Tribuna, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 74-97)

1888-04-01 / nr. 74

Pag. 294 făcut-o încă în 1884, dar’ fără folos, căci împăratul Wilhelm s’a alăturat de oposițiunea principelui Bismarck. Noul ministru de résboiu al Fran­ciei, dl Freycinet, a adresat co­mandanților de corp următoarea cerculară: Chemat prin încrederea președintelui re­­publicei la conducerea ministerului de resboiu, simt înalta valoare ce ’mi-s’a făcut şi sciu­se-’mi dau samă de mulţimea datoriilor ce ’mi-se impun. N’am altceva în vedere decât de a îndeplini inovaţiunea făcută printr’un nelimitat devotament pentru armată şi o deo­sebită veghiare asupra celor mai scumpe in­terese ale ei. Nu cunosc nimic mai măreţ pentru armată, decât ca ea să se menţină în afară de politică şi de cestiunile, care agită partidele. Cât timp voiu fi eu în fruntea ei armata în toate gradele ei nu va fi decât ar­mata Franciei, armata datoriei, păcjitoarea in­­stituţiunilor şi legilor republicane. Voiu cere dela diferitele grade ale oficerimii exemplu de strictă disciplină, însufleţită de dreptate şi bunăvoinţă. Autorităţii nu trebue numai să li­ se supună cineva, ea trebue şi stimată şi iubită. Aceste principii sunt ale d-voastre ; d-voastre veţi însufleţi pe toţi subalternii ce-­i aveţi. Ştiu cât de mult patriotism aveţi întru înde­plinirea misiunii. Contez cu toată siguranţa pe d-voastră în străduinţa mea de a ajunge la scop. D-voastre de asemenea contaţi cu toată siguranţa pe mine, când va fi vorba de sprijinirea drepturilor şi de întărirea acţiunii d­v. înaintea camerii şi înaintea opiniunii pu­blice răspunderea mea va acoperi totdeauna pe a d-voastre şi autoritatea d-voastre legală o puteţi exercita fără nici o consideraţiune de altfel. Să lucrăm împreună la perfecţiunea organismului nostru militar. încordările ce am făcut până acum ne silesc să facem altele noue Câmpul progresului se lărgesce în meaura, în care merge cineva înainte. Să iuţim pasul, ca să nu fim întrecuţi de nimenea pe această cale, pe care toate naţiunile îşi caută condi­­ţiunile siguranţei şi independenţei lor. Cât priveste cestiunea bul­gară, din Sofia se depeşează biroului „Reuter“, că încercarea refugiaţilor din Brăila, de a propaga manifestele cu subscrierea „comitetul din 9 August“ între armata bulgară şi de a provoca prin ele anarchia, s’a zădărnicit cu de­­săvîrşire. Se­­jice, că principele în­suşi nu va ceda nici celei mai mari presiuni din partea Eu­ropei şi numai, făcându- se în­trebuinţare de forţă, o va pă­răsi B­ulgaria. Din camera României. Şedinţa dela 28 Martie v. r » Şedinţa se deschide la oara 1 şi jumă­tate sub presidenţa d-lui Gr. Chiţu, presenţi fiind 135 deputaţi. Dl V. Lascăr propune un proiect de lege, care autorizează pe guvern să vină în ajutorul ateneului român cu suma trebuitoare pentru terminarea edificiului ateneului. Dl T. Rosetti, presidentul consiliului, dă cetire mesagiilor, prin care se cere deschi­derea mai multor credite extraordinare, din care unul de 1.456.000 lei pentru ministerul de finance, şi altele pentru miniştrii de interne şi de domenii. Se depune pe biroul camerei budgetul spitalelor civile. Dl G­. Panu examinează situaţia noului minister, de puţin ce vrea şi ce nu vrea, cum are să înceapă şi cum să sfârşească, de unde şi până unde! „Tot ce nu e făcut după aceste regule nu e original, e siluit şi prin urmare nefiresc, e fătul unei frământări neiertate a creierilor. „Când scrii, iertat nu este ca să fii cu luare aminte la come, la puncte şi alte multe semne netrebnice, născocite anume spre a ză- i păci capul bietului scriitor. Nu! tu ai să mergi drept înainte, brăzdând mereu răbdătoarea hârtie, până ’ţi­ se sfîrşesc grăunţele. „Ajuns în capăt răsufli una, dar’ nu fiindcă doar’ ai fi ostenit, feresce Doamne! A scrie, a deveni nemuritor, când muritori sântem cu toţii şi neamuri se stîng aproape fără urmă, — a scrie ,fic, însemnează a nu face nimic şi totuşi a lucra, — ce sublim! „Şi după­ ce răsufli una, îţi ve­­i de ne­voile vieţii, la a căror punere la cale se cere şi frământare de minte, car’ manuscriptul îl aşezji cuviincios la o parte, ca pe un ce tare preţios, deşi producerea lui nu te-a costat muncă, ci iată aşa, o jucărie spre trecere de vreme. „Dacă te-ai pune să recetesci până nici nu s’a răcit încă bine, ai pută fi ispitit să în­­dreptezi şi ceea­ ce nu e de îndreptat, — adecă să te faci strică-măiestru, au păţit-o mulţi. „în­­jiua a doua, nu mai târziu, dar’ nici mai de vreme, faci netezirea trebuitoare, îndreptând ici şi colo ceea­ ce ’ţi­ se pare, că rămânând cum este ar fi prea din cale afară D-sa arată cum s’a desenat de câţiva ani luptele politice în ţeara noastră. De o parte era tabăra d-lui I. Brătianu cu parti­­sanii sei; de altă parte tabăra oposiţiei unite, în ultimele alegeri, făcute în condiţiunile sciute oposiţia n’a câştigat decât vre-o cincizeci de scaune. Aşa este. N’a avut majoritatea în cameră, dar­ a avut succesul moral, în urma demisionării guvernului d-lui Brătianu, care erau ministeriile ce puteau să vină în capul afacerilor? Sunt 3 ipoteze. Sau venia un minister compus din majoritatea parlamentară, sau din bărbaţi ai opoziţiei unite, care au luptat de 12 ani în contra mi­nisterului d-lui Brătianu şi care a avut me­ritul să întoarne spiritul public al ţerii, spre oposiţie, şi în fine sau venia un minister neu­tru, care să disolve camerele şi să consulte din nou colegiile electorale. Nu s’a făcut însă astfel. S’a chemat la guvern bărbaţii, pe care îi vedem astă­­i înaintea noastră. Oratorul se întreabă ce representă ac­tualul guvern? în ţeară nu are aderenţi, care nu formează un partid; de asemenea nici în parlament nu are pe nimeni ca aderent. Câţiva „junimişti“, când s-au aflat în camera trecută, fuseseră aleşi cu concursul guvernu­lui d-lui Brătianu. La alegerile trecute nici nu s’au presentat mulţi, puţini câţi sânt. Aşa dl Maiorescu nici nu s’a presentat la alegeri. Dl Panu spune, că programul grupului junimist este cunoscut destul de bine, se cu­­noasce de toată lumea, care sânt anume re­formele economice ce urmăresce acest grup. La putere fiind, grupul îşi va da toate silin­ţele spre a le realiza. Dl preşedinte al consiliului a­­cis în prima z zi a înfăţişării sale la cameră, că îşi va da toate silinţele spre a căpăta încrederea ţerii. „Eu stiu,­­fice oratorul, că mai întâiu se ca­pătă încrederea ţerii şi pe urmă se ajunge la minister, şi regele nu face decât să consacreze acea încredere.“ Guvernul acesta e compus de curtesani. Partidul conservator nu poate să admită aceasta. Dl Lascar Catargiu este de asemenea conser­vator și d-sa a declarat, că va lua cuvântul la desbaterile asupra răspunsului la adresa tronului şi atunci va spune, că regele n’are numai drepturi, ci şi datorii. După dl Panu, guvernul acesta nu va pute face alegeri libere. El va ţine la amorul său propriu, spre a nu căde cu ruşine şi prin urmare va influinţa. Dacă nu va găsi candi­daţi pentru deputăție, atunci îi va improvisa. D-sa s’ar fi aşteptat ca guvernul să di­solve îndată camerele. Budgetele nu l i­ se pot da, căci prin aceasta s’ar consacra acest gu­vern anormal. El trebue mai ântâiu să treacă prin alegeri. Oratorul cere să se disolve oamerile. DII. Blaremberg se ridică în po­triva acestui guvern, deşi el este compus de oameni de o capacitate şi probitate recunos­cută. Acest guvern este expresiunea prin ex­celenţă a guvernului personal. El este garanţia impunităţii faptelor guvernului trecut. Acest guvern este expresiunea prin excelenţă a con­tinuităţii aceleiaşi politice exterioare a d-lui I. Brătianu, politică pe care a combătut-o cu în­verşunare, cu un cuvânt a alianţei germane. Dl Blaremberg declară, că regulat ar fi fost ca guvernul să se fi încredinţat oposi­­ţiunii, care a răsturnat pe dl I. Brătianu. Guvernul personal este o călcare a pac­tului fundamental. El este o erezie constitu­ţională, în loc ca puterea să vină dela ţeară, ea emană dela coroană, original. Preste tot la netezire ai să fii mereu cu ochii în patru, adecă nici prea, prea, — nici foarte, foarte, — calea de mijloc e calea cea de aur. Te mărginesce deci la ştergerea literelor şi cuvintelor da prisos, la aşezarea comelor de tot felul, a punctelor şi a altor semne, de care nu te poţi lăpăda, pănă când lumea tot ţine la ele. Şi semne nu sânt, ca să le putem pune cruce odată! „De sine se înţelege, că precum la scriere aşa şi la netezire, mintea, judecata şi închi­puirea au să se poarte cu toată cuviinţa, frâul e al lor, dar­ nu să bată câmpii. „A treia z­i urmează pachetarea, scrierea adresei şi expedarea prin poştă ori expres. Aceste sânt lucruri de nimic, cu deosebire la scrierea adresei n’ai să fii cu nici o băgare de samă. Scrisoarea îţi vor ceti-o ei cei puşi de împărăţie spre treaba asta. Cu cât va fi adresa mai puţin ceteaţă, cu atât vei fi so­cotit de mai mare om, şi se vor îngriji ca cu deosebire­a ta scrisoare să nu se peardă. Pen­­tru­ că obiceiu domnesc este a scrie mai mult laba gâscii, cum se paece, — se vede că aşa le vede bine. Deşi adresa rău scrisă, titlul şi locul au să fie corecte, numai cât scrise ceva cam încurcat. „De aci încolo n’ai decât să aştepţi răs­punsul marelui oracol, redactor numit, a răs­puns ce numai favorabil poate să fie, dacă are el atâta simţ ca să te înţeleagă. . . .“ (V­a urma.) T­RIBUNA Oratorul voesce să arete, că guvernul personal nu datează numai de acum. Aşa dl Lascar Catargiu a cădut prin intrigi de ale palatului. Guvernul Brătianu a fost de ase­menea un guvern personal şi păcatul acestuia a fost, că a scăzut nivelul moral al societăţii. D-sa n’are încredere în guvernul actual. E un proverb românesc, care zice: „Bun e Dumnezeu, dar’ meşter e dracul?!“ Aşa zrice şi oratorul adresându-se băncii ministeriale: „Buni sânteţi d-voastre, dar’ meşter e dl I. Brătianu!“ (Ilaritate.) DIP. Grădişteanu declară, că a com­bătut guvernul trecut, fiindcă partidul era compus din elementele eterogene cele mai stri­cate; era o colectivitate. D-sa ca liberal se vede nevoit a combate guvernul actual compus din bărbaţi cu principii cu totul opuse alor sale. Şi d-sa este în contra guvernului per­sonal. Oratorul întreabă: care este programul politic al ministerului? D-sa nu-­l cunoasce. Nu cumva va ave programul cunoscut al d-lui Carp ? Atunci vom ave de furcă cu dl Carp! (Ilaritate.) Dl P. Carp. Aveţi puţină răbdare! Dl Grădişteanu. Necunoscându-vă programul sânt nevoit să fac ipotese. Oratorul combate câteva puncte din pro­gramul d-lui Carp, precum candidaturile ofi­ciale, majoratul etc. Voesce să scie, care sânt părerile guvernului, care îi este programul de guvernament, ce voesce să facă? Dl P. Carp, ministrul afacerilor stră­ine, răspunde pe rând celor trei oratori. Am fost acusaţi, că sântem un grup mic. Aşa este. Şi causa e, că n’am făcut parte din nici o coaliţie. — S’a dlis, că voim să guver­năm cu regele şi cu dorobanţul. Nu înţele­gem atâta neseriositate. Când s’a făcut nea­­tîrnarea şi regalitatea dl I. Brătianu a­­jis, că d-sa şi partidul seu le-a făcut. Atunci d-sa a răspuns, că nu dl Brătianu le-a făcut, ci regele şi dorobanţul român. Dl Carp recunoasce, că nu sânt po­pulari. Voim a dovedi însă, drce­asa, că am întrat nepopulari în guvern şi vom eşi popu­lari în oposiţiune cu fostul guvern, care a întrat popular şi a cătrat nepopular. Noi voim să avem încrederea farftelor împlinite. D-sa promite, că alegerile vor fi libere, dar’ nu cum a aj.­s dl Panu. Vor fi nepărtinitori şi îşi vor face o onoare din aceasta. La cele dise de dl Blaremberg, de a se da în judecată guvernul trecut, dl Carp spu­ne, că d-sa recunoasce, că greşelile în poli­tică sânt grave, dar­ că ele nu trebuesc răs­­bunate. Ministrul afacerilor străine declară, că va urma aceeaşi politică exterioară ca dl I. Brătianu. Programul guvernului este: 1. Inamovibilitatea magistraturei con­form cu elementele serioase, de care dispune. Deja este în studiu inamovibilitatea curţilor de apel. 2. In materie de finanţe o bună admi­­nistraţiune a băncii naţionale; scăderea valutei financiare. 3. O lege comunală, care să dee comunelor mai multă neatîrnare decât pănă acum. 4. O lege, care să asigure posiţiunea lucrărilor după principiile moderne. 5. Reforma învăţământului. Cu privire la disolvare dl Carp declară categoric, că corpurile legiutoare vor fi di­­solvate, dar’ nu acum, când ţeara este agi­tată, să se mai liniştească spiritele, să se domolească pasiunile, pentru­ ca colegiile elec­torale să trimită cameră adevărată expresiune a ţerii. D-sa roagă numai să ’ i­ se voteze bud­getul, care este al ţerii, dar’ nu al gu­vernului. Făcând aceasta majoritatea şi mi­noritatea vor dovedi, că fac un act de pa­triotism. Şedinţa se suspendă. La redeschiderea şedinţii dl Giuvara combate guvernul căciut. D-sa a căutat în istoria ţerii să vadă, dacă situaţiunea de ar fi creată ţerii găsesce seamăn, şi a găsit în perioda ce a urmat anu­lui 1866. D-sa cetesce cele scrise de dl Bo­­lintineanu, care pare a fi o fidelă descriere a situaţiunii de a­ fi. Guvernul şi majoritatea căzute sânt moarte. După orator, regele a fost constituţio­nal când a chemat la guvern pe actualii mi­niştri. Dl Brătianu se riscase pentru ultima oară cu naea sa politică, deja prea de multe­­ori reparată, şi valurile ocealului a făcut să peară. Dar’ dl Brătianu a luat în nae ca pe o paveză coroana, şi acum s’a încredinţat unor piloţi încercaţi paza acestei coroane scă­pată din naufragiu. Rămâne acum ca ţeara să ratifice, sau să infirme ceea­ ce a făcut M. S. regele. Oratorul nu se unesce într’un punct cu declaraţia d-lui Carp. Dl ministru al afacerilor străine a declarat că, greşelile în politică se îndreptează, nu se răsbună. Dl Giuvara nu este pentru răsbunare, dar’ declară, că gre­şelile trebuesc pedepsite, mai ales când ele cad sub legile penale. Oratorul recunoasce, că programul gu­vernului cuprinde multe reforme liberale și vede această cu deosebită plăcere. Dl T. I o n e s c u se asociază cu preo­pinentul. Să se dea concurs guvernului ac­tual. Nu este însă pentru răsbunările joase. Dacă se va da în judecată dl I. Brătianu, însuși domnia-sa ar fi unul dintre apărătorii sei politici. Oratorul cere o mai repede di­solvare. Dl N. Fr­e v­a cere asemenea o mai grab­nică disolvare. D-sa declară, că dă guvernu­lui concursul seu. Guvernul cădut a ajuns să fie ca o for­­măriţă pentru cetăţeni. El este mort împreună cu colectivitatea. Cere pedepsirea hoţiilor săvîrşite şi fap­tele de la 14 Martie. Guvernul actual nu poate se le ierte. Poporul ar pute să creadă, că este în înţelegere cu dl I. Brătianu. în­trebăm deci pe guvern, dacă va pedepsi pe hoţi ? dacă va pedepsi pe autorii asasinului de la 15 Martie? Este nevoe de disolvarea ime­diată şi de alegeri absolut libere. D­L. Catargiu ,zice, că declaraţiile guvernului sânt cam elastice. Motivele puse înainte ca să nu se facă acum disolvarea şi să se facă alegerile, nu par întemeiate. Cere­rea budgetului nu o înţelege. Pricepe ce­rerile de credite. Voesce oare şi actualul guvern să se voteze într’o singură noapte budgetele? Să facă şi el ca cel trecut? pănă acum nici nu s’a împărţit proiectele de budget. D-sa e de părere, ca guvernul să urmeze încă un an cu budgetele, îi dă drep­tul acesta constituţiunea. Disolvarea este ne­cesar să se facă imediat. D-sa aşteaptă de­claraţii precise. Opoziţia nu este mulţumită. Dacă nu se va disolva repede, atunci agitaţia, departe de a se potoli, va cresce. Dl T. Rosetti, preşedinte al consiliu­lui, declară, că este cu neputinţă ca guvernul să meargă cu budgetul de anul trecut. Di­solvarea nu o poate face imediat. Guvernul a făcut un program, să ’i-se dee clar’ timpul şi mijloacele ca să poată realiza promisiunile din program. D-sa cere să ’i-se dea şi oa­meni, pentru­ ca în adevăr să poată face ale­geri libere. Dacă­­i­ s’a făcut onoarea de a se încrede în cinstea personală a miniştrilor, să li se facă onoarea de a se încrede şi în cinstea d-lor politică. După puţine cuvinte ale d-lui Fleva, discuţiunea se închide, şi şedinţa se ridică la oarele B1/*­ CRONICĂ. Maiestatea Sa împărăteasa-Regina în cursul săptămânei viitoare se va reîntoarce la Viena.* Numiri. Ministrul de culte şi in­strucţiune publică a întărit definitiv în posturile lor de pănă acum pe învăţătoarele Hed­vig Müller-Rieth de la şcoala element, de stat din Orşova, Elisabeta Hoffman şi Adela M­o­h­r de la şcoala elementară de stat din C­o­­halm. * Ministrul de finance a nu­mit oficial de cont. cl. III la direcţiunea de mine din Baia-mare pe oficialul de cont. adjunct Iuliu Csaszkóczy. * Maghiarisări de nume. „Budapesti Közlöny“ publică următoarele schimbări de nume: Adolf Roth în „Révész11 și Iosif La­ger (din Secărâmb) în „Tábor“. * Târg de vite de prăsilă în Sibiiu. Comisiunea economică a comitatului Sibiiu a hotărît înființarea de târguri de vite de prăsilă în Sibiiu. Aceste târguri se vor ţină deodata cu târgurile de vite de primăvară, şi vor cuprinde toate soiurile de vite. In anul acesta târgul se va ţine în 29 Apri­lie st. n. şi vor fi admise numai vite cor­nute (tauri, vaci şi viţei). Vitele cu însuşiri eminente, admise la acest târg, vor fi pre­miate cu premii în bani prin un juriu anume numit spre acest scop. Suma pre­miilor ce vine a se împărţi s’a taxat cu 400 ft. — Publicaţiunile oficiale detailate privitoare la acest târg se vor face în curând prin vice­­comitere. Atragem cu deosebire atenţiunea cultivatorilor şi neguţătorilor de vite la acest târg de vite de prăsilă. * 1/13 Aprilie. „Mulţi nebuni sânt în lumea asta“, — zice bărbatul păcălit din „Francillon“ tatălui seu. — „Mulţi, foarte mulţi, — răspunde tatăl, — dar’ totdeauna mai mulţi cu unul, decât cum crede omul“. Or fi mulţi „nebuni“ şi astăzi, în­­jiua păcăli­turilor celor mai caraghioase, dar când îşi dă cineva seama asupra numărului „nebunilor“ sau al „păcăliţilor“, să nu uite, că numărul lor e mai mare cu unul. *• Pensionarea funcţionarilor de stat. Consiliul ministerial din Budapesta văz­ând, că numărul pensioniştilor se îmulţesce din­toi că merge, şi că această îmulţire îngreunează foarte mult situaţiunea tesaurului, considerând, că în primul cvartal al anului curgător suma pensiunilor s’a îmulţit cu 200.000 fl., — a decis, ca cu începere dela 1 Aprilie a. c. numai acei funcţionari să fie pensionaţi, care au ajuns la vîrsta de 60 de ani.* Ajutori de judecători. Ministerul jus­tiţiei a numit pre­lungă judecătorii de la tabla Nr. 74 regească din Budapesta o droaie de ajutori de judecători. Intre 17 ajutori a întrat și un Român, anume Tom­a Dogar­iu, fost jude­cător la tribunalul din Lugoj. * Circul Born numai­decât, după­ ce a sosit aici, ’şi-a desfăcut colosalul cort ameri­can pe locul dinaintea casarmei de infanterie şi aseară la 8 oare ’şi-a început deja prima representaţiune. In general dl. director Born dispune de un personal mare şi bine instruit şi staulul seu conţine o mulţime de cai fru­moşi şi de rasă nobilă. Cu toate că o mare parte din publicul din loc nu credea, că dl. Born va putea să se aranjeze astfel, ca în diua când sosesce se şi dee o representaţiune şi astfel foarte mulţi nici nu erau pregătiţi pentru representaţiunea de aseară, circul a fost cercetat de un public de preste 1500 persoane. Programul a fost lung şi variat. Producţiu­­nile cu caii dresaţi şi conduşi de Mr. Willy Heuberger au fost prestaţiuni, ca şi de care numai în cele mai mari şi renumite cir­curi se pot vedea. Japonezii Ich-K­i t c­h e­e şi Motto-Kitschee, au săvîrşit lucruri uimi­toare şi cu o precisiune proprie japonezului, cel dintâiu pe un bambus ce era atîrnat de cort în lungime de vre­o 3 metri şi al doilea pe sfoară întinsă. Eleganţa, cu care dşoara Ghi­­ca a călărit admirabil dresatul cal englezesc şi destoinicia unică în felul ei a jocquey-urii Mr. Freed Cooke, despre care proprietarul circului cu mândrie o spunea, că aşa un călăreţ trebue să se mai nască, au satisfăcut pe deplin pretenţiilor ce publicul sibi­an le lega de circ. Cei doi elefanţi bine dresaţi au încheiat şirul producţiunilor, la care clovnii circului au contribuit şi ei cu glumele lor ce făceau mai cu samă copiilor o deosebită plăcere. * Profeţi nuoi. La Raab au apărut de curând doi profeţi noui în persoanele a doi Englezi, unul creştin, altul Evreu, care s’au unit să susţină, că Evreii zădarnic aşteaptă pe Mesia, prevestitul de cărţi, căci el a fost deja în lume şi nu este altul decât Christos. Nu­miţii au provocat o întrunire, la care au asis­tat foarte mulţi creştini şi vre-o 50 de Evrei. Dovezile şi argumentele ce au adus au fost aprobate în unanimitate. Ei au dat în lume o publicaţie, prin care cheamă la discuţia căr­ţilor evreesci pe cei mai mari rabini, spre a le arătă că texturile nu se raportă decât la ce­ea­ ce s’a întâmplat acum 1888 de ani în Na­zareth. Au scos şi broşuri, însă numai în evre­­esce, astfel, că nu pot fi înţelese de toţi. Au făgăduit însă că în curând vor da la lumină învăţăturile lor în limba ungurească şi nem­ţească. Ei îşi propun a pune basele unei noue religii evreesci. La a doua întrunire, ce s’a ţinut în Raab, au luat parte mai mulţi Evrei decât la ântâia şi s’au observat şi doi rabini bărboşi bătrâni, perciunaţi şi gheboşi, care um­blau repede de la un asistent la altul împăr­­ţindu-le argumente contrarii acelor date de englezi. Ei au fost daţi afară şi discursurile au urmat în aplauzele Evreilor presenţi. * Judecată înţeleaptă. Tribunalul din Budapesta­­l-a condamnat pe Am­on Milose­vics, pentru o încercare de omor premeditată, la reclusiune pe viaţă şi la perderea tuturor drepturilor sale politice pe­­iece ani. Prin ur­mare ucigaşul Milosevics numai după­­iece ani de la moartea sa va ave drepturi politice. Academia română. Sesiunea generală din anul 1888. Raportul secretarului general asupra lucrări­lor făcute in anul 1887—88. (Urmare.) III. Publicaţiunile Hurmuzachi si cercetări­i­­ istorice. In anii trecuţi publicaţiunile documen­telor istorice, adunate de nemuritorul Eu­­doxiu Hurmuzachi şi îmulţite cu produsul cercetărilor academiei, au înaintat cu mare repe­ziciune. In acest an s’au tipărit următoarele volume: 1. S’a terminat partea 2-a a volumului III., în care s’au publicat 563 documente din anii 1576—1600. Cea mai mare parte din aceste documente, privitoare la faptele lui Mi­­haiu Vodă Viteazul și la epoca domniei, pro­vin din archivele Veneţiei, prin statornica bunăvoinţă a directorului lor dl Cecchetti. Altele au fost adunate din bibliotecile şi ar­chivele Romei prin îngrijirea zelosului şi re­gretatului dr. Obedenar, precum şi din biblio­teci şi archive polone, strînse de cătră răpo­satul nostru coleg Papiu Ilarian şi procurate altele în urma cercetărilor făcute de cătră bibliotecarul nostru dl I. Bianu în călătoria întreprinsă spre acest scop. La sfîrşitul vo­lumului s’a reprodus textul a 40 de broşuri tipărite la Roma, Verona şi Ferara în anii 1594—1601, care toate sânt relaţiuni despre răsboaiele făcute în contra Turcilor în acei ani de cătră Mihaiu Viteazul, Sigismund Ba­­thori, principele Transilvaniei, şi de împăratul Austriei, broşuri, care au fost dăruite în anul trecut de mine bibliotecei academiei. La acest volum se tipăresce acum indicele alfabetic, și în curând va fi publicat. îndată după termi­narea lui se va începe tipărirea volumului II., care va cuprinde documentele privitoare la anii 1451—1575. 2. S’a publicat ântâia jumătate a vo­lumului al IlI-lea din suplementul la colec­­țiunea Hurmuzachi. In acest volum (de 395 pagine) s’au tipărit toate documentele, în număr de 56, procurate prin îngrijirea d-lui Odobescu din archivele ministerului afacerilor străine din Paris. Toate aceste documente.

Next