Tribuna, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 74-97)
1888-04-01 / nr. 74
Pag. 294 făcut-o încă în 1884, dar’ fără folos, căci împăratul Wilhelm s’a alăturat de oposițiunea principelui Bismarck. Noul ministru de résboiu al Franciei, dl Freycinet, a adresat comandanților de corp următoarea cerculară: Chemat prin încrederea președintelui republicei la conducerea ministerului de resboiu, simt înalta valoare ce ’mi-s’a făcut şi sciuse-’mi dau samă de mulţimea datoriilor ce ’mi-se impun. N’am altceva în vedere decât de a îndeplini inovaţiunea făcută printr’un nelimitat devotament pentru armată şi o deosebită veghiare asupra celor mai scumpe interese ale ei. Nu cunosc nimic mai măreţ pentru armată, decât ca ea să se menţină în afară de politică şi de cestiunile, care agită partidele. Cât timp voiu fi eu în fruntea ei armata în toate gradele ei nu va fi decât armata Franciei, armata datoriei, păcjitoarea instituţiunilor şi legilor republicane. Voiu cere dela diferitele grade ale oficerimii exemplu de strictă disciplină, însufleţită de dreptate şi bunăvoinţă. Autorităţii nu trebue numai să li se supună cineva, ea trebue şi stimată şi iubită. Aceste principii sunt ale d-voastre ; d-voastre veţi însufleţi pe toţi subalternii ce-i aveţi. Ştiu cât de mult patriotism aveţi întru îndeplinirea misiunii. Contez cu toată siguranţa pe d-voastră în străduinţa mea de a ajunge la scop. D-voastre de asemenea contaţi cu toată siguranţa pe mine, când va fi vorba de sprijinirea drepturilor şi de întărirea acţiunii dv. înaintea camerii şi înaintea opiniunii publice răspunderea mea va acoperi totdeauna pe a d-voastre şi autoritatea d-voastre legală o puteţi exercita fără nici o consideraţiune de altfel. Să lucrăm împreună la perfecţiunea organismului nostru militar. încordările ce am făcut până acum ne silesc să facem altele noue Câmpul progresului se lărgesce în meaura, în care merge cineva înainte. Să iuţim pasul, ca să nu fim întrecuţi de nimenea pe această cale, pe care toate naţiunile îşi caută condiţiunile siguranţei şi independenţei lor. Cât priveste cestiunea bulgară, din Sofia se depeşează biroului „Reuter“, că încercarea refugiaţilor din Brăila, de a propaga manifestele cu subscrierea „comitetul din 9 August“ între armata bulgară şi de a provoca prin ele anarchia, s’a zădărnicit cu desăvîrşire. Sejice, că principele însuşi nu va ceda nici celei mai mari presiuni din partea Europei şi numai, făcându- se întrebuinţare de forţă, o va părăsi Bulgaria. Din camera României. Şedinţa dela 28 Martie v. r » Şedinţa se deschide la oara 1 şi jumătate sub presidenţa d-lui Gr. Chiţu, presenţi fiind 135 deputaţi. Dl V. Lascăr propune un proiect de lege, care autorizează pe guvern să vină în ajutorul ateneului român cu suma trebuitoare pentru terminarea edificiului ateneului. Dl T. Rosetti, presidentul consiliului, dă cetire mesagiilor, prin care se cere deschiderea mai multor credite extraordinare, din care unul de 1.456.000 lei pentru ministerul de finance, şi altele pentru miniştrii de interne şi de domenii. Se depune pe biroul camerei budgetul spitalelor civile. Dl G. Panu examinează situaţia noului minister, de puţin ce vrea şi ce nu vrea, cum are să înceapă şi cum să sfârşească, de unde şi până unde! „Tot ce nu e făcut după aceste regule nu e original, e siluit şi prin urmare nefiresc, e fătul unei frământări neiertate a creierilor. „Când scrii, iertat nu este ca să fii cu luare aminte la come, la puncte şi alte multe semne netrebnice, născocite anume spre a ză- i păci capul bietului scriitor. Nu! tu ai să mergi drept înainte, brăzdând mereu răbdătoarea hârtie, până ’ţi se sfîrşesc grăunţele. „Ajuns în capăt răsufli una, dar’ nu fiindcă doar’ ai fi ostenit, feresce Doamne! A scrie, a deveni nemuritor, când muritori sântem cu toţii şi neamuri se stîng aproape fără urmă, — a scrie ,fic, însemnează a nu face nimic şi totuşi a lucra, — ce sublim! „Şi după ce răsufli una, îţi vei de nevoile vieţii, la a căror punere la cale se cere şi frământare de minte, car’ manuscriptul îl aşezji cuviincios la o parte, ca pe un ce tare preţios, deşi producerea lui nu te-a costat muncă, ci iată aşa, o jucărie spre trecere de vreme. „Dacă te-ai pune să recetesci până nici nu s’a răcit încă bine, ai pută fi ispitit să îndreptezi şi ceea ce nu e de îndreptat, — adecă să te faci strică-măiestru, au păţit-o mulţi. „înjiua a doua, nu mai târziu, dar’ nici mai de vreme, faci netezirea trebuitoare, îndreptând ici şi colo ceea ce ’ţi se pare, că rămânând cum este ar fi prea din cale afară D-sa arată cum s’a desenat de câţiva ani luptele politice în ţeara noastră. De o parte era tabăra d-lui I. Brătianu cu partisanii sei; de altă parte tabăra oposiţiei unite, în ultimele alegeri, făcute în condiţiunile sciute oposiţia n’a câştigat decât vre-o cincizeci de scaune. Aşa este. N’a avut majoritatea în cameră, dar a avut succesul moral, în urma demisionării guvernului d-lui Brătianu, care erau ministeriile ce puteau să vină în capul afacerilor? Sunt 3 ipoteze. Sau venia un minister compus din majoritatea parlamentară, sau din bărbaţi ai opoziţiei unite, care au luptat de 12 ani în contra ministerului d-lui Brătianu şi care a avut meritul să întoarne spiritul public al ţerii, spre oposiţie, şi în fine sau venia un minister neutru, care să disolve camerele şi să consulte din nou colegiile electorale. Nu s’a făcut însă astfel. S’a chemat la guvern bărbaţii, pe care îi vedem astăi înaintea noastră. Oratorul se întreabă ce representă actualul guvern? în ţeară nu are aderenţi, care nu formează un partid; de asemenea nici în parlament nu are pe nimeni ca aderent. Câţiva „junimişti“, când s-au aflat în camera trecută, fuseseră aleşi cu concursul guvernului d-lui Brătianu. La alegerile trecute nici nu s’au presentat mulţi, puţini câţi sânt. Aşa dl Maiorescu nici nu s’a presentat la alegeri. Dl Panu spune, că programul grupului junimist este cunoscut destul de bine, se cunoasce de toată lumea, care sânt anume reformele economice ce urmăresce acest grup. La putere fiind, grupul îşi va da toate silinţele spre a le realiza. Dl preşedinte al consiliului acis în prima z zi a înfăţişării sale la cameră, că îşi va da toate silinţele spre a căpăta încrederea ţerii. „Eu stiu,fice oratorul, că mai întâiu se capătă încrederea ţerii şi pe urmă se ajunge la minister, şi regele nu face decât să consacreze acea încredere.“ Guvernul acesta e compus de curtesani. Partidul conservator nu poate să admită aceasta. Dl Lascar Catargiu este de asemenea conservator și d-sa a declarat, că va lua cuvântul la desbaterile asupra răspunsului la adresa tronului şi atunci va spune, că regele n’are numai drepturi, ci şi datorii. După dl Panu, guvernul acesta nu va pute face alegeri libere. El va ţine la amorul său propriu, spre a nu căde cu ruşine şi prin urmare va influinţa. Dacă nu va găsi candidaţi pentru deputăție, atunci îi va improvisa. D-sa s’ar fi aşteptat ca guvernul să disolve îndată camerele. Budgetele nu l i se pot da, căci prin aceasta s’ar consacra acest guvern anormal. El trebue mai ântâiu să treacă prin alegeri. Oratorul cere să se disolve oamerile. DII. Blaremberg se ridică în potriva acestui guvern, deşi el este compus de oameni de o capacitate şi probitate recunoscută. Acest guvern este expresiunea prin excelenţă a guvernului personal. El este garanţia impunităţii faptelor guvernului trecut. Acest guvern este expresiunea prin excelenţă a continuităţii aceleiaşi politice exterioare a d-lui I. Brătianu, politică pe care a combătut-o cu înverşunare, cu un cuvânt a alianţei germane. Dl Blaremberg declară, că regulat ar fi fost ca guvernul să se fi încredinţat oposiţiunii, care a răsturnat pe dl I. Brătianu. Guvernul personal este o călcare a pactului fundamental. El este o erezie constituţională, în loc ca puterea să vină dela ţeară, ea emană dela coroană, original. Preste tot la netezire ai să fii mereu cu ochii în patru, adecă nici prea, prea, — nici foarte, foarte, — calea de mijloc e calea cea de aur. Te mărginesce deci la ştergerea literelor şi cuvintelor da prisos, la aşezarea comelor de tot felul, a punctelor şi a altor semne, de care nu te poţi lăpăda, pănă când lumea tot ţine la ele. Şi semne nu sânt, ca să le putem pune cruce odată! „De sine se înţelege, că precum la scriere aşa şi la netezire, mintea, judecata şi închipuirea au să se poarte cu toată cuviinţa, frâul e al lor, dar nu să bată câmpii. „A treia zi urmează pachetarea, scrierea adresei şi expedarea prin poştă ori expres. Aceste sânt lucruri de nimic, cu deosebire la scrierea adresei n’ai să fii cu nici o băgare de samă. Scrisoarea îţi vor ceti-o ei cei puşi de împărăţie spre treaba asta. Cu cât va fi adresa mai puţin ceteaţă, cu atât vei fi socotit de mai mare om, şi se vor îngriji ca cu deosebirea ta scrisoare să nu se peardă. Pentru că obiceiu domnesc este a scrie mai mult laba gâscii, cum se paece, — se vede că aşa le vede bine. Deşi adresa rău scrisă, titlul şi locul au să fie corecte, numai cât scrise ceva cam încurcat. „De aci încolo n’ai decât să aştepţi răspunsul marelui oracol, redactor numit, a răspuns ce numai favorabil poate să fie, dacă are el atâta simţ ca să te înţeleagă. . . .“ (Va urma.) TRIBUNA Oratorul voesce să arete, că guvernul personal nu datează numai de acum. Aşa dl Lascar Catargiu a cădut prin intrigi de ale palatului. Guvernul Brătianu a fost de asemenea un guvern personal şi păcatul acestuia a fost, că a scăzut nivelul moral al societăţii. D-sa n’are încredere în guvernul actual. E un proverb românesc, care zice: „Bun e Dumnezeu, dar’ meşter e dracul?!“ Aşa zrice şi oratorul adresându-se băncii ministeriale: „Buni sânteţi d-voastre, dar’ meşter e dl I. Brătianu!“ (Ilaritate.) DIP. Grădişteanu declară, că a combătut guvernul trecut, fiindcă partidul era compus din elementele eterogene cele mai stricate; era o colectivitate. D-sa ca liberal se vede nevoit a combate guvernul actual compus din bărbaţi cu principii cu totul opuse alor sale. Şi d-sa este în contra guvernului personal. Oratorul întreabă: care este programul politic al ministerului? D-sa nu-l cunoasce. Nu cumva va ave programul cunoscut al d-lui Carp ? Atunci vom ave de furcă cu dl Carp! (Ilaritate.) Dl P. Carp. Aveţi puţină răbdare! Dl Grădişteanu. Necunoscându-vă programul sânt nevoit să fac ipotese. Oratorul combate câteva puncte din programul d-lui Carp, precum candidaturile oficiale, majoratul etc. Voesce să scie, care sânt părerile guvernului, care îi este programul de guvernament, ce voesce să facă? Dl P. Carp, ministrul afacerilor străine, răspunde pe rând celor trei oratori. Am fost acusaţi, că sântem un grup mic. Aşa este. Şi causa e, că n’am făcut parte din nici o coaliţie. — S’a dlis, că voim să guvernăm cu regele şi cu dorobanţul. Nu înţelegem atâta neseriositate. Când s’a făcut neatîrnarea şi regalitatea dl I. Brătianu ajis, că d-sa şi partidul seu le-a făcut. Atunci d-sa a răspuns, că nu dl Brătianu le-a făcut, ci regele şi dorobanţul român. Dl Carp recunoasce, că nu sânt populari. Voim a dovedi însă, drceasa, că am întrat nepopulari în guvern şi vom eşi populari în oposiţiune cu fostul guvern, care a întrat popular şi a cătrat nepopular. Noi voim să avem încrederea farftelor împlinite. D-sa promite, că alegerile vor fi libere, dar’ nu cum a aj.s dl Panu. Vor fi nepărtinitori şi îşi vor face o onoare din aceasta. La cele dise de dl Blaremberg, de a se da în judecată guvernul trecut, dl Carp spune, că d-sa recunoasce, că greşelile în politică sânt grave, dar că ele nu trebuesc răsbunate. Ministrul afacerilor străine declară, că va urma aceeaşi politică exterioară ca dl I. Brătianu. Programul guvernului este: 1. Inamovibilitatea magistraturei conform cu elementele serioase, de care dispune. Deja este în studiu inamovibilitatea curţilor de apel. 2. In materie de finanţe o bună administraţiune a băncii naţionale; scăderea valutei financiare. 3. O lege comunală, care să dee comunelor mai multă neatîrnare decât pănă acum. 4. O lege, care să asigure posiţiunea lucrărilor după principiile moderne. 5. Reforma învăţământului. Cu privire la disolvare dl Carp declară categoric, că corpurile legiutoare vor fi disolvate, dar’ nu acum, când ţeara este agitată, să se mai liniştească spiritele, să se domolească pasiunile, pentru ca colegiile electorale să trimită cameră adevărată expresiune a ţerii. D-sa roagă numai să ’ i se voteze budgetul, care este al ţerii, dar’ nu al guvernului. Făcând aceasta majoritatea şi minoritatea vor dovedi, că fac un act de patriotism. Şedinţa se suspendă. La redeschiderea şedinţii dl Giuvara combate guvernul căciut. D-sa a căutat în istoria ţerii să vadă, dacă situaţiunea de ar fi creată ţerii găsesce seamăn, şi a găsit în perioda ce a urmat anului 1866. D-sa cetesce cele scrise de dl Bolintineanu, care pare a fi o fidelă descriere a situaţiunii de a fi. Guvernul şi majoritatea căzute sânt moarte. După orator, regele a fost constituţional când a chemat la guvern pe actualii miniştri. Dl Brătianu se riscase pentru ultima oară cu naea sa politică, deja prea de multeori reparată, şi valurile ocealului a făcut să peară. Dar’ dl Brătianu a luat în nae ca pe o paveză coroana, şi acum s’a încredinţat unor piloţi încercaţi paza acestei coroane scăpată din naufragiu. Rămâne acum ca ţeara să ratifice, sau să infirme ceea ce a făcut M. S. regele. Oratorul nu se unesce într’un punct cu declaraţia d-lui Carp. Dl ministru al afacerilor străine a declarat că, greşelile în politică se îndreptează, nu se răsbună. Dl Giuvara nu este pentru răsbunare, dar’ declară, că greşelile trebuesc pedepsite, mai ales când ele cad sub legile penale. Oratorul recunoasce, că programul guvernului cuprinde multe reforme liberale și vede această cu deosebită plăcere. Dl T. I o n e s c u se asociază cu preopinentul. Să se dea concurs guvernului actual. Nu este însă pentru răsbunările joase. Dacă se va da în judecată dl I. Brătianu, însuși domnia-sa ar fi unul dintre apărătorii sei politici. Oratorul cere o mai repede disolvare. Dl N. Fre va cere asemenea o mai grabnică disolvare. D-sa declară, că dă guvernului concursul seu. Guvernul cădut a ajuns să fie ca o formăriţă pentru cetăţeni. El este mort împreună cu colectivitatea. Cere pedepsirea hoţiilor săvîrşite şi faptele de la 14 Martie. Guvernul actual nu poate se le ierte. Poporul ar pute să creadă, că este în înţelegere cu dl I. Brătianu. întrebăm deci pe guvern, dacă va pedepsi pe hoţi ? dacă va pedepsi pe autorii asasinului de la 15 Martie? Este nevoe de disolvarea imediată şi de alegeri absolut libere. DL. Catargiu ,zice, că declaraţiile guvernului sânt cam elastice. Motivele puse înainte ca să nu se facă acum disolvarea şi să se facă alegerile, nu par întemeiate. Cererea budgetului nu o înţelege. Pricepe cererile de credite. Voesce oare şi actualul guvern să se voteze într’o singură noapte budgetele? Să facă şi el ca cel trecut? pănă acum nici nu s’a împărţit proiectele de budget. D-sa e de părere, ca guvernul să urmeze încă un an cu budgetele, îi dă dreptul acesta constituţiunea. Disolvarea este necesar să se facă imediat. D-sa aşteaptă declaraţii precise. Opoziţia nu este mulţumită. Dacă nu se va disolva repede, atunci agitaţia, departe de a se potoli, va cresce. Dl T. Rosetti, preşedinte al consiliului, declară, că este cu neputinţă ca guvernul să meargă cu budgetul de anul trecut. Disolvarea nu o poate face imediat. Guvernul a făcut un program, să ’i-se dee clar’ timpul şi mijloacele ca să poată realiza promisiunile din program. D-sa cere să ’i-se dea şi oameni, pentru ca în adevăr să poată face alegeri libere. Dacăi s’a făcut onoarea de a se încrede în cinstea personală a miniştrilor, să li se facă onoarea de a se încrede şi în cinstea d-lor politică. După puţine cuvinte ale d-lui Fleva, discuţiunea se închide, şi şedinţa se ridică la oarele B1/* CRONICĂ. Maiestatea Sa împărăteasa-Regina în cursul săptămânei viitoare se va reîntoarce la Viena.* Numiri. Ministrul de culte şi instrucţiune publică a întărit definitiv în posturile lor de pănă acum pe învăţătoarele Hedvig Müller-Rieth de la şcoala element, de stat din Orşova, Elisabeta Hoffman şi Adela Mohr de la şcoala elementară de stat din Cohalm. * Ministrul de finance a numit oficial de cont. cl. III la direcţiunea de mine din Baia-mare pe oficialul de cont. adjunct Iuliu Csaszkóczy. * Maghiarisări de nume. „Budapesti Közlöny“ publică următoarele schimbări de nume: Adolf Roth în „Révész11 și Iosif Lager (din Secărâmb) în „Tábor“. * Târg de vite de prăsilă în Sibiiu. Comisiunea economică a comitatului Sibiiu a hotărît înființarea de târguri de vite de prăsilă în Sibiiu. Aceste târguri se vor ţină deodata cu târgurile de vite de primăvară, şi vor cuprinde toate soiurile de vite. In anul acesta târgul se va ţine în 29 Aprilie st. n. şi vor fi admise numai vite cornute (tauri, vaci şi viţei). Vitele cu însuşiri eminente, admise la acest târg, vor fi premiate cu premii în bani prin un juriu anume numit spre acest scop. Suma premiilor ce vine a se împărţi s’a taxat cu 400 ft. — Publicaţiunile oficiale detailate privitoare la acest târg se vor face în curând prin vicecomitere. Atragem cu deosebire atenţiunea cultivatorilor şi neguţătorilor de vite la acest târg de vite de prăsilă. * 1/13 Aprilie. „Mulţi nebuni sânt în lumea asta“, — zice bărbatul păcălit din „Francillon“ tatălui seu. — „Mulţi, foarte mulţi, — răspunde tatăl, — dar’ totdeauna mai mulţi cu unul, decât cum crede omul“. Or fi mulţi „nebuni“ şi astăzi, înjiua păcăliturilor celor mai caraghioase, dar când îşi dă cineva seama asupra numărului „nebunilor“ sau al „păcăliţilor“, să nu uite, că numărul lor e mai mare cu unul. *• Pensionarea funcţionarilor de stat. Consiliul ministerial din Budapesta văzând, că numărul pensioniştilor se îmulţesce dintoi că merge, şi că această îmulţire îngreunează foarte mult situaţiunea tesaurului, considerând, că în primul cvartal al anului curgător suma pensiunilor s’a îmulţit cu 200.000 fl., — a decis, ca cu începere dela 1 Aprilie a. c. numai acei funcţionari să fie pensionaţi, care au ajuns la vîrsta de 60 de ani.* Ajutori de judecători. Ministerul justiţiei a numit prelungă judecătorii de la tabla Nr. 74 regească din Budapesta o droaie de ajutori de judecători. Intre 17 ajutori a întrat și un Român, anume Toma Dogariu, fost judecător la tribunalul din Lugoj. * Circul Born numaidecât, după ce a sosit aici, ’şi-a desfăcut colosalul cort american pe locul dinaintea casarmei de infanterie şi aseară la 8 oare ’şi-a început deja prima representaţiune. In general dl. director Born dispune de un personal mare şi bine instruit şi staulul seu conţine o mulţime de cai frumoşi şi de rasă nobilă. Cu toate că o mare parte din publicul din loc nu credea, că dl. Born va putea să se aranjeze astfel, ca în diua când sosesce se şi dee o representaţiune şi astfel foarte mulţi nici nu erau pregătiţi pentru representaţiunea de aseară, circul a fost cercetat de un public de preste 1500 persoane. Programul a fost lung şi variat. Producţiunile cu caii dresaţi şi conduşi de Mr. Willy Heuberger au fost prestaţiuni, ca şi de care numai în cele mai mari şi renumite circuri se pot vedea. Japonezii Ich-Ki t ch ee şi Motto-Kitschee, au săvîrşit lucruri uimitoare şi cu o precisiune proprie japonezului, cel dintâiu pe un bambus ce era atîrnat de cort în lungime de vreo 3 metri şi al doilea pe sfoară întinsă. Eleganţa, cu care dşoara Ghica a călărit admirabil dresatul cal englezesc şi destoinicia unică în felul ei a jocquey-urii Mr. Freed Cooke, despre care proprietarul circului cu mândrie o spunea, că aşa un călăreţ trebue să se mai nască, au satisfăcut pe deplin pretenţiilor ce publicul sibian le lega de circ. Cei doi elefanţi bine dresaţi au încheiat şirul producţiunilor, la care clovnii circului au contribuit şi ei cu glumele lor ce făceau mai cu samă copiilor o deosebită plăcere. * Profeţi nuoi. La Raab au apărut de curând doi profeţi noui în persoanele a doi Englezi, unul creştin, altul Evreu, care s’au unit să susţină, că Evreii zădarnic aşteaptă pe Mesia, prevestitul de cărţi, căci el a fost deja în lume şi nu este altul decât Christos. Numiţii au provocat o întrunire, la care au asistat foarte mulţi creştini şi vre-o 50 de Evrei. Dovezile şi argumentele ce au adus au fost aprobate în unanimitate. Ei au dat în lume o publicaţie, prin care cheamă la discuţia cărţilor evreesci pe cei mai mari rabini, spre a le arătă că texturile nu se raportă decât la ceea ce s’a întâmplat acum 1888 de ani în Nazareth. Au scos şi broşuri, însă numai în evreesce, astfel, că nu pot fi înţelese de toţi. Au făgăduit însă că în curând vor da la lumină învăţăturile lor în limba ungurească şi nemţească. Ei îşi propun a pune basele unei noue religii evreesci. La a doua întrunire, ce s’a ţinut în Raab, au luat parte mai mulţi Evrei decât la ântâia şi s’au observat şi doi rabini bărboşi bătrâni, perciunaţi şi gheboşi, care umblau repede de la un asistent la altul împărţindu-le argumente contrarii acelor date de englezi. Ei au fost daţi afară şi discursurile au urmat în aplauzele Evreilor presenţi. * Judecată înţeleaptă. Tribunalul din Budapestal-a condamnat pe Amon Milosevics, pentru o încercare de omor premeditată, la reclusiune pe viaţă şi la perderea tuturor drepturilor sale politice peiece ani. Prin urmare ucigaşul Milosevics numai dupăiece ani de la moartea sa va ave drepturi politice. Academia română. Sesiunea generală din anul 1888. Raportul secretarului general asupra lucrărilor făcute in anul 1887—88. (Urmare.) III. Publicaţiunile Hurmuzachi si cercetării istorice. In anii trecuţi publicaţiunile documentelor istorice, adunate de nemuritorul Eudoxiu Hurmuzachi şi îmulţite cu produsul cercetărilor academiei, au înaintat cu mare repeziciune. In acest an s’au tipărit următoarele volume: 1. S’a terminat partea 2-a a volumului III., în care s’au publicat 563 documente din anii 1576—1600. Cea mai mare parte din aceste documente, privitoare la faptele lui Mihaiu Vodă Viteazul și la epoca domniei, provin din archivele Veneţiei, prin statornica bunăvoinţă a directorului lor dl Cecchetti. Altele au fost adunate din bibliotecile şi archivele Romei prin îngrijirea zelosului şi regretatului dr. Obedenar, precum şi din biblioteci şi archive polone, strînse de cătră răposatul nostru coleg Papiu Ilarian şi procurate altele în urma cercetărilor făcute de cătră bibliotecarul nostru dl I. Bianu în călătoria întreprinsă spre acest scop. La sfîrşitul volumului s’a reprodus textul a 40 de broşuri tipărite la Roma, Verona şi Ferara în anii 1594—1601, care toate sânt relaţiuni despre răsboaiele făcute în contra Turcilor în acei ani de cătră Mihaiu Viteazul, Sigismund Bathori, principele Transilvaniei, şi de împăratul Austriei, broşuri, care au fost dăruite în anul trecut de mine bibliotecei academiei. La acest volum se tipăresce acum indicele alfabetic, și în curând va fi publicat. îndată după terminarea lui se va începe tipărirea volumului II., care va cuprinde documentele privitoare la anii 1451—1575. 2. S’a publicat ântâia jumătate a volumului al IlI-lea din suplementul la colecțiunea Hurmuzachi. In acest volum (de 395 pagine) s’au tipărit toate documentele, în număr de 56, procurate prin îngrijirea d-lui Odobescu din archivele ministerului afacerilor străine din Paris. Toate aceste documente.