Tribuna, octombrie 1884 (Anul 1, nr. 136-160)

1884-10-02 / nr. 136

Nr. 136 actul electoral sever,sit la 16 Iulie a. c. şi se or­­dineze alegere nouă). Subscrişi la protest: Nicolae Cocoş (nr. 155), Tudor Frătescu (nr. 72), Petru Onciu (nr. 53), Marcu Huma (nr. 353), Mândru Socolan (nr. 12 şi 298), Const. Oncea (nr. 321), Moise Crina (nr. 250), Axentie Barbu (nr. 285), George Brăgoiu (nr. 67), Costa Oance (nr. 349), Pavel Oance (nr. 280), Nicolae Oncea (nr. 315), Const. Călniceanu (nr. 260), Iacob Zseba (nr. 193), toţi locuitori şi alegători din Bocşa română. Sera Milia (nr. 181) locuitor şi alegător din Lupac; Vasilie Diaconovici (nr. 60), loan Zsivoi­­novici (nr. 66), locuitori şi alegători din Bocşa română; Nicolae Avram (nr. 48) locuitor şi ale­gător din Vaşova. Urmează 2 martori şi dlausula notarului pu­blic prin care se autentică identitatea de persoană. din dieta Croaţiei. (Şedinţa de l­a 10 n. r. c.) La ordinea zilei e verificarea alegerei con­telui Teodor Pej­ace­vici. Dr. Speveţ propune să se exmită o comisiune care să cerceteze asupra decursului alegerei. Oposiţiunea nu primeşce pro­punerea D-rului Speveţ şi cere verificarea contra­candidatului T cal ci­ci. După o desbatere mai îndelungată se ridică David Starcevici şi dice: Guvernul a sperat sume enorme de bani pentru alegeri, ’şi-a trimis dealungul ţerei creaturile sale care au înşelat pe alegători cu minciuni, unde numai au ajuns, au calomniat şi dejosit oposi­ţiunea. Atacă apoi pre funcţionari pentru duriţia lor şi numesc pre mai mulţi după nume. Spune că comisarul guvernial din Kaproncza a zis despre dînsul că­­şi-a câştigat averea prin furt şi răpire. Astfel,­­jice vorbitorul, se exprimă funcţionarii despre representanţii poporului, apoi continuă d­irând guvernamentalilor: „Eu compătimesc mai mult pe robii din Lepoglava de­cât pre voi, pentru­ că e guvernul vostru şi voi îi duceţi acolo. Sunt covins că mulţi dintre voi cari purtaţi decoraţiuni, ar trebui să şedeţi în temniţe, încă şi Un­gurii au condus mai echitabil alegerile decât voi, excepţionând pre acei Maghiari, cari ţ­i­n c­u v­o­i. Ce atinge pronunţarea poporului, care în loc de T­c­a­r­c­i­c­i a exprimat T­c­a­r­c­e­c, declar că aceasta vine des la poporul ţeran. Sânt convins că dacă ministrul Bedecovici ar fi candidat în districtul Agramului, poporul în loc de Bedecovici ar fi exprimat Bedacovici ceea ce pe unguresce ar însemna „cap de bostan.“ Atari greşeli în pronunţarea numelor obvin des la ţereni. Poporul e pe partea noastră şi e con­vins că tot ceea ce se face aci se face spre ruina şi batjocorirea lui. Starcevici a atacat apoi guvernul, funcţio­narii şi majoritatea cu terminii cei mai aspri. Din partidul guvernamental se ridică Gyur­­covici şi Zsivcovici şi reprobă încriminaţiunile fă­cute guvernului şi funcţionarilor din partea lui Starcevici. Tuscan (Starcevician) apără pre Star­cevici şi mai adauge la atacurile lui Starcevici. Starcevici declară solemn că poporul croat e de firma convingere că toţi deputaţii ma­­iorităţii s’au ales cu forţa şi dice că nu pune nici un preţ pre hotărîrile maiorităţii; aceasta poate hotărî ce va voi căci po­porul scie destul de bine că aici dom­­nesce forţa, furtul, înşelăciunea şi ile­galităţile. B a­c­a r i­c­i propune se se exmită o comi­siune în afacerea alegerei lui Paucovici, de­oarece Paucovici a fost condamnat pen­tru furt, prin urmare nu posede dreptul de alegere. Bacarici acasă apoi majoritatea dicând că sufere în sînul ei tâlhari ordinari. (Stri­gări din partidul guvernamental: „Cerem do­­ved­i !“) Cerncovici dovedesce că Paucovici e justificat prin numirea lui în postul de notar pu­blic reg. M a z u r a îl numesce pre Paucovici spion, insultă guvernul și dice că acesta nu merită apărare. Bacarici strigă arătând spre Paucovici: Afară cu el! şi dacă nu-­l alungaţi atunci mai bine mutaţi dieta provin­cială în Lepoglava. (Aci e temniţă). Cronică. Moştenitorul de tron va sosi în Laxen­burg la 13 n. r. c. înaintea ameţii. De aci va merge se iee parte la vânătoarea de curte din Prusia. Principesa Stefania nu-­l va însoţi în această călătorie. In 19 sau 20 i. c. se va reîn­toarce iarăşi în Laxenburg unde se fac pregă­tiri pentru primirea Regelui şi Reginei. Se crede că aceştia vor petrece în Laxenburg vreo 4—5 zile.* Ministrul de interne din Budapestit a adresat o circulară tuturor municipiilor, provo­­cândule să stabilească budgetul municipal conform artic.­ole lege XLII din 1875 și acela să-­l trimită spre aprobare cel mult pănă la mijlocul lunei Novembrie.* Guvernul României a hotărît ca din cele 50 școale rurale, ce sunt de a se înființa în acest an, 20 să se înfiinţeze în Dobrogea. * Fortificarea Bucurescilor s’a început deja cu construirea alor două forturi. La construirea acestor două forturi lucrează reg. I de geniu sub conducerea colonelului Argetoian. * lin­teran candidat de deputat, în Ro­mânia colegiul III de Văsluiu e candidat pentru a fi ales de deputat în cameră ţeranul Pavel Roşu. El scie carte şi dispune de o avere fru­moasă câştigată prin hărnicia sa. Locuitorii ţereni voiesc să-­l aleagă cu unanimitate ca pre un om onest şi luptător mare pentru emanciparea ţerenilor.* Regele Spaniei, despre care se scria mai zilele trecute că e bolnav de moarte, e pe deplin reînsănetoşat şi umblă la vânat. * „Lex Kvizala“ a fost presentată astăd­i în dieta provincială a Bohemiei spre desbatere. Le­gea conţine următoarele dispuseţiuni: § 1. In localităţile unde există şi şcoale poporale publice sau private cu limbă de pro­punere celtică şi şcoal cu limbă de propunere germană — copiii obligaţi a frecventa şcoala vor fi primiţi numai în aceea şcoală în care limba de propunere e cea pre care o vorbesce copilul. § 2. Dela aceasta se poate face excepţiune cu acei băieţi cari au trecut cu succes bun 4 ani de şcoală şi ai căror părinţi sau tutori vor pute dovedi cu motive suficiente că copiii lor respec­tive de copii de sub tutoratul lor sunt necesitaţi a se înscrie la o şcoală cu altă limbă de pro­punere. Petiţiunile de această natură le va re­­solva senatul scolastic local; în contra resolu­­ției senatului scolastic nu se poate face apelație. § 3. Dacă pe teritorul unei comune se­ află numai o școală cu una din cele două limbi de propunere și de altă parte se poate documenta, că numărul copiilor cari vorbesc ceealaltă limbă a țerii e destul de mare, acolo se va înființa o scoală noua cu această limbă de propunere a măsurat prescrierilor legii. § 4. Dacă în o co­mună nu se află nici copiii cehi nici copiii ger­mani în numărul recerut de lege pentru a pute hotărî care să fie limba de propunere, în acest caz în şcoală se va propune înaintea amedii în o limbă iar după amiadi în cealaltă limbă şi băieţii vor frecventa şcoala în timpul în care se propune în limba lor naţională. * La minta­­le aur a principelui Anton de Hohenzollern şi a soţiei sale, ce va serbători la 21 n. r. c. se comunică, că va lua parte şi îm­păratul Germaniei.* Regele Umberto a dăruit 10,000 franci pentru nenorociţii dela Catania. S’au desgropat pănă acum 32 de morţi. Dauna causată de vifor se urcă la suma de 5 milione franci. * Guvernul italian comunică consiliului fe­deral al Elveţiei, că a rechemat din funcţiunea sa pe consulul Grechiei din Lugano pentru o scriere iredentistă publicată de acesta sub titula: „Sviterenii sau Italienii ?“ * O păcălitură diplomatică. „L’Intransi­­geant“ din Paris dă pe faţă o „colosală păcă­litură­ “ ziarele celelalte, reproducând cele­­lise de Ziarul lui Rochefort, declară, că lucrul e foarte probabil să fie aşa. Iată ce dice „l’Intransigeant“ : „Luni întregi, ne-au mişcat şi au făcut pe Anglia întreagă să plângă de soarta nenorocitului, eroicului Gordon, împresurat în Khartum, cum se dice, de nenumărate holde sălbatece. „Dar, noi stim cu siguranţă: 1. „Că nici odată Gordon n’a fost ţinut cu sila în Sudan; 2. „Că nici odată Khartumul n’a fost blocat nici măcar atacat serios; 3. „Că Gordon n’a încetat nici odată de a corespunde cu bătrânul Gladstone, care ’şi-a rîs de compatrioţi şi de Europa. Şi informaţiile noastre sunt luate din un isvor atât de sigur, în­cât desfidem presa en­gleză de a ne desminţi“. * TRIBUNA Concertul reuniunei maghiare dle cân­tări a reuşit bine atât în ceea ce priveşte co­rurile, cât şi cele două cuartete. Culminaţiunea serii a fost însă cuartetul „Andante con varia­­tioni“ de Schubert, executat cu mult cumpăt, multă precisiune, cu multă înţelegere. Meritul e îndeosebi al d-nului profesor Dr. Boros, un violinist consumat, care dispune totodată şi de un admirabil instrument. * Teatrul maghiar din Sibiiu. Repre­­sentaţiunea de ieri, „Búzavirág“, a fost una din cele mai bine reuşite şi mai bine cercetate. Mult efect a produs îndeosebi d-na Fábián. Mâne, Marţi, se va representa în beneficiul d-soarei Ibolyka Váradi piesa „Paiengenul“ l­a Pók. Din Biblioteca poporală a „Tribunei“ au apărut pănă acuma. Nr. 1. Pădureanca. Novelă de loan Slavici. 12 coaie tip. broș. elegant. Un exemplar 40 cr. sau 1 leu nou. Nr. 2. Fata Stolerului de Matilda Gugler- Poni. Un exemplar 5 cr. sau 15 bani. Nr. 3. Ce n’a fost și nu va fi. Poveste de I. T. Mer­a. Un exemplar 4 cr. sau 15 bani. Nr. 4. Pipăruș Pătru. Poveste de I. T. Mera. Un exemplar 8 cr. sau 20 bani. Celor ce cumpără un număr mai mare de exemplare, cu deosebire librarilor şi peste tot vânzătorilor se dă rabatul cuvenit. Varietat­i. (Din pericol pentru Europa.) La Aca­demia de medicină din Paris a fost o discusiune în privinţa cholerei între d-nii doctori Rochard, Brouardel, Leroy de Mericourt şi J. Guérin. D. Rochard a încheiat­­friend că pelerinagiul anual la Meca este un pericol continuu pentru Europa, şi că guvernele ar trebui să se unească pentru a cere ca el să nu se mai facă. (Tuneluri antice.­ Cum­ că construirea de tuneluri mari nu este privilegiul timpului mo­dern să probează prin descoperirea guvernato­rului de a­di din Samos. El a descoperit intră­rile într’un tunel ca de 1500 metri, despre care menţionează deja Herodot şi care spune că tunelul s’a zidit în al decelea secol înainte de Cristos, în­cât are o etate de vre­o trei mii de ani. Scopul acestui tunel a fost să ducă apă în acel oraş vechi, prin tuburi de pământ cu un dia­metru de 28 centimetri. Tuburile sunt provedute cu o deschidătură spre a se putea curați înlăuntru. Tunelul nu e drept, ci face ca la 100 metre dela intrare un unghiu, care va fi provenit poate dintr’o greşală în calcularea construcţiei. Că tunelul s’a conservat în timp de veacuri este a se mulţumi îngrijiri constructorilor, care au pus să facă în zidărie bolţi puternice, ori­unde li s’a părut un loc suspect. (Biliarde pentru armată.) „Egyptian Gazette“ anunţă sosirea în curând în Egipet a mai multor biliarde destinate trupelor engleze, în scopul ca aceste trupe să aibă la disposiţiunea lor tot confortabilul ce au în casarmele lor din Englitera. (Un sfat dat oamenilor însuraţi­ de un mare moralist: „Purtaţi-vă în­tot­deauna cu soţiile d-voastre precum vă purtaţi cu un ministru dela care aşteptaţi să vă dee o funcţiune.“ (O ciupercă colosală.) Acum câteva Zile, Zice „lTtalie“, s’a găsit într’o pădure de lângă Vendrogno o ciupercă în greutate de 28 chilo­­grame. Această ciupercă, al cârui nume vulgar este fungo barbino, în botanică este numită cla­­varia caralloides. Ea se deosibesce de celelalte printr’o sub­stanţă cărnoasă, având un fel de trunchiu care se ramifică întocmai ca o conopidă şi se termină prin nisce lăstare rotunde. Culoarea acestei ciu­perci este cam alburie bătând în galben. Are un gust foarte plăcut, şi nu se cunoasce nici una din genul acesta care să fie veninoasă. 346. Dochia Roşiu, 1 ştergar. 347. Domnica Gramma, 1 ştergar. 348. Mariuca Albu, 1 ştergar. 349. Meliuţa Micheşan, 1 ştergar. 350. Maria Nevean, 1 ştergar. 351. Dochia Ludoşan, 1 merindeaţă. 352. Anica Borza, 1 merindeaţă. 353. Susana Albu, 1 merindeaţă. 354. Trezina Gramma, 1 merindeaţă. 355. D-na Maria Maier, n. Dancăş, 1 co­vor pentru căruţ de copii croşetat şi brodat în lână. 356. D-na Ana loan, 1 traistă. 357. Maria Antonie German, 1 merindar. 358. Paraschiva Popoviciu jun., 1 chindenţ. 359. Vasilie Văian, 1 merindar. 360. Ana Vale, 1 merindar. 361. D-na Maria Alămorean, 1 cătrinţă. 362. Susana Ionaş, 1 merindar. 363. Maria Văsii, 1 merindariu. 364. D-şoara Ana Predovici, 1 cătrinţă. 365. Sabina George Albu, 1 ştergar. 366. Maria Cristea Albu, 1 ştergar. 367. Ana Filip, 1 ştergar. 368. Maria Filip, 1 ştergar. 369. Sabina Jeremie, 1 ştergar. 370. Domnica Kelemen, 1 ştergar. 371. D-na Maria Puica, 1 cătrinţă. 372. Maria Puica 1 căpătâiu. 373. Maria Puica 1 ştergar. 374. Paraschiva Stanciu, 1 ştergar. 375. N. N. 1 ştergar. 376. Maria Cazan, obele. 377. D-na Maria Ioan Hanzu, 1 cătrinţă. 378. Maria Alexandru Lebu jun., 1 traistă. 379. Sora A. Popa, 1 chindenţ. 380. Maria Bereczchi, 1 cătrinţă. 381. Maria Toma Constantin, 1 cătrinţă. 382. Floarea Suciu Crăciun, 1 ştergar. 383. Floarea Muntean, 1 ştergar. 384. D-şoara Maria Puica, 1 căpătâiu. 385. Ana Rici Nr. cas. 148, 1 ştergar. 386. Ana Rici Nr. cas. 160, 1 cătrinţă. 387. Lina Ricu 1 ştergar. 388. Maria Ricu, Nr. cas. 169, 1 ştergar. 389. Verona Ricu, 1 ştergar. 390. Ana Spătariu, 1 ştergar 1 cătrinţă. 391. Fimia Spătariu, 1 ştergar. 392. Floarea Spătariu, 1 ştergar. 393. Maria Spătariu, 1 cătrinţă. 394. Ana Suciu, 1 cătrinţă. 395. Floarea Suciu, Nr. 101, 1 cărtinţă. 396. Floarea Suciu, 1 ştergar. 397. D-na Maria Ilie Iosof, 1 cămăşuță. 398. Maria loan Lazar, 1 traistă (pănură). 399. Ana D-tru Muntean 1 covor de masă. 400. Ana I. Tempenariu, 1 covor pentru podele. (Va urma.) Lista obiectelor dăruite pentru loteria în folosul școalei de fetițe a reuniu­­nei femeilor române din Sibiiu. (Continuare.) 336. Dna Netti Tatu, 2 ştergare ţerănesci o faţă de masă ţes. proprie. 337. Dna Elena Solomon n. Vlassa, o corniţă de părete brodată. 338. Dna Elena Suciu n. Socan, 2 entre­­deux de perină croşetate, 1 entre-deux de plă­­pumă. 339. Dl Georgiu Maier teolog absolut, 4 exemplare „Coroana sicriului român“ de Grego­­riu Maior. 340. Iuliana Pop 2 ştergare. 341. Vilma Vlassa, 1 ştergar. 242. Teodorica Vlassa, 1 ştergar. 343. Ana Vlassa 1 ştergar. 344. Maria Chirila, 1 ştergar. 345. Cersia Grama, 1 ştergar. Pag. 543 Posta ultimă. Careii­ mari, 12 Octomvrie n. Alteţele Lor Principele şi Principesa de coroană au ascultat astăzi înainte de anii acei liturgia în biserica parochială locală. La vânătoarea de azi a mers pre la oarele 1212 şi Principesa de coroană. La 8 oare Alteţele Lor au plecat spre Viena între aclamaţiunile entusiastice ale mulţimei adunate. Budapesta, 12 Oct. n. Precum se aude acuma, nu mai puţin decât şepte proiecte de adrese vor forma substratul desbu­terii în casa deputaţilor, deoarece în sînul stângei extreme s’a ivit nemulţumire cu concepţia domoală a proiectului ela­borat de Irányi şi s’a însărcinat depu­tatul Otto Hermann a elabora şi a presenta în dietă un proiect de adresă deo­sebit. Fusiunea săvârşită abia acum două săptămâni în sînul acestei partide se pare a se fi spart deja. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 13 Octomvrie n. Casa magnaţilor. Desbaterea adresei. Contele Ferdinand Zichy poate adera numai la o astfel de reformă a casei magnaţilor, prin care s’ar forma din casa magnaţilor un însemnat factor independent. în sfîrşit oratorul declară, că acceptează altcum pro­iectul de adresă în general. De vreme ce alt orator n’a fost insinuat, se scoală mi­­nistrul-president T i s z a, spre a reflecta la desvoltările antevorbitorului. După scurtă replică s’a încheiat desbaterea și s’a în­ceput desbaterea specială. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar J

Next