Tribuna, noiembrie 1884 (Anul 1, nr. 161-184)

1884-11-01 / nr. 161

Nr. 161 mâini, rămânând singur, nolens volens s’a enun­­ciat de ales. Faptul acesta Românilor Cojocneni, fiind solidari, le poate servi de cea mai mare laudă şi cu deosebire preaon. d. protop. gr. cat., care şi acum ca şi la alte ocasiuni, în adever din toate puterile, din adâncul inimei a stăruit pentru reuşirea Românului, de asemenea şi onor. d. preot greco-oriental. După acestea de sine ar fi trebuit să ur­meze depunerea jurământului şi introducerea în oficiu, ceea ce nici până aci, spre cea mai mare nemulţumire a Românilor, nu s’a întâmplat. De ce? Aşa-’i place d-lui primar. S’au făcut pană acum iară resultat pașii necesari pentru intro­ducerea în oficiu, primarul, dr. juris, fost ad­vocat, răspunde, că „nefiind sigur de procedura sa, nu-’l poate introduce fără consultarea celor mai mari.“ Subprefectul nu se amestecă în lucru, aflând toată procedura primarului de necorectă, lăsându-o în status quo până la o adunare proximă comi­­tatensă, nevoind a fi responsabil. Alesul um­blând de la Ana la Caiafa, mâhnit, pus la odichnă, aşteaptă adunarea comitatensă, apelând la simţul de dreptate al membrilor. Las din acestea se judece p. t. public cetitor dreptatea, care se practisează în comitatul nostru ţinut de model şi cu deosebire în opidul Co­­jocna, cetatea liberă de odinioară, unde moşii şi strămoşii noştri câte cu 2—3 oficiali trăiau în cea mai bună armonie, adi fără de nici unul întrând în mijlocul lor, cangrena îi apasă, îi ne­­îndreptăţesce, îi maltratează, îi îmbulzesce cu şcolile de stat, deşi au 5 confesionale corespun­zătoare, le susţine magistratul cu mijloace forţate apărându-le decadenţa în publicitate cu puternicul motiv, că atunci în loc de limba oficioasă vor gângăi românesce „oláhul gagyagolnak.“ Câmpeanul. Cronică. Alegeri. în Cristurul secuiesc a fost ales de­­p­utat Ignațiu N­­e­­­f­y cu unanimitate. în N­y­i­r­e g­y­­háza resul­tatul alegerii de deputat săvîrșite în 10 i. c. n. e următorul: Pechy (guvernamental) 405 voturi, Hudák (antisemit) 339, Lukács (independent) 132 voturi. între Pech­y şi Hudak va decide balotagiul, ce va avea loc la 26 i. e. n. * Adresa dietei croate va fi presentată Maiestăţii Sale de către preşedintele dietei Mirco Hrvat şi primul vice-preşedinte Gyurgye­­vics, cari au şi pornit ieri la Pesta pentru a o imanua Maiestăţii Sale. * Falsificare de bani. Poliţia din Leopole a arestat pre un student realist, care a fost falsificat mai multe bucăţi de note de bancă , 10 fi.* O ciocnire pe Dunăre s-a întâmplat la punctul numit Gârla-mare, aproape de Turnul- Severin, între vaporul român „Pandurul“ şi va­porul „Galatz“ al societăţii austriace de navi­gaţie. „Pandurul“ s’a cufundat, dar din noro­cire au scăpat toţi oamenii de pe bord. S’a r­­­mânilor risipiţi prin ţeri străine, că am putut se ne transpunem pentru câteva momente cu gândul baremi, acasă în ţara noastă, în mijlocul neamului nostru, unde am lăsat întreaga co­moară de ilusii şi de dorinţe, ce cu o putere neînvinsă ne atrag cătră ele. Dar’ afară de aceea d-l I. C. Lugoşianu, artistul cunoscut publicului român din mai toate părţile, merită încuragiarea noastră. Tiner de o înfăţişare plăcută, cu o voce dulce de tenor cul­tivat, d-sa la primul pas pe scenă câştigă sim­patia privitorilor. In mimică şi declamare d-l Lugoşianu încă are cunoscinţe frumoase, şi să nu uităm, că d-sa este acuma, putem duce la începutul studiilor sale mai serioase,­­— mergând abia la şcoala dramatică din Paris. D-l Lugoşianu ne-a făcut pe „Cucoana Chi­­riţa“ în voiajul seu la Paris, ne-a arătat pe „Cio­banul“ din Carpaţi într’un prea frumos costum din munţii Câmpu-Lungului, ne-a cântat câteva cuplete pline de haz şi ne-a declamat o baladă. Ne-a făcut cu un cuvânt o seară românească, de care toţi am fost mulţumiţi şi care ne-a lă­sat o suvenire plăcută. Şi ce mai mult voim noi Românii astăzi? Românii şi arta formează încă un acord nu prea obicinuit. Arta nu se face într’o zi; pentru desvoltarea ei sânt de lipsă pe lângă cele mai favorabile împregiurări politice şi sociale, deci şi sute de ani, muncă, zel şi sacrificii şi De la anul 1848 încoace cu deosebire, neamul nostru a făcut multe jertfe, a sacrificat o mare parte din rodurile muncei sale pentru cultivarea sa, având sentimentul, că numai cul­tura îl poate scăpa de perire şi îi poate asigura o soarte mai suportabilă. El a făcut aceste jertfe fără ca să-­şi dee seamă de ele şi fără ca să se întrebe baremi din când în când despre resulta­­tele acestor jertfe, ca să se convingă dacă şi întru­cât aceste jertfe stau în proporţiune cu resultatele lor, dacă se tentează a mai continua pe această cale, şi dacă în toate părţile, Românii au făcut progres sau nu. Astfel încât dacă ’l-ar întreba cineva: ce ai făcut pentru cultivarea ta? cari sânt rodurile faptelor tale ? — neamul ro­mânesc n’ar pute să-’şi dee seamă, arătându-se ca un rău gospodar. Acesta este un rău, pe care, în ce priveşte tractul acesta, comitetul noi abia ieri, alaltăieri ne-am câştigat libertatea, prima condiţie pentru o propăşire sigură şi de valoare reală, ba nici astăzi nu ni se lasă în­treagă. „Sărac artistul român“, vorba ăluia, are să se lupte încă cu multe şi mari greutăţi, ajunge de multe ori în cea mai urgisită strim­­toare, şi dacă nu ar ave în inima lui o puter­nică atragere cătră frumseţile artei şi dacă nu ar privi mulţumirea sufletească ca cea mai bo­gată resplată a ostenelilor sale,­­ ar întoarce pentru totdeauna spatele cătră amăgitorul altar al lui Apollo. Dar nădejdea ni­ e în Dumnezeu, că n’are se fie tot aşa. Noi, Românii avem din firea noastră simţ pentru tot ce e frumos; am făcut şi noi un început oare­care şi pe terenul artei, şi ceea ce ne mai trebue, este zelul neobosit de a progresa mereu. Ne trebue încuragiarea pu­blicului, care are dorinţa morală a sprijini în prima linie ceea ce e românesc, şi trebue ca aceia, cari­­şi-au pus devisa frumoasă a cultiva arta la noi, se lucreze cu energie, să ajungă la un grad de perfecţiune, căci în zădar, frumosul are o putere atrăgătoare fără margini, și stricată trebue se fie acea inimă, care nu rămâne în­cântată la vederea lui. Al D-voastre Compatriot. TRIBUNA dați o anchetă, care să constate asupra cui cade răspunderea acestui sinistru. * Ministerul de agricultură din România, precum află „Voinţa naţ.“, a început a aduce din străinătate sămânţe alese de cereale şi de plante textile. De­ocamdată a şi primit grâu sheriff şi sămânţă de cele mai bune calităţi de cânepă de Italia pentru a face încercări cu dînsele pe dominiile, cari se exploatează în regie, în curând se speră, că ministerul va procura asemenea sămânţe gratis cultivătorilor. * Concursuri de pluguri se vor face la Bârlad, în ziua de 30 Octomvrie i. c. v. între agricultorii judeţului Tutova. * Expoziţia universală din Paris con­form decretului oficial, va ţine de la 5 Maiu pănă în 31 Octomvrie. Contingentul recruţilor rusesci a fost statolit de cătră ministrul de răsboiu în număr de 224,000, dintre care 22,400 vor trebui aten­­taţi din Polonia. Dela anul nou posturile de graniţă se vor îmulţi la toate graniţele impe­riului din causa neregularităţilor vamale de pănă acum.* Din Tripolis se scrie că o patrulă de captii au oprit intrarea în şcoala italiană de aci bătând greu pe servitorul şcoalei. Consulul ita­lian a intervenit cu toată energia la guvern. Guvernul și-a răspuns că conducătorul patrulei e arestat şi ceialalţi vinovaţi sânt daţi pe mâna judecăţii. * O intreprindere bună. Comitetul protopresbiteral din tractul Sibiiului a luat hotărîrea de a aduna din parochiile ce se ţin de tract datele pri­vitoare la contingentul, pe care­­l-am dat în curgerea celor din urmă decenii pentru crearea unei clase culte şi a unei bur­ghezii române. E de mare interes pentru noi se stim, câte elemente au eşit din po­por şi ce s’au făcut aceste elemente. Nu ne îndoim dar’, că lucrarea începută în tractul Sibiiului se va urma şi în alte părţi. Iată şi circularul adresat în cestiunea aceasta preoţimei din tract. Nr. 1066/1884. Presid. Onorată preoţime tractuală! protopresbiterul a luat asuprăşi sarcina, ca să-­l înlăture. în şedinţa sa din 2 Octomvrie a. c, nr. prot. 18 m’a autorizat deci a compune blanchete anume, după care să se facă evidentă desvol­tarea culturală a acestui tract în curs de 25 ani şi starea culturală de astăzi. Aceste blanchete le-am compus şi aci comunic onoratei preoţimi câte două exemplare din „Registrul numelor“ şi „Conspectul sumar“ cu recercarea, ca onorata preoţime, în calitatea ei de conducătoare şi re­­presentantă a desvoltării noastre culturale, se pună toate silinţele a satisface aşteptărei comi­tetului nostru protopresbiteral. Recunosc, că lucrarea ce se aşteaptă de la on. preoţime este foarte obositoare, dar­ ea va fi răsplătită prin aprobarea publicului, care trebue să fie plăcut surprins de această frumoasă ini­ţiativă, şi onoarea acestui tract va fi, onoarea preoţimii lui, dacă împlinindu-ne noi misiunea cu scumpătate, vom fi imitaţi şi de alte părţi, căci lucrarea noastră, îmi place a crede, nu va ră­mâne fără influenţă în afară. Blanchetele aceste umplute în rubricele lor, câte un exemplar se va așterne subsemnatului cel mult pănă la 31 Decemvrie a. c., care câte unul are să se păstreze ca document în archiva parochială. (Urmează un șir de explicări asupra tabelelor.) La culegerea acestor date, care pe viitor va trebui să se îndeplinească cel mult din 10 în 10 ani, onorata preoţime va trebui să fie în ajutor pe comitetele parochiale şi pe învăţătorii locali. Cu comitetele parochiale ţinând anume şedinţe va lua consemnarea prealabilă după nu­mărul caselor sau a familiilor, cercetând cu de-a­­mănuntul şi constatând starea lucrului, observând cea mai mare scrupulositate, care învăţătorii vor da ajutor în partea scrip­turistică. Unde va cere trebuinţa, un învăţător cu un membru din co­mitet vor merge la singuraticele familii spre a culege­ aceste date, în numele comitetului protopresbiteral fac deci apel cu toată căldura la on. inteligenţă trac­tuală, comitetele parochiale şi învăţători, cerân­­du-le întregul binevoitor concurs la exacta cule­gere a acestor date, observând că precum trac­tul întreg este angaj­at cu onoarea sa la această lucrare, aşa şi fiecare parochie pentru sine. Dacă pe lângă desluşirile cuprinse aici ar mai rămâne careva dintre preoţi în nedumerire cu respect la culegerea şi extrădarea datelor ce­rute, binevoească la ocasiune a osteni pănă la mine spre a-şi da desluşiri mai detailate. Totodată se observă că la proxima în­trunire a învăţătorilor tractuali, care se va în­tâmpla în scurtă vreme, voiu da şi învăţătorilor desluşiri detailate în privinţa culegerei datelor şi petrecerei lor în numitele blanchete. Sibiiu, 28 octomvrie 1884, Simeon Popescu m. p., protopresbiter. Varietăţi. (Poporaţiunea lucrătoare în Francia). După o statistică a ministrului de comerciu, care ne dă în acelaşi timp numărul u­zinelor celor mai însemnate, proporţiunea lucrătoare industrială se împarte în Francia, în modul următor: 342 mine de cărbuni, 106,515 lucrători; 1035 exploata­­ţiuni de turbă, 27,977 lucrători; 355 mine de fer, 8468 lucrători; 60 alte mine metalifere, 4422 lucrători; 359 mine de fer 57,000 lucră­tori; 412 fabrici de porţelan şi faianţe 18,708 lucrători; 162 fabrici de sticlă şi cristal 23,421 lucrători; 536 fabrici de hârtie și carton 32,655 lucrători; 619 usine de gaz 10,575 lucrători; 157 fabrici de luminări 8603 lucrători; 339 fa­brici de săpun 3509 lucrători; 512 fabrici de zahar 63,526 lucrători; 5024 industrii textile, 353,383, lucrători. (Frunzele de vie). Mai pretutindeni fruct­ele de vie se perd şi e mare păcat, căci ele ar pute să sărvească în ţările vinicole drept hrană pentru vitele cornute sau pentru oi. Experienţa a demonstrat, că frunzele dau un aliment tonic minunat pentru animale. Aceste foi pot fi strânse după cules şi păstrate la nevoie pentru a sărvi în timpul iernei, în acest cas ele sunt asedate într’un butoiu, după­ ce au fost bine presate, sânt stropite apoi cu apă şi butoiul se acopere la urmă cât se poate de ermetic punendu-se de­asupra capacului o greutate. Eacă un mijloc de utilizare. Mulţi coloni algeriani, se­­zice, dau drumul oilor în vie după cules. Oile mânâncă în mod foarte delicat, şi circulă cu iscusinţă, nefăcând nici­odată rău plantei. Nu tot astfel ar face boii sau vacile, cari ar distruge în scurt timp toată via. Posta ultimă. Budapesta, 11 Noemvrie n. Părechia regală română a sosit aici din Viena la 1 oară 44 min. d. a. Spre primirea înal­ţilor oaspeţi s’au înfăţişat pe peronul gărei: ministrul-president Coloman Tisza, co­rniţele suprem contele Stefan S z a p á r y , personalul consulatului românesc de aici, Pag. 643 directorul Hier­on­y­mi, locoţiitorul pre­fectului de poliţie Pekáry, vice-pri­­marul Gerlóczy şi şeful de staţiune L­­ 11 m a n n, în fruntea companiei de onoare a regimentului de infanterie nr. 86 „de Stubenrauch“, comandată de că­pitanul Stivicevici, au stat comandan­tul general bar. Edel­she­im Gyulay, comandantul locului maior-generalul de Gabr­ányi, comandantul comisiunei de trupe 32 mareșal-locotenent de Brau­ra al Ier, comandantul brigadei de infan­terie 64 maiorul - general de L eh din, comandantul interimar de regiment colo­nelul R z e h a k, comandantul interimar de batalion căpitanul Weber. La 1 Va oară veni Maiestatea Sa Fran­cis­c Iosif însoţit de adjutantul general bar. Mondel. După­ ce monarchul trecu în revistă compania de onoare, trenul întră la 1 oară 44 minute în sunetul im­nului românesc în hală. Dintâiu se arătă Maiestatea Sa Regina, apoi urmă Regele Carol şi suita Sa. Maies­tatea Sa Francisc Iosif salută pe înalţii oaspeţi în modul cel mai cordial şi con­duse pe Regina în sala de aşteptare a Curţii, de unde se întoarse numai­decât spre a trece cu Regele României compania de onoare în revistă. După aceasta Maiestatea Sa presentă Re­gelui Carol pe ministrul - president Tisza, pe bar. Edelsheim Gyulai, pe co­mandantul locului de Gabm­ányi, pe di­rectorul Hieronymi, pe vice-primarul Ger­­lóczy, pe generalii Braumilller şi Lehdin; apoi Maiestăţile Lor se retraseră în sala de aş­teptare. Curând după aceea înaltele per­soane se duseră în castelul din Buda. Budapesta, 11 Noemvrie n. Maies­tăţile Lor Regele şi Regina României au asistat la representaţiunea operei şi după aceea au plecat la gară. Maiestatea Sa avea la braţ pe Regina României, care Regele Carol, care purta uniforma de co­lonel al regimentului seu austriac a urmat cu întreaga suită. Câteva minute înainte de plecarea trenului, după salutări cor­diale, Maiestăţile Lor Suveranii României s’au dus pe peron. După­ ce Monarchul nostru a sărutat mâna Reginei, Auguştii oaspeţi au intrat în cupeu conversând în mod cordial. La plecarea trenului, pu­blicul a erupt în strigări entusiastice de „Éljen!“ Budapesta, 11 Noemvrie n. Lui „Pester Lloyd“ i se telegrafează din Arad ur­mătoarele : „ în B o r o ş i n e u tocmai decurge alegerea între guvernamentalul Sigismund Bohus şi candidatul partidului naţional Bozgan. Pănă acuma cel dintâiu e în majoritate. Actul electoral decurge în cea mai bună ordine.“ Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“, Budapesta, 12 Ocemvrie n. Foaia oficială publică denumirea deputatului Desideriu Gr­om­an de secretar de stat al ministerului de honvedi. Candidatul partidului guvernamental Emeric Vi­si a fost ales în unanimitate deputat în Abrud. (Se înţelege! Red.) Comisiunea financiară a casei deputaţilor continuând pertractarea budgetului ministerului de comunicaţie a votat titlul despre săvârşirea construirei portului Fiuman. în şedinţa plenară a delegaţiunei austriace s’au aşternut rapoartele pri­vitoare la budgetul ministerului comun de finanţe şi al curţii comune de corupturi şi la venitele vamale, acceptându-se fără des­­batere; după aceea s’a primit budgetul mi­nisterului de externe și apoi s’a pertractat budgetul armatei. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.

Next