Tribuna, februarie 1888 (Anul 5, nr. 25-47)

1888-02-02 / nr. 25

Pag. 98 CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Caransebeş, în 27 Ianuarie v. 1888. (Alegerea de deputat în Caransebeş.) Vre­­mile în care trăim sunt grele. Multă înţelep­ciune şi multă băgare de seamă se cere pen­­tru­ ca să ne afirmăm şi şi mai multă pentru­ ca să ne impunem. Fără această înţelepciune, fără această luare aminte însă am fi siliţi, ca şi mai departe să orbecăm în nesiguranţă şi în amărîciune, să rămânem şi mai departe osân­diţi la o viaţă ce nu se mai poate numi ome­nească. Tocmai pentru aceste cuvinte, bucurie mare trebue să străbată dintr’un unghiu al părţilor locuite de Români pănă la celalalt, de bărbăteasca faptă ce au săvîrşit-o în Zia­r1® astăcji fraţii noştri de aici din Severin; încă de ieri se vedeau cete de Români străbătând pe deosebite strade ale oraşului şi sfătuindu-se în taină asupra alegerii de deputat dietat; încă de ieri seara începuse a se înse­nina inima românească, care astăzi des de di­mineaţă, fără sgomot şi fără alaiu se iviau, cu veselia proprie lor, sute şi mii de alegători astfel, că la oara hotărîtă pentru începerea ac­tului de alegere cel puţin patru mii de băr­baţi tot unul şi unul se mişcau întocmai ca valurile unei mări spre casa fostului deputat, a generalului Traian Doda, ca aci în înţelesul promisiunii ce a dat-o, cu ocasiunea când a luat act de abciiierea lui, să primească sfatul ce li-­l va da în ajunul nouei alegeri. Ajunşi aci, aceşti oameni plini de dem­nitate şi de bunăcuviinţă, s’au postat în rend frumos şi cu o însufleţire manifestată prin vii strigări de „să trăeascâ generalul Doda!“ au provocat ivirea acestuia in fereastră. Lucru firesc, în acest moment sărbătoresc din nou au strigat toţi într’un glas: „să trăească generalul nostru Doda!“ Dar’după aceasta ur­mând o linişte întru adevăr vrednică de laudă, generalul, acest om de o rară popularitate şi de o şi mai rară vioiciune, cu cuvinte de rînd îi împârtăşesce poporului bucuria sa pentru buna sosire a lui, şi apoi credincios făgădu­­inţii sale îi recomandă fără multă vorbă, să aleagă de următor­ul seu pe harnicul fiu al acestui cerc, pe protopresbiterul Orşovei Mi­hail Popoviciu. Din acest moment, ca prin farmec, pa­rola­­jilii a fost: „să trăească prota nostru din Orşova, Mihail Popoviciu, între neîntrerupte aclamaţiuni apoi mul­ţimea, care mereu se speria cu cetele de voi­nici ce izvorau într’una, s’au îndreptat spre casa oraşului, unde punct la 8 oare a şi ajuns în pace şi sănătoasă. Aci apoi, după o scurtă dar’ pacînică pausă, s’a înfăţişat presidentul alegerii, proprietarul din Valea-boului, Bősz, şi în cuvinte respirate românesci a spus ce avea să spună în înţelesul legii, a spus adecă, că dacă în termin de o jumătate de oară se vor înfăţişa pe calea sa doi candidaţi se va începe actul alegerii, car’ dacă nu se vor în­făţişa doi, atunci se va afla îndemnat a pro­clama de ales pe unicul candidat ce­­i­ s’a in­sinuat, în acest timp de aşteptare toată suflarea românească se simţia mândră, tot Românul de faţă trăsăria de bucurie, căci bine scia, că can­didatul naţional este ca şi ales. Şi găgăuţi de tot ar fi trebuit să fie oamenii de altă pânură, pentru­ ca să îndrăznească a paşi ca contra­candidat, când preste patru mii de oameni nu aşteptau decât un semn, pentru­ ca să rostească cu fală numele bărbatului recomandat de ge­neralul Doda. Astfel fiind, după­ ce a trecut jumătatea de oară, numitul president s’a înfăţişat în poarta casei orăşenesei şi în înţelesul legii electorale §. 71, a proclamat de ales, mai în­­tâi, în limba ungurească, care după aceea mai pe larg în a noastră, pe singurul candidat Mihail Popoviciu şi totdeodată a mulţumit în cuvinte cuviincioase alegătorilor pentru ţinuta cea demnă şi pentru ordinea cea exemplară ce au dovedit-o pe timpul petrecerii lor aici. Lucru firesc, că însufleţirea ce a urmat după această proclamare era mare, era pare­­că nesfîrşită. Din mii de guri răsunau cu putere cuvintele: „Să trăească abregatul no­stru Mihail Popoviciu, să trăească generalul Traian Doda!“ Pare­ că întru adevăr fiecare alegător a­­junsese să înţeleagă, că ceea­ ce s’a făcut ai fi nu s’a făcut numai spre binele acestui cerc, ci spre binele întregului neam românesc de dincoace de Carpaţi, nu s’a făcut numai în numele lui, fără în numele tuturor fraţilor sei. De aici apoi în ordine frumoasă, aş pute­a zace în tact cătănesc, s’a îndreptat în­treagă mulţimea spre piaţa oraşului cu gândul, ca aci să ’i­ se presenteze noul deputat şi să-’şi desfăşure programul seu, ceea­ ce s’a şi în­tâmplat. După o aşteptare de câteva minute ace­sta, în ţinută sărbătorească, însoţit de vre­o câţiva fruntaşi, între vii aclamări se înfăţi­şează şi, după o bineventare rostită de refe­rentul şcolar Ionaş, le vorbesce alegătorilor sei cu dragoste părintească despre moartea cea amară ce o avem şi le desfăşură programul seu, care se poate resuma în următoarele: „Dl general Doda v'a recomandat să mă alegeţi; aşadar, fiind ales din în­crederea lui, eu ca deputat nu pot face decât ceea­ ce dînsul va afla de bine“. Program simplu acesta şi e la părere chiar naiv, dar, analisat cu deamăruntul, ori­ce om cu mintea întreagă şi serios va afla că pe cât este de laconic pe atât este de cuprinzător. După aceasta cu toţii ne-am luat drumul spre localitatea comunităţii de avere, pentru­ ca să ni se dee ocasiune de a auz­i gura gene­ralului dovedit şi de astădată bun comandant, şi ajunşi aci întru adevăr am avut mulţumirea sufletească de a-’l mai vede şi a-’l mai audi încă odată nu numai pe dînsul, dar’ şi pe nou alesul abregat rostind vre-o câteva cuvinte în­­sufleţitoare. încheiată seria ovaţiunilor, oamenii, în cea mai bună ordine, s’au împrăşciat pe la ale lor, car’ o bună parte, mai ales inteligenţa, s’a întrunit la o masă comună, unde s’a de­schis apoi firul toastelor. Lucru de sine înţeles, întâiul toast s’a ridicat de noul deputat în onoarea şi sănăta­tea vrednicului seu antecesor, al doilea de re­ferentul epitropesc Barzu în sănătatea alesului, al treilea de advocatul din Lugoj Brediceanu în sănătatea alegătorilor şi aşa mai departe. Aşa s’a petrecut alegerea de ahlegat die­tal aici în Caransebeş în dilaa de 27 Ianuarie 1888 v.­ Dee D-deu, ca pe viitor să ni se dee ocasiune a vede cât mai des privelişci înve­selitoare ca cea de atji, căci cu cât se vor spori mai mult priveliştile de acest fel, cu atât mai tare ne apropiem de soartea ce ni se cuvine, ca popor de aproape trei milioane de suflete, cu atât mai tare vom ajunge la lima­nul dorit. Echivalentul de competenţe erariale. (Urmare din Nr. 23.) Pentru averile mişcătoare echivalen­tul se calculează pe baza valorii fasionate, din care se scad datoriile ce cad în sar­cina averii mişcătoare şi cheltuelile de întreţinere. Dacă fasiunea nu se face valoarea se constată din oficiu. E lucru de sine înţeles, că fasiunile n’au să fie făcute după placul fasionato­­rului, ci au, pe cât se poate, să fie spri­­jinite de dovedi. Institutele de cultură şi de învăţă­mânt plătesc pentru averile nemişcătoare, pe care le au în proprietatea lor şi le folo­sesc pentru scopuri culturale, numai jumă­tate din echivalentul cuvenit. La averile ce întră în această cate­gorie se ia ruse, pentru calcularea echi­valentului, de casă, pentru pământuri ve­nitul catastral îmulţit cu 19, pentru ca­sele de chirie venitul curat îmulţit la Budapesta cu 15, iare în alte părţi ale ţerii cu 14, iar pentru casele ce nu întră în categoria celor de chirie darea de casă îmulţită cu 60. Dacă averile unei corporaţiuni bise­­ricesci sunt destinate numai în parte pentru instrucţiune, se ia numai pentru aceasta parte jumătate din echivalent. * * * Reproducem la acest loc şi urmă­toarea circulară emisă de consistorul greco­­oriental din Arad în cestiunea echivalentu­lui de competenţe erariale: „Din unele caşuri ce ne-au venit înainte în timpul mai nou, la plătirea contribuţiunii de „echivalent“ pentru sesiunea parochiilor reduse, aflând, că mulţi dintre preoţii noştri au fost însărcinaţi cu o sumă mai mare de „echivalent“, din causă că n’au scitit reclama la timp, aşadar, spre a feri pe atari, ca şi pe alţi preoţi, de asemenea însărcinări pe vii­tor, venim a vă aduce la cunoscinţa tuturor, că la 1 Ianuarie a. c. a întrat în viaţă o lege nouă, Articlul 45 din 1887, prin care se fac modificări însemnate în legea de mai nainte despre contribuţiunea de echivalent, pe care dorind a le face mai de aproape cunoscute şi onoratei noastre preoţimi, spre orientare la compunerea fasiunilor de echivalent îi punem în vedere următoarele puncte mai principale din acea lege. 1. După §. 5 al acelei legi, dela 1 Ia­nuarie a. c. înainte, la computarea contribu­ţiunii de echivalent dela pământurile paro­­chiale, bisericesci şi şcolare, ce cad sub echi­valent, se ia de basă venitul curat catastral de 20 de ori computat, car’ în comunele acelea, în care s’ar fi introdus taxe şi pentru regularea apelor, acolo are a se detrage din venitul curat şi taxa sau competenţa pentru regularea apei încât aceasta n’ar fi deja scă­­dut din venitul curat catastral. Spre exemplu, dacă venitul curat anual al cutărei sesiuni pa­­rochiale ar fi 50 fl., acest venit venind a se îmulţi de 20 de ori dă suma de 1000 fl., deci după această sumă se măsură echiva­lentul. Pentru acele pământuri însă, care aparţin institutelor de cultură şi învăţământ, la mă­surarea contribuţiei de echivalent se ia de bază venitul curat catastral de 19 ori com­putat. La casele din oraşe ce cad sub echi­valent, adecă în atari oraşe, în care contribuţia se plătesce după chiria sau arenda caselor, la măsurarea contribuţiunii de echivalent să ia de basă arenda caselor de 15 ori computate, car’ în sate unde contribuţiunea se plătesce după numărul chiliilor, acolo la măsurarea echivalentului se ia de basă contribuţiunea plătită în anul trecut dimpreună cu adaosul despre desărcinarea pământului (földtehermente­­sitési járulékkal) de 60 de ori îmulţit. 2. Contribuţia de echivalent la pămân­turile parochiale, bisericesci şi şcolare, este de­­fiptă prin lege cu 40 cruceri dela una sută floreni a venitului catastral anual, de 20 de ori îmulţit. De exemplu: dacă venitul anual catastral ar fi de 50 fl. această sumă de 20 de ori îmulţită ar da 1000 fl. deci contri­buţia anuală de echivalent ar fi de 4 fl. 3. Dela 1888 înainte echivalentul se staveresce tot pe câte un period de 10 ani următori, şi aşa precum se va staveri acum la început tot asemenea va rămână pe durata de 10 ani următori, care după trecerea celor 10 ani iarăşi se va staveri de nou pe alţi 10 ani. Astfel fiecare preot să fie cu atenţiune, ca nici pe pământurile şi casele parochiale, nici pe cele bisericesci şi şcolare, să nu se arunce echivalent mai mare de cum prescrie legea, care aruncându-se sumă mai mare, se reclame în contra, în sensul legii. Spre scopul acesta având în vedere, că autorităţile concernente în curând vor emite provocări cătră toţi preoţii, pentru a compune fasiunile dării de echivalent, preoţii noştri se însărcinează a-­şi procura fără amânare ex­trase din coaiele catastrale despre pământurile parochiale, bisericesti şi şcolare, din care, vă­zând venitul curat al acelor pământuri, să se orienteze la compunerea fasiunilor, inducând exact acel venit curat în fasiuni, apoi înain­tând acele fasiuni auctorității, dela care le a primit în termenul în care s’au cerut. 4. După­ ce se vor înainta acele fasiuni auctorităților, care le-au cerut, având pe basa acelora a se măsura contribuţiunea de echi­valent: preoţii au datoria a cerceta şi a se informa: câtă contribuinţă de echivalent s’a computat pe pământurile lor parochiale, biseri­cesci şi şcolare; şi dacă ar afla, că s’ar fi aruncat mai mult de cum prescrie legea, atunci să recurgă cel mult pănă în 19/31 Martie 1888 la direcţiunea financiară concernentă, iar de acolo la judeţul financiar din Buda­pesta. Dacă careva preot n’ar sei compune pasiunile, are datoria a consulta pe proto­popul seu, sau cel puţin pe alt coleg al seu din apropiere, care ar fi mai vărsat în causă. 5. Contribuţiunii de echivalent fiind su­puse şi averile mobile ale corporaţiunilor ob­servăm­­ că dela aceea sunt scutite toate odoa­­rele şi lucrurile bisericesci şi şcolare, ce se folosesc la serviciu de biserică sau şcoală, ci numai dacă s’ar afla cateva mobile în fo­losul preotului sau al învățătorului, ar cade sub echivalent de 20 cr. după valoarea de 100 fl.“ TRIBUNA CRONICA. Din causa sfintei serbatori de mâne numărul proxim al „Tribunei“ va apare numai Mercuri seara. * Dela Curte. Ieri a aut loc un bal la Curtea imperială din Budapesta. S’au trimis 1400 de invitaţiuni. * Numiri. Maiestatea Sa s’a îndurat prea graţios a numi de jude la tabla reg. din Budapesta pe judele dela tribunalul reg. din Bichiş-Giula Mihaiu Huszka. — Mini­strul de culte şi instrucţiune pu­blică a întărit definitiv în postul seu de pănă acum pe învăţătorul dela şcoala normală de stat din Rittberg Stefan Nikolényi. — Ministrul de justiţie a numit de vice-notar la tribunalul reg. din Sibiiu pe practicantul în drept dela acelaşi tribunal Anton Bocskor. — Domnul Alexandru Pe­­trovici, absolut al facultăţii de drept din Buda­pesta e numit ajutor de solgăbirău în Ghecia­­română.* Camera advocaţială din Braşov aduce la cunoscinţă, că advocatul Andreiu Kökösi din Sepsi-St.­Georgiu, în urma de­­cedării sale, a fost şters din lista acelei ca­mere, care de curator pentru cancelaria sa a fost numit advocatul din Covasna Árpád Kökösi. * Maghiarisări de nume. „Budapesti Közlöny“ publică următoarele schimbări de nume: Ludovic Mandl în „Magyar“; Mihaiu Bock în „Belényi“; minoreanul Samuilă Spitzer în „Kovács“ și Coloman Hand­­el în „Havas.“ * Industria ardeleană. Contrar tuturor asigurărilor guvernului maghiar, industria ar­deleană e pe cale de a se nimici cu desăvîr­­şire. După o statistică a camerii de comerciu şi industrie din Braşov în aceea localitate se află fără nici o ocupaţiune 218 de pantofari cu familie, 222 de calfe şi 399 de băieţi, total 839 de lucrători fără lucru. Se asigură, că camera de comerciu şi industrie va face pen­tru îndreptarea acestor neajunsuri, represen­­taţiuni energice la guvernul maghiar şi în deosebi la ministrul de comerciu. * Hymen. Mâne la 2/14 Februarie se celebrează la Budapesta cununia domnișoarei Georgina Mocsonyi de Foen, fiica re­gretatului George Mocsonyi de Foen, cu Rudolf conte d­e B­i­s­si­ng­e­n-N­i­p­p­e­r­g, cameral c. r. și locotenent în res.­al regim, de husari Radetzky Nr. 5. * Sbuciumări patriotice. Cetim în gu­vernamentalul „Aradi Közlöny“ următoa­rele: „George Popovici, învăţător în Buteni, a întrebuinţat totdeauna cărţi oprite în şcoală. Avertismentele nenumărate n’au folosit nimic. Acum în urmă metropolitul (?) ’l-a destituit la ordinul ministrului de culte şi instrucţiune publică.“# „O comună revoluţionară“. Ziarele din Budapesta sunt informate, că cele două companii maghiare trimise în Coşteiu pentru „restabilirea ordinei“, săptămâna viitoare vor părăsi comuna, neputându-se hrăni din sărăcia locuitorilor. In locul acestora se vor trimite însă 12 gendarmi. * Teatru de diletanţi în Reghinul să­sesc. Inteligenţa română din Reghin şi giur va arangia Duminecă la 19 Februarie st. n. 1888 în sala „Hotelului Orăşenesc“ din Reghinul­ săsesc o representaţiune teatrală în favorul şcolarilor miseri ,din loc. Se vor repre­­senta piesele: I. Cârlanii, vodevil într’un act de C. Negruzzi. Persoanele: Ionescu fiiul boerului proprietar, dl S. Barbu. Miron, Te­­rinte, ţerani fruntaşi d-nii J. Duma, V. Duma. Domnica, nevasta lui Miron, d-şoara Şchiopul. Vochiţa, nevasta lui Terinte, d-şoara Silvia Rusu. Scena se petrece într’un sat. II. Dru­­mul de fer, comedie într’un act’de V. Ale­­xandri. Persoane: Balașa, jupâneasă bătrână d-na M. Ceușan. Coconul Nalbă, proprietar, dl V. Duma. Adela fiica lui Nalbă, d-șoara Ale­s Șchiopul. Radu, inginer topograf, dl S. Barbu. Caliopi văduva interesantă, d-na S. Todea- Manoli, arândaş, dl Dr. Al. Ceuşan. Manola­­che fiul seu, dl Iacob Butnariu. Ioana Ţiganca, fată în casă, d-şoara Silvia Rusu. Sava, Ţigan, dl Iuliu Mera. Scena se petrece la moşia co­conului Nalbă. * Balul din Blaj. Balul ce a avut loc în Ziua de „Trei Sfinţi“ în Blaj, în folosul studenţilor bolnavi, după­ cum ni se scrie, a reuşit peste aşteptare. Deşi costumele n­a­ţ­i­o­­nale nu erau atât de bine representate ca în anii trecuţi, totuşi vedeai representate între doamne şi între domni toate costumele mai marcante. între doamne, Maria Marin a re­­presentat costumul bănăţănesc, Elena Nestor costumul abrudean, între domni Ludovic Ciato, advocat, a representat costumul de pe Târnava-mare, Parteniu Moldovanu, profesor, costumul omenesc, Aurel Popescu, comerciant, costumul săliştean. între pausă s’au jucat „Căluşarul“ şi „Bătuta“. * Un monstru. Ni se scrie din Surduc, comitatul Bihorului, următoarele : In 26 Ianuarie st. v. (7 Februarie st. n.) a fătat o vacă ungurească a economului Gavril Costa un viţel îngemănat dela pept înainte cu doi grumazi şi cu două capete; dela pept înapoi trupul îngemănat la pept și fătând vițelul a izidit car’ vaca a rămas slabă. * Iosif Gheorghianu, metropolitul pri­mat al României, a primit marele cordon al ordinului austriac Francisc­ Iosif. * Resultatul alegerilor din România. Alegerile din România s’au terminat săptămâna trecută în favorul partidului naţional-liberal de la cârmă, în 121 de colegiuri au reuşit guvernamentalii, în 10 vechii conservatori, în 26 liberalii disidenţi, în 6 junimiştii, între cei mai de frunte bărbaţi politici aleşi aflăm afară de miniştri pe M. Cogălniceanu, Las­car Catargiu, Dumitru Brătianu, A. Stolojan, general Lecca, G. Vernescu­, P. Carp, G. Chiţu, E. Costantinescu, N. Blaremberg, I. Câmpineanu şi C. Disescu. * Dl Titu Maiorescu va ţine, nu peste mult­e Zi de „Românul“, o conferenţă despre „Arta de a vorbi“ în noul palat al Ateneului.* Forţele Turciei în Europa. Efectivul trupelor turcesti din Europa e de 100.000 oa­meni cu 12.000 cai şi 700 tunuri. In mai puţin de 20­0’l® acest efectiv poate ajunge cifra de 250.000 oameni, toţi exercitaţi. In şese săptămâni Sultanul poate dispune de 700.000 oameni. Aceasta trebue să dee de gândit acelora, care ar voi să tulbure pacea sau se facă vre-o agresiune nejustificată con­tra Turciei. Asociatiunea transilvana­­ pentru literatura română şi cultura po­porului român. Nr. 540/1887. Proces verbal al comitetului luat în şedinţa dela 22 Decemvrie st. n. 1887. (Urmare d­e Nr. 20.) Nr. 223. Direcţiunea şcoalei de fete a Asociaţiunii prin adresa dto 15 Decemvrie a. c. Nr. 423 subşterne o socoteală în suma de 726 fl. 38 cr. v. a. preţul planului, comandat pe sama institutului, în urma cond­usului co­mitetului dto 13 Octomvrie a. c. de la firma „Bösendörfer“ în Viena. VARIETĂȚI. 9 (Un curios fenomen meteorologic.) S­iarele rusesci spun, că un curios fenomen meteorologic s’a observat în Besarabia. In momentul când soarele răsări, se zări de fiecare parte a discului solar două pete lu­minoase galbine-roșatice, în formă de ghiulele rotunde. Cu cât soarele se înălţa la arizont cu atât aceste ghiulele cresceau în mărime şi intensitatea lor se îndoia. Astfel se vedeau pe cei trei sori de o egală mărime şi departe unul de altul la vre­o sută de metri. Atmos­fera era foarte limpede, termometrul arăta 19° de frig şi cădeau mici fulgi de zăpadă. După câteva momente cei trei aștri se schimbară în trei coloane, ale căror base pă­reau că ating pământul, pe când vîrfurile lor ascundeau discurile celor trei sori întrecându-le încetul cu încetul. Cele două coloane laterale aveau toate colorile unui curcubeu, în coloanna Nr. 25 Instrumentul a sosit şi a fost aşezat în institut în starea cea mai bună, fiind,­­ după părerea d-lui G. Dimn, de o construcţiune excelentă. Direcţiunea cere a se asemna suma de mai sus la cassa Asociaţiunii. Totodată se încunosciinţează comitetul, că au sosit şi cele 19 bance comandate dela fabrica L. Feivel în Budapesta, de asemenea în urma unui cond­us al comitetului. Bancele costau aici loco 349 fl. 93 cr. care sumă de asemenea se se asemneze la cassa Asociaţiunii. (Ex. Nr. 533/1887.) — Suma de 726 fl. 38 cr. v. a. preţul clavirului comandat pe suma institutului, pre­cum şi suma de 349 fl. 93 cr. v. a.; preţul bancelor comandate pentru şcoala civilă, se asemnează spre solvire la cassa Asociaţiunii, cu aceea, că cerând trebuinţa, cassarul să fie autorizat a contrage spre scopul acoperirii nu­mitelor sume un împrumut. Nr. 224. Direcţiunea şcoalei civile de fete a Asociaţiunii prin adresa dt. 15 Decemvrie a. c. Nr. 430 arată, că, ca şi în anul trecut, d-ra Octavia Stolojan, învăţătoare la şcoala reuniunii femeilor, a avut şi în anul present, pănă acum, viotul la masa elevelor din in­ternat, plătind în anul trecut, prin direcţiune, taxa statorită de comitet cu alimentarul, adecă 42 cr. pe Zi-In anul present şcol. d-ra Octavia Sto­lojan, n’a plătit încă nici o taxă, fiindcă în decursul lunilor Septemvrie şi Octomvrie fă­cuse servicii de supraveghetoare a elevelor, pănă la numirea guvernantei a doua, car’ de atunci încoace direcţiunea n’a sciut ce taxă să-’i ceară. Direcţiunea întreabă, dacă alimentarea desnumitei ci­re pe lunile Septemvrie şi Octom­vrie se poate privi ca oferit gratuit pentru serviciile prestate, având a se pretinde dela dînsa numai taxa pentru lunile Noemvrie şi Decemvrie, şi în ce sumă? Să se mai dee dînsei şi pe viitor viptul în institut? Direc­ţiunea, fără privire la d-ra Stolojan, e de pă­rerea, că la masa elevelor să nu se dee vip­tul, decât damelor angageate în internat (Ex. Nr. 534/1887.) — De­oare­ce d-ra Stolojan, după­ cum se afirmă din partea direcțiunii, în lunile Sep­temvrie și Octomvrie a făcut servicii de gu­vernantă internatului, dînsa va avea să rebo­­nifice viptul numai pe timpul dela 1 Noem­vrie încoace pănă la Ziua în care ’i­ se va co­munica acest conclus, încetând cu aceasta Zi a mai avea viotul la masa elevelor din inter­nat, de carele pe viitor vor avea a se împăr­tăși numai daunele angajeate acolo, încât pentru sumă, d-ra Stolojan va avea să sorvească taxa stabilită cu anteprenorul adecă de Zi 42 cr. v. a. Nr. 225. Direcțiunea băncii generale de asiguraţiune mutuală „Transilvania“ prin adresa dto 16 Decemvrie a. c. Nr. 6758, răspunde la hârtia comitetului dto 6 Decemvrie a. c., ca răposatul preot gr.-or. din Oreşti, Ioan Mezei, a fost în adevăr asigurat cu poliţa Nr. 15.726 la un capital de 2000 fl. în favorul Asociaţiunii, că documentele necesare s’au pre­­sentat deja acelei direcţiuni şi că capitalul se va solvi conform condiţiunilor de asigurare în 2 luni, adecă în 12 Februarie 1888 la cassarul Asociaţiunii. In legătură cu aceasta se presentă răs­punsul preotului Nestor Manciu la hârtia co­mitetului dt. 6/12 Nr. 515 a. c. în care arată, că dînsul ca agentul băncii „Transilvania“ a aşternut, la cerere, toate documentele necesare la direcţiunea aceleia. (Ex. Nr. 535 şi 538/1887.) — Spre sciinţă, fiind împuternicit cas­sarul Asociaţiunii a ridica la timpul seu ca­pitalul asigurat, şi recercat a face un act fun­­daţional relativ la acela. Nr. 226. loan Guguianu, stud. de silv. prin adresa dt. 16 Decemvrie a. c. cere să l i­ se reelibereze ratele restante din stipendiul seu de 300 fl. (Ex. Nr. 536/1887.) Nesatisfăcând petentul cond­usului comi­tetului dto 2 Aug. a. c. Nr. prot. 95 cererea presentă nu se poate considera. Nr. 227. Membrul comitetului dl bar. Ursu reașterne socoteala architectului Szalay, ce­­i-s’a fost transpus, ca presidiului comisiunii edile spre dare de părere, cu rugarea a fi dispensat de afacerea aceasta după­ ce dînsul n’a făcut nici când parte din comisiunea, care a tractat cu numitul architect. (Ex. Nr. 530/1887.) — Socoteala architectului F. Szalay se transpune, spre dare de părere, celorlalţi doi membri din comisiunea edilă, anume: d-lor P. Cosma şi Eug. Brote. Sibiiu, s. d. n. Iacob Bologa m. p., Dr. I. Crişianu m. p. v.-president, secretar. II. Verificarea acestui proces verbal se în­crede d-lor: I. St. Şuluţ, P. Cosma, Dr. 11. Puşcariu. S’a cetit şi verificat. Sibiiu, 23 Noemvrie 1887. I. St. Şuluţ m. p. P. Cosma m. p. Dr. II. Puşcariu m. p.

Next