Tribuna, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 3-24)
1888-01-05 / nr. 3
Rusia e creat prin vre’ci câtîva oameni mincinoşi şi interesaţi. La întrebarea, ca ce“avem de făcut, răspunsul e foarte lesne de dat: Russiam esse restringendam ! (Ilaritate.) Nu’i vorbă, aceasta astădi e cam greu, dar’ nu e cu neputinţă; mâne probabil va fi cu neputinţă. Recomand interpelaţiunea mea. Preşedintele: Interpelaţiunea va fi comunicată întregului minister. Şedinţa se ridică. Cronică. Numire. Ministrul de culte şi instrucţiune publică a numit pe diurnistul Wilhelm Metz de scriitor ordinar la direcţiunea supremă a districtului şcolar reg. din Sibiiu. * Camera advocaţială din Arad aduce la cunoscinţă publică, că fostul advocat din Arad, Ioan Hendl, a cărui ubicaţiune nu se scie, s’a şters din lista acelei camere. * Nouă lege pentru voluntari. In înţelesul unei legi nouă militare, după cum cetim în „Katonai Lapok“, voluntarii pe un an chiar şi dacă depun examenul la finea anului de serviciu ei vor fi numiţi numai cădeţi, păşind în locul acelora cari ’şi-au împlinit anul de serviciu. Acei voluntari, care nu depun examenul, la finea anului, au să mai servească un an, car’ dacă nici după al doilea an nu fac examen de suboficer, au să servească şi al treilea an. Voluntarii de cavalerie pot servi anul numai în regimentul lor; pentru voluntarii trupelor technice, se vor deschide şcoale numai în Viena şi Budapesta. In anul de serviciu, voluntarilor nu le este permis a se ocupa cu studii publice, ei au să se dedice exclusiv serviciului militar. Aceste disposiţiuni, vor produce desigur nelinişte între cetăţenii interesaţi.* Cercul electoral al Caransebeşului. După cum cetim în chiatele din capitală, alegătorii maghiari şi germani din cercul electoral al Caransebeşului s’ar fi hotărît ca în locul generalului Traian Doda se’l candideze pe antreprenorul băilor Herculane, Carol Tatarczy.—Istorie veche asupra căreia, precum le este bine cunoscut cetitorilor noştri, s’a pronunţat acum două luni oficiosul „Freiudenblatt“ din Viena. * Pe locul de patinat a avut loc aseară prima sărbătoare a patinatorilor. Locul a fost luminat de nenumărate lampe și făclii, publicul era în număr mare și veselia destul de animată.* „Reuniunea pompierilor voluntari din Blaj“ învită la balul ce-l va ţină Sâmbătă în 21 Ianuarie st. n. a. c. în sala hotelului „Naţionale“ din loc. începutul la 8 oare seara. Contribuiri benevole se primesc cu mulţumită şi se vor cuita publice. • Teatru de diletanţi români în Galaţi. Ţeranii români din Galaţi împreună cu alţi sprijinitori din giur au arangiat Duminecă în 3/15 Ianuarie 1888, în sala birtului comunal de acolo, o reprepresentaţiune teatrală împreunată cu joi, după următorul program: I. Arvinte şi Pepelea, vodevil într’un act de Vasilie Alexandri. Persoane: Arvinte, de 50 de ani, dl George Leancă; Pepelea, de 25 de ani, dl George Struiguţa; Măndica, nepoata lui Arvinte, domnişoara Susana Buitan. II. Hărţa Rezeşul, operetă comică într’un act de Vasilie Alexandri. Persoane: Hârţa Rezeşul, dl Ieronim Mardan; Bursuflescu, dl Nicolau Ludu; Luncean, primar, dl George Leancă; Tarşiţa Garofeasca, văduvă, d-şoara Elena Nicodinescu; Măriuca, tinără ţărancă, d-na Victoria Aron; Un lacheu dl loan Strniguţa. III. Surugiul, canţonetă comică într’un act de Vasilie Alexandri. Persoane: Surugiul dl Ieronim Mardan. Venitul în favorul bisericii din Galaţi. Oferte marinimoase se primesc. : * Necrolog. Ni se trimite următorul anunţ: Nicolau Pop Bota, advocat, în numele seu şi al celorlalţi consângeni şi amici, aduce la cunoscinţă că iubitul seu frate Ioan Pop Bota, fost oficiant reg.-ung. în retragere, astăzi la 1 oară p. m. a încetat din viaţă în etate de 69 ani. Rămăşiţele lui terrestre se vor astruca Duminecă la 2 oare p. m. în cimiterul greco-catolic din Maier. Fie-ţ i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată. * Jubileul episcopului Strossmayer. Episcopul din Diacovar, Strossmayer, îşi va serba, după cum anunţă o pastorală episcopală, jubileul de 50 de ani al preoţiei sale în mijlocul lunii lui Februarie. Pastorala roagă pe credincioşii bisericii romo-catolice din dieceza Diacovarului, ca să se ferească de orice sgomot şi demonstraţiuni. * Nenorocire îngrozitoare. Corespondentul, nostru din Borgo-Mijloceni ne trimite următoarele: In dimineaţa clilii de 27 Decemvrie v. 1887, adecă a treia zi de „Crăciun“, locuitorii comunei noastre au fost surprinşi de o rară întâmplare, ce a produs în ei oarecare spaimă şi curiositate. întâmplarea a fost aceea, că dimineaţa aşa cam pe la 8 oare s’au aflat morţi în aşternut o familie întreagă, constătătoare din trei membri: părinţii şi un pruncuţ în etate cam de Da ani. Lucrul s’a întâmplat aşa, că bieţii oameni fiind dileri săraci, neavând lemne în deajuns pentru a-’şi încălzi căsuţa bine de câte ori să recesce în „gerul“ acesta aspru, car’ vestmintele de pat fiind puţine şi slabe, seara când s’au culcat au astupat ţevea cuptorului (hornul) pe care ese fumul, (o datină foarte rea aceasta ce aduce urmări ca şi cea de faţă), pentru a împedeca răcirea prea grabnică a chiliei lor, şi s’au culcat liniştiţi poate, de sigur fără a se gândi la primejdia ce îi aştepta. Din oare-care întâmplare însă li s’au aprins bârnele dintr’un părete al căsii, care fiind vechi şi putrede, au ars închis cine scie de când, dar’ în noaptea dinspre urma amintită focul cel ascuns având extindere mai mare a produs mai mult fum şi gazuri înecătoare, care străbătând prin lutul şi spoeala păreţilor în casă, şi neavând vre-o deschizătură pe unde să ese, ’i-a omorît pe toţi. Se vorbesce, că focul s’ar fi furişat în părete prin vatră, după cum sunt făcute aceste în casele ţeranilor săteni, şi că ei ar fi murit spre (jiua de 26 Decemvrie v., dar’ aceasta nu o scie nimeni cu siguritate; destul că în dimineaţa cohilii de 27 vecinii, vexând că ese din casă fum mult şi des (gros) au alergat acolo, dar’ numai după ce au stricat uşa au putut întră în chilie, unde pe căseni ’i-au aflat morţi, mama cu fiul în braţe în un capăt, car’ tata singur la celalalt capăt al patului învăliţi în vestmintele de pat, fiecare în posiţia cum a adormit. După ce s’au deschis ferestrile şi uşa, mai rărindu-se din casă fumul şi gazurile omorîtoare, privitoruluii se înfăţişa un spectacol înfiorător, la care omul nu putea privi fără de a fi mişcat şi îngrozit. Vestea despre cele întâmplate s’a lăţit cu iuţeala fulgerului, şi vedeai din toate părţile alergând oameni, atât din satul nostru cât şi din alte sate vecine la locul cu posna, de unde nu ducea cu sine altceva decât o groază ca suvenire. Astăzi morţii despre care e vorba se vor îmormânta, după ce ieri în 29 au fost visitaţi de dr Dr. Nicolau Hăngănuţ, medicul cercual, ca comisar medical anume exmis spre acel scop din partea autorităţilor administrative. Pe cei morţi D-ieu să-’i ierte! — Cei vii însă, dacă vor voi, din întâmplarea acelora pot învăţa (care n'au sciut pănă acum . . .) de ce au a se feri pentru a încungiura pericolul, pe care aceia n’au sciut să-’l încungiure. Borgo-Mijloceni, în 30 Decemvrie v. 1887. Un sătean. * Cercetare sensaţională. Cetim în „Pester Lloyd“. In şedinţa din 12 Ianuarie a comitetului comitatens s’a adus condlusul, de a se trimite vice-comitele, fiscalul suprem şi solgăbirăul în comuna Remete, ca să cerceteze afacerea preotului Nicolau Petreacu, care a ţinut o vorbire contra Regelui Ungariei şi alta contra statului ungar. * O nefericită întemplare. In Vişeulde jos, în comitatul Maramurăşului, s’au aflat într’o dimineaţă cinci oameni morţi într’o odaie: bărbatul, nevasta şi trei copii. Ei au fost înăduşiţi peste noapte de carbogen, deoarece ei au astupat hornul căsii, ca astfel căldura să stee închisă în chilie, dar’ gazul, grămădindu-se prea mult și neavând deschisă cărarea sa obicinuită, a produs asphyxie, sau după cum zice poporul: „trăsnire de horn“. * Matica Srbska. Averea „Maticei“ sârbesci constă în prima linie dintr’un capital de 120,000. Din taxele anuale ale membrilor ei se adună pe an 20—25,000 fl. Mai multe fundaţiuni, aproape o jumătate de milion, stau în directa administrare a „Maticei“ ; afară de acestea, „Matica“ administrează şi fundaţiunea „Trandafir“ în sumă de 300,000 fl. De curând s’a cerut în pensiune vice-presidentul „Maticei“, un comerciant avut, lăsând averea sa de 80,000 fl. în administrarea „Maticei“, făcând dispoziţii ca după moartea sa toată averea să se treacă în fondul „Maticei“. * Dunărea ameninţă cu exundare. Sloiuri de ghiaţă se grămădesc şi se înfundă, punând zăgaz apelor caries umflate din matcă şi năvălesc preste ţermuri. La Pojon toate întăriturile malurilor au fost sdrobite; la Szapp şi Medve ghiaţa s'a făcut munte în calea valurilor, apa cresce grozav şi primejdia unei exundări e mare. Mai greu pericol e la Gran, aici deja s’au înecat câteva persoane şi un vapor a fost sdrobit cu totul: cât e noaptea, autorităţile civile ţin în veghiere poporul prin sunete de trimbiţe şi sgomot de tobe. Se telegrafează, că toate lucrările de regulare ale Dunării au fost nimicite. * Premiare. Cetim în „Cooperatorul român“, că domnul Petru Manciu, croitor român din Oraviţa a fost premiat de juriul exposiţiei din Craiova cu medalia de aur pentru manufacturele sale expuse Numitul domn a fost şi în Austro-Ungaria premiat de juriile mai multor exposiţiuni. * Pregătirile de resboiu ale Rusiei. După scirile ce vin din Polonia rusească, în Wladava, guvernamentul Siedler, au fost încuartirate delele aceste patru regimente de dragoni. In Chelm, guvernamentul Dubliner, au sosit mai multe mii de kirgizi, soldați infanteriști mai slab armaţi. Pentru încuartirarea soldaţilor au fost daţi afară proprietarii caselor din casile lor proprii fără multe ceremonii. * Budgetul Rusid pro 1888 cuprinde următoarele cifre: venite 851.767.628 ruble, alte venite extraordinare 33.724.895 ruble, spese 851.242.423 ruble, alte spese extraordinare 34.250.100 ruble. * Logodna princiară. „Corespondance de l’Est* e informată dn Atena, că logodna celei mai mari fete a regelui George, cu fiul principelui de Wales e deja pe deplin încheiată. Se așteaptă deci sosirea principelui englez, ca peţirea să se facă după toate formele oficiale. Mirele va veni însoţit de unchiul seu, ducele de Ednburg. * Iubileul pontifical. După cum e informat dianul „Pol. Korr“, numărul peregrinilor la Roma, cu ocasiunea iubileului Papei, a fost de 40 pănă la 50 de mii. * O sinucidere originallă. Una dintre cele mai bune artiste -ţhspia, domnişoara Bastia, s’a sinucis qj'DD aceste într’un mod de tot original, prin foame. S’a închis într’o pivniţă, a aruncat cheia, şi a stat acolo clei întregi, pănăc® au ucis-o cele mai grozave chinuri pe lume, chinurile foamei. Ear’ causa sinuciderii e tot atât de originală, ca şi sinuciderea. Ea juca pe „Aida“ şi dela o vreme n’a mai putut se farmece lumea prin figura ei, deoarece s’a îngrăşat prea tare şi astfel având o talie cu mult mai groasă decât se cuvine unei fete svelte, ea s’a sinucis de necaz şi ciudă. Moartea unui poet. Cunoscutul romancier spaniol, Fernandez Gonzales, a murit Sâmbătă, la 7 Ianuarie, în cea mai deplină miserie, în Madrid. Gonzales, ale cărui romane s’au tradus în toate limbile culte europene, a ajuns în timpul din urmă la atâta sărăcie, încât nu mai avea bani să-’şi procure medicamente şi, neavând lemne de foc, el ’şi-a încălzit odaia cu manuscrisele şi tomurile de nuvele ale sale. Sicriul poetului se va aşeda de sigur în museul naţional; îmormântarea ’i se va face pe spesele statului, într’un mod solemn. Luptătorii după moarte, totdeuna după moarte! Şi pănă ce trăesc oamenii cei mari, luptând pentru deşteptarea şi luminarea naţiunii lor, naţiunea îi lasă să peară rupţi de foame şi vineţi de ger în odăi întunecoase!* Viitorul tren expres al Orientului, pe linia Paris—Viena—Constantinopol va face în viitor aceasta cale în 78 de oare, nu în 87 ca pănă acum. In 26 de oare va face drumul dela Paris la Viena, în 14 oare dela Viena la Belgrad preste Bruck, care în 38 de oare va călători pe linia Belgrad— Nisch—Sofia—Constantinopol. Intre Viena şi Pesta, apoi între Ţărigrad şi Salonichi vor comunicazilnic trenuri poştale cu o iuţeală de 35 chim. pe ceas. Varietăţi. (Un Solomon chinez.) Chinezii din Shangai nu se pot destul mira de înţelepciunea solomonică a unui judecător al lor. Intr’una din fiii®» s’a înfăţişat la judecătorie un bărbat, care era învinuit de un vecin al seu, căi-ar fi furat o masă. Acusatul neagă şi, ca argument al nevinovăţiei sale, spune că dînsul e cu mult mai slab decât se poată duce în spate o masă. Judecătorul ascultă cu linişte toată povestea acusatului şi în urmă se preface ca şi când ar compătimi pe bietul acusat. „Du-te acasă“ (zise „Şi pentru că te sciu lipit pământului, ia acel sac de colo, sânt în el 10.000 de lei! primesce banii ca dar dela mine“. Acusatul face; ia greul sac pe umăr şi pe aci îţi e drumul. Dar’ abia făcu câteva sute de paşi, când pandurii îl prinseră şi-’l înfundară la răcoare. Judecătorul dese ridând: „Ei, frate! Un om care poate duce un sac atât de greu, poate fura o masă, de ce să nu poată fura un obiect aşa uşor?“ (Introducere.) Costache Tarara scrie fratelui seu, din Bulgaria, în timpul răsboiului, şi începe scrisoarea: „îţi scriu, mult iubite frate, cu sabia într’o mână şi cu pistolul într’alta . . . .“ (La un fotograf ) Pâcală: Cât m’ar costa un portret de mărimea asta ? Fotograful : dece ai cea dintâiu probă şi câte doi celelalte. Pâcală: Atunci să ’mi le faci numai pe celelalte. Posta Redacţiuni. D-lui I. C. în A. Din causa îmbulzelii de materii sfintem nevoiţi a amâna publicarea rectificării. D-lui Dr. Pr. în C. îndată ce vom dispune de spaţiu. Corespondenţă, în Budatelec: Ne rugăm de înşirare simplă a faptelor. Nu o putem întrebuinţa. Posta ultimă. Budapesta, 15 Ianuarie n. Antisemitul Csatár a fost ales în Bichiş- Giula de deputat dietat în contra lui Göndöcs. Viena, 15 Ianuarie n. Delegaţiunile se vor întruni în luna lui Ma iu, spre a delibera încă în decursul anului titlul budgetului. Praga, 15 Ianuarie n. Kaulbars s’a exprimat faţă cu nişte jurnalişti împrieteniţi: Rusia nu va ceda la nici o întâmplare şi va susţine toate pretenţiunile ce le-a pus la 1886. Bucuresci, 15 Ianuarie n. Rusia concentrează masse de trupe mari la graniţa română. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 16 Ianuarie n. Adunarea deputaţilor a început desbaterea generală asupra budgetului. Hegedus vorbesce pro, Horánszky şi Helfy contra. Paris, 16 Ianuarie n. La vânătoarea ce a a rangiat-o presidentul, un gonaciu a lunecat, şi căutându-i puşca a vulnerat în şold pe generalul Bruyerre. Starea generalului e mulţumitoare. Petersburg, 16 Ianuarie n.„ Journal de St. Petersbourg“ z zice, că programul ministrului de finance confirmă din nou încrederea loială, că pacea s’ar pute menţină încă multă vreme. Bibliografie. „Almanachul“ României June. Acum cinci ani societatea academică „România Jună“ a edat prin concursul celor mai distinse puteri literare ale Românilor un almanach, care a fost întimpinat din partea onoratului public român cu cea mai viuă căldură. Almanachul acesta a realizat o veche dorinţă a societăţii noastre, care în momentul când s’a împlinit, ne-a umplut de o veselă mulţumire şi ni-a deschis totodată calea spre a continua lucrarea începută. Ear’ lucrarea s’a continuat. Şi adi suntem prea fericiţi de a pute anunţa onoratului public român, că societatea academică „România Jună“ va eda estan un nou „Almanach“, distins cu Augustul Nume Carmen Sylva şi înavuţit de iluştrii scriitori ai almanachului trecut şi de alţi bărbaţi eminenţi, membri ai societăţii. Almanachul va cuprinde următoarele scrieri noue: Carmen Sylva „Scăpată de suferinţă“. (Novelă). Alexandri V. „Ovidiu“. (Act. cel nou). Eminescu M. „De ce nu-mi vii“? — „Fámádévá“. (Poesii). Maiorescu T. „Din experienţă“. Mocsonyi A. „Consciinţa naţională“.Naum A. „Donna“Serafina. (Poesie). Negruzzi I. „Epistolă cătră Naum“. (Poesie). Neniţescu I. „Cântecul dorobanţului“. — „Cântecul tunarului“. (Poesii). Olănescu D. C. „Fiuntâna Blandusiei“. — „Pastel japonez“. (Poesii). Poni M. „Visurile“. (Poesie). Popescu I. „Educaţiunea naţională“. Sbiera I. „Solidaritatea intereselor“. Slavici 1. „Bobocel“. (Novelă). Teclu NI. „Despre elementele chemice“. Velovan St. „Intelectualitatea ca notă esenţială a plăcerii estetice şi morale“. Vulcan I. „Săracul“. (Poesie). Xenopol A.D. „Carac te rul lui Ş tefan-cel- Mare. Zamfirescu D. „Liniştea“. (Poesie). „Frica“. (Novelă). Nu vom stărui să accentuăm importanţa acestui op, onoratul public român, care a soitit să aprecieze atât de just primul nostru almanach, va apreţui tot aşa şi pe cel nou. Apelăm deci la sprijinul onoratului public român, căci de la întimpinarea ce o vom afla, depinde prosperarea „României June“. Almanachul va apare pe la mijlocul lunei lui Februarie st. n., având 17—18 coaie de tipar, 8° mare. Preţul 2 fl., pentru România 5 lei n. Comisiunea pentru „Almanach“. President: Secretar: Aurelian C. Grigorovici. Virgil Oniţ. Venitul curat e destinat pentru înaintarea scopurilor societăţii. Ofertele marinimoase se vor curta în deosebi. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 18 Ianuarie st. n. a. c. imobilele Antoniei Baumann de cătră tribunalul reg. din Arad. — 28 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui loan Sebu de cătră judecătoria reg. din Aradulnou (Uj-Arad). — 23 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui loan Molnár de cătră judecătoria reg. din Geoagiu. — 23 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui George Klusch de cătră tribunalul reg. din Ibasfaleu. — 20 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui Nicolae Anka, 21 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui Vita Gyorin și în 25 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui Paja Panicov, de cătră judecătoria reg. din Verseț. — 30 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui dr. David Zentay de cătră judecătoria reg. din Vinga. — 25 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui Zaharie Száva de cătră tribunalul reg. din Brașov. — 6 Februarie st. n. a. c. imobilele lui Iosif Iakab de cătră tribunalul reg. din Braşov. Concursuri: — Un post de scriitor la tribunalul reg. din Cluj, cu salar anual de 500 fl. şi 100 fl. bani de cuartii. — A se adresa pănă în 2 Februarie st. n. a. c. la preşedintele tribunalului reg. Péterffy Domokos, în Cluj. — Un post de jude la tribunalul reg. din Oradea-mare, cu salar anual de 1500 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa pănă în 18 Ianuarie st. n. a. c. la preşedintele tribunalului, Gyalokay Lajos, în Oradea-mare. — Un post de jude la tribunalul reg. din Mureş-Oşorheiu, cu salar anual de 1500 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa pănă în 31 Ianuarie st. n. a. c. la preşedintele tribunalului, reg. Szentmariay Dezső, în Mureş- Oşorheiu. — Un post de controlor clasa a IlI-a la oficiul de contribuţiune din Reghinul săsesc, cu salar anual de 800 fl. şi 100 fl. bani de cuartir. — A se adresa pănă în 29 Ianuarie st. n. a. c. la direcţiunea financiară în Cluj. — Un post de subju de reg. la judecătoria cercuală din Dej. — A se adresa pănă în 2 F e b rua r ie st. n. a. c. la preşedintele tribunalului Balaș Máté, în Dej. — Un post de practicant de drepturi la tribunalul reg. din Alba-Iulia, cu salar anual de 360 fl. — A se adresa pănă în 27 Ianuarie st. n. a. c. la președintele tribunalului, Henter Gábor, în Alba-Iulia. — Trei posturi de medici cercuali în comitatul Bistrița-Năsăud: 1. Cercul prim al Năsăudului cu salar anual de 600 fl.; 2. Cercul al doilea al Sângheorghiului românesc, cu salar anual de 720 fl. şi în cercul al 3-lea al Bistriţii cu salar anual de 500 fl. — A se adresa pănă în 31 Ianuarie st. n. a. c. la vicespanul comitatului: Láng, în Bistriţa. LOTERIE. Tragerea din 14 Ianuarie st. n. Budapesta: 81 12 54 86 11. Buletin meteorologic. Sibiiu, în 16 Ianuarie 1888. Preţul cerealelor. Piaţa din Braşov, 15 Ianuarie. Grâul hectolitru fl. 5.30, grâu mestecat fl. 3.60, secara fl. 3.20, anj fl. 3.15, ova fl. 1.60, cucuruzul fl. 3.50, mălaiul fl. 5.—, mazerea fl. 5.70, lintea fl. 7.50, fasolea fl. 3.70, crumpenele fl. —.80 carnea de vită p. kilo 32 cr., carnea de porc 40 cr., carnea de berbec 24 cr. Tergul de rîmători în Steinbruck. In 13 Ianuarie n. »’a notat: unguresci bătrâni grei 46.— cr. pănă 47.— cr. unguresci grei, tineri —.— cr. pănă 49.— cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., ușori 46.— cr. pănă 48.— cr., marfă țărănească, grea 46.— cr. pănă 46.1/s cr., de mijloc 45.1/2 cr. pănă 46.— cr., ușoară 45.— cr. pănă 45.1/, cr., românesci de Bakony, grei —.- - cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă—.— cr., transito serbesci grei 46.V, cr. pănă 47.— cr., transito de mijloc 46 - cr. pănă 47.— cr., transito uşori 45.— cr. pănă 46.— cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4°/0 cumpăniţi la gară. 6 oare Presiunea atmosf. în milimetri (Mediul lunar 726.9) Temperatura după Celsius Observată Diferenţa din pretţiuă 727.3 3.1 —16.3 Dimineața 728.9 1.5 —10.8 734.4 5.6 —10.5 Maximul şi minimul de temperatură Direcția vântului înălțimea umezelii 10.6—16.3 MW 1.3 —10.3—16.6 MW 2.5 —4.6 —11.8 MW 1.4 Cursul pieții din Sibiiu. din 16 Ianuarie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Câmp Bursa de Budapesta din 14 Ianuarie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6%...................................... „ „ „ „ 4°/g................. * * „ „ hârtie „ 5%......................• • • împrumutul căilor ferate ung................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing. . ........................................... „ „ „ cu cl. de sortare .... „ „ „ bănăţene-timișene .... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . Împrumut cu premiu ing....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă...................................... „ „ aur austriacă...................................... Locurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „de credit ing.............................. „ „ „ „ austr. ..... Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................. Argintul................................................................ Galbeni împărătesei................................................ Napoleon d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane ...................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 14 Ianuarie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0...................................... „ „ „ „ 4 /6...................................... „ „ hârtie „ 5%...................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ „ bănăţene-timișene .... Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................ Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . împrumut cu premiu ung....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă................................. „ „ aur austriacă...................................... Losuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ung.............................. „ „ „ „ austr............................ Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei................................................ Napoleon d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Adrian Casoltanu. 8.25 11.20 10.20 1.08 vând. 8.35 11.25 10.25 1.09 97.— 82.90 149.— 94.50 123.50 110.— 103.— 102.50 102.50 102.50 102.50 99.75 119. — 123.--79.25 80.75 109.75 135.— 870. 272.— 269.30 102.— 5.95 10.02 62.20 126.85 97.15 81.05 148.90 93.80 124.50 110.50 103.50 103.50 102.50 101.50 102.50 101.— 99.75 119. 12 .50 78.45 80.45 109.95 136.25 872.— 272.50 270.10 5.97 10.03 62.20 126.80 Lire turcesc.......................... „ Imperiali..................................... „ Buble rusesci.......................... „ 12 Ianuarie — 4 oare p. m. Casa Ultim Renta rom. per 1875 5“/„ . . --.-----.-- Renta română amort. 5 °/0 . . --.-----.-- „ (Schuldverschreib.) . . —.-----.--Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . --.-----.--Renta rom. (Rur. conv.) 6°/0 . --.----.-- împrumutul Municipal 5°/0 . . ---.--Scrisuri func. rurale 7°/0 . . --.----.--Scrisuri func. rurale 5% • •— --.-- Idem urbane 7°/o...................... ---— „ 6°/o...................... —.— n 50/0...................... --.---— Banca Naț. (500 lei vărs. într.) ---.---101. 1014 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) ------231.230 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) 199 . 201.198 S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) ---------Soc. r. de con. (250 lei vărs.) -----88.7..86 Oblig. Casei Pensiunilor. . . ---------Agio........................................... 17.60 17 80 Schimb Londra 3 luni........................... 25.26/, ---.--„ cek................................ 25.43^ --.--Paris 3 luni................................ 99.75 ---.--„cek..................................... 100.55 ---.--Berlin 3 luni........................... 124.05 --.__ _ cek................................ 124.05 --.__ Viena........................................... ®$1 « .....................................* Agio................................ 17.60 ---.--