă.) în satul Solovjevka, guvernamentul Kiev, a fost scoasă din o apă afundă o fată moartă. Fata nu mai da nici un semn de viaţă. Dînsa a fost adusă la casa părintească şi aşezată pe patul de moarte. A doua zi fiind uşa camerei mortuare deschisă, a întrat în lăuntru o muscă mare, şi s’a pus pe nasul fetei moarte intrând după aceea în nas. Moarta tresări deodată şi deschise ochii ridicându-se de pe aşternut. Părinţii fetei plângeau acum de bucurie şi toţi cei presenţi nu se soiau îndestul mila de această minune ne mai auzită. Ţeranii sânt acum de credinţă, că sufletul fetei înecate s’a întors în forma muscei şi a reintrat în corpul mort. în loc de pomeană s’a ţinut un ospeţ vesel, la care au hotărît cu toţii, că nu vor mai omorî nici o muscă deoarece muscele sânt purtătoarele sufletului omenesc. Fata reninată n’a sciut spune nimic din cele ce s’au întâmplat după ce s’a înecat. (Oara de deşteptare a pasărilor.) Un observator, care are obiceiu să se scoale foarte de dimineaţă a stabilit oarele, la cari se deşteaptă pasările, dela 1 Mai pănă în luna lui August. Sticletele se deşteaptă şi cântă la oara 1 şi jumătate dimineaţa. Ciocârlia cu capul negru cătră oarele trei. Prepeliţa între oarele două şi jumătate şi trei. Mierla neagră între oarele trei şi jumătate şi oarele patru. Vrabia între oarele cinci şi cinci şi jumătate. Piţigoiul între oarele cinci şi cinci şi jumătate. După aceste cifre, se vede, că sticletul este cel mai matinal, iar vrabia şi piţigoiul cele mai leneşe dintre pasări. Varietăţi. (Pictor de istorie şi falsificator de bani.) Din Biserica albă se scrie că renumitul pictor de istorie Niculae Marişescu, care e arestat de un timp îndelungat în închisoarea de acolo pentru falsificare de note de bancă, a executat în colori după un kilogram în timp de 1a an renumitul tablou al lui Munkácsy: „Christos înaintea lui Pilat“. Icoana e minunată și dovedesce un talent mare, ea va fi expusă la vederea publicului câteva zile. Venitul din preţurile de intrare e destinat pentru familia lui Marisescu, carea e foarte lipsită. (Finanţele Serbiei.) Filarul „St. Petersburger Wedomisti“ scrie despre finanţele Serbiei următoarele: Prin tractatul din Berlin în urma căruia Serbia a devenit independentă, Serbia a fost constrânsă a lega convențiuni comerciale cu alte state. Ridicarea Serbiei la regat ’i-a împins *) Cetitorii ne vor scula, dar această expresie nu se poate traduce exact în românesce. Red. „Trib.“ Listă de contribuiri pentru ajutorarea studenților români nenorociţi. Transport din Nr. 110. 100 lei şi fl. 249.— Dimitrie Coltofean, admin. paroch. în Breţcu...........................„ 2.— Suma . 100 lei şi fl. 251.— Sibiiu, 31 August v. 1884. Alte contribuiri binevoitoare se vor cuita în public. Redacţiunea. Posta ultimă. Viena, 10 Septemvrie n. La prândul din „Hofburg“ Maiestatea Sa împăratul şi regele a ţinut un toast pentru împăratul Rusiei; musica militară a intonat apoi imnul rusesc. Regele Serbiei, principele şi principesa de coroană, archiducii şi membrii ambasadei rusesci au luat parte la prând. Viena, 11 Septemvrie n. Ministrul president al României, Brătianu, a plecat ieri de aci la Bucuresti. Viena, 11 Septemvrie n. Poliţia a arestat familia morarului Adametz care a produs în stil mare bani de argint falşi; multe mii de sfanţi falşi au fost confiscate. Oradea mare, 11 Septemvrie. Ministrul president Tisza a primit ieri mai multe deputaţiuni: deputaţiunea clerului romano-catolic,a celui greco-catolic şi grecooriental, direcţiunile şcoalelor superioare şi secundare, corpul funcţionarilor comitatului Bihor, şi ai oraşului Oradea-mare, deputaţiunea tribunalului şi a judecătoriei Pag. 447 a magistratului orăşenesc, a direcţiunei poştale, şi a inspectoratului de dare; apoi deputaţiunea partidului liberal, a camerei advocaţilor şi a honvezilor dela 1848. După amiazi la 2 care s’a ţinut un banchet festiv, la care au luat parte şi mai mulţi membrii din partidul oposiţional. S’au rostit mai multe toaste. Ministrul Tisza a toastat pentru comitatul Bihorului şi oraşul Oradea-mare şi a doua oară pentru buna înţelegere între locuitori. în sfîrşit a toastat rabinul Dr. Kohut pentru ministrul president Tisza ca pentru un Moise al liberalismului. Wiesbaden, 11 Septemvrie n. „Gustav-Adolf-Verein“ a hotărît să știe adunarea sa generală în anul viitor în Reichenberg (Bohemia). Roma, 11 Septemvrie n. Ieri s’au ivit în provinciele infectate cu totul 1085 îmbolnăviri de choeră cu 550 caşuri de moarte; dintre aceste în Neapole 966 îmbolnăviri şi 474 caşuri de moarte. Roma, 11 Septemvrie n. Despre vizita de ieri a regelui în spitale se spune, că în spitalul Conochia regele Umberto s’a întâlnit cu Archiepiscopul din Neapole, ’i-a întins acestuia mâna mulţumindu-i pentru jertfele sale şi ’l-a întrebat: Pentru ce nu se interzic procesiunile de stradă. Aceste adunări de masse dau un teren mai mare epidemiei. „Te rog opresce procesiunile“. Archiepiscopul ’i-a răspuns că situaţiunea momentană e de aşa natură, încât clasele de jos ale poporului nu mai ascultă de nici un prescript sau admoniare, ori şi dela cine ar veni aceste. Regele ă răs, întrebue să ne facem datoria“. puns: „intre on ce împregurări noi tre-Roma, 11 Septemvrie n. Primul cas de îmbolnăvire de choleră anunciat de aici, s’a sfîrşit cu moarte. Doi bolnavi, la cari s’au observat simptoame de choleră au fost transportaţi în lazaret. Ziarele catolice încă laudă curegiul regelui. Paris, 11 Septemvrie n. Declaraţia de răsboiu din partea Chinei se desminte în mod autentic. Novogeorgievsc, 11 Septemvrie n. Ţarul şi Ţarina au sosit ieri aici. Constantinopol, 11 Septemvrie n. Lordul Duferin a fost numit vicerege al Indiilor; dînsul pleacă la 16 Septemvrie n. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 12 Septemvrie n. Pentru toate corăbiile din porturile spaniole dela marea mediterană s’a dispus o observaţiune de 10 eventual de 20 de mile. Importul de soirenţe, haine de pat, albituri şi vestminte sunt pănă la altă disposiţiune interjise. Roma, 12 Septemvre n. Regele a dăruit pentru bolnavii de choleră din Neapol 300 franci. De alaltăieri pănă ieri după ameadi caşurile de choleră au scădut cu 200. Şi împregiurul Neapolei a început să scadă caşurile de choleră. Venind o ploaie, atmosfera s’a mai împrospătat. Regele a visitat ieri, cu toate că ploaia curgea, din nou pe soldaţii bolnavi de choleră şi cartierul mercatorial, unde grasează mai mult cholera. Măsurile de carantină la graniţă spre Francia s’au desfiinţat astăzi pe cale telegrafiică. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.