Tribuna, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 222-247)
1888-10-14 / nr. 233
Nr. 233 Reverendissimul domn Eusebiu Cărticea, canonic în Gherla, a fost numit rector seminarial al teologilor de acolo în locul Reverendissimului domn Demetriu Coroian. * în seminarul teologic din Gherla a fost numit profesor al highienei și pe acest an un Armean, anume Dr. Bányai Kristóf, care, lucru firesc, nesciind românesce propune în limba maghiară. De va ajunge la cunoscinţa baronului Bánffy, Doamne, că ciudă îi va fi. Dar’ de ce n’a fost dl Dr. Negruţ denumit, care e Român şi n’ar fi propus în limba lui Árpád?? Curios lucru! * La preparandia din Gherla a fost numit prim profesor în locul d-nului V. Gr. Borgovan, care s’a mutat în Brăila, dl Basiliu Les, student absolut în teologie din seminarul teologic central din Budapesta. * Bar. Gabriel Kemény, fost ministru de comunicațiune ungar, a murit alaltăieri după ameatji la moșiile lui din Ajnácskő. Baronul Kemény 8 a născut în Ciongrad, la anul 1830. El a fost și publicist, în parlament a intrat pentru întâia dată la anul 1863, fiind ales de deputat în Sibiiu, ca partizanul lui Deák. La 1872 sub Lonyai a fost guvernamental și a condus chiarul politic „Korunk“. Sub Tisza a fost mai întâiu secretar de stat în ministerul de interne și nu preste mult a devenit ministru de comunicațiune.* Culesul viilor în Sibiiu. Ieri a fost culesul viilor pe „Alten Berg“. Timpul a fost favorabil.* Lup turbat. Ni se scrie din Săseiori, ltingă Sebeșul săsesc. In noaptea spre 24 i. c. st. n. un lup turbat a muşcat pe mai mulţi păstori, care se aflau pe câmp cu oile. Pe un om bătrân din Săsciori, care se afla cu vitele pe la „cetatea“ Săsciorilor, ’l-a atacat şi ’i-a rupt nasul, buza deasupra şi o parte din obrazul stâng. * Condamnaţi pentru duel. Trib. reg. din Budapesta a condamnat pe deputatul G. Ugrón la cinci şi pe A. Bokros la şese luni închisoare de stat pentru delictul duelului. Ugrón a apelat, iar’ Bokros s’a mulţumit cu pedeapsa dictată. * Copil mâncat de viu. Maria Dumitru Voicu din comuna Stroanii-Dobreni, judeţul Ilfov, în România, ducându-se la fântână să iee apă, a lăsat pe prispa casei un băiat abia născut de o lună. Când a venit de la fântână a găsit copilul mâncat de un râmător, şi după puţin timp copilul a încetat din viaţă. * Noul consul românesc la Budapesta, dl Alexandru I. Ghica, a primit de la Maiestatea Sa Împăratul-Rege al Austro-Ungariei obicinuita Exequatură. * Albanezii. Cetim în „Schipetari“, 4 dar din Bucuresci. Săptămânile trecute partidul naţional albanez din Coreea, în virtutea drepturilor sale naţionale, a hotărît a face serviciul divin in limba poporului. Archiereul grec opunându-se la aceasta, s’a iscat conflict între partidul Grecomanilor şi partidul naţional. Atunci Preasfinţia Sa, venlându-se în neputinţă de a executa voinţa sa cu propriile forţe, deoarece majoritatea era pe partea partidului naţional, a recurs la autoritate, aducând gendarmeria. Astfel prin concursul acesteia, cu uşile templului dumnezeesc păzite de santinele, a săvîrşit slujba dumneceească în limba grecească. Majoritatea poporului albanez retragându-se, s’a dus pe la celelalte biserici, unde se slujesce albanesce, rămânând episcopul cu gendarmeria şi Grecomanii sei spre a se ruga în limba ţeilor. Tot în acest interval Albanezii, care au început a cunoasce, că educaţiunea şi limba grecească nu le sânt de nici un folos, au strîns toate cărţile grecesci şi în mijlocul stradei le deteră foc. O ură nedescrisă s’a născut în sinul poporului albanez asupra Grecomanilor mişei, această ură merge crescând în toate oraşele şi cătunele albano-române, şi ne temem, că dacă clerul şi Grecomanii nu vor ceda voinţei poporului, încurând putem au fi şi cântecul iataganului, ceea ce ar fi destul de trist şi răspunderea va căda asupra nemerniciei grecesci; în orice caz sperăm, că poporul albano-român va scăpa în curând de aceşti sbiri ce se cheamă clerul grecesc. Atunci iubirea şi credinţa va domni între fraţi şi lumea va recunoasce, că în Albano - Macedonia nu există nici un picior de Grec. VAK LETATI. 9 (Duel între femei.) Pădurea Meudon, lângă Paris, a fost teatrul unei întâlniri cu sabia între două doamne din societatea parisiană. întâlnirea n’a avut nici un resultat funest. Cele două doamne au fost surprinse înainte de a se începe lupta, duse la poliţie şi admoniate aspru. Săbiile, de o valoare mare, au fost confiscate. Causa duelului e o afacere amoroasă. După o mică părneală între cele două rivale, s’a hotărît o întâlnire pe teren, care n’a avut loc, după cum am spus. (Un bandit ucis de o femeie.) Leon Higwai, un spăimântător bandit, care de multă vreme cutriera ţinutul Herville din statul Kansas, în America, ucigând şi prădând călătorii şi dând foc la case, a fost de curând ucis de o femeie tânără şi frumoasă, doamna Lizie Hoy. Banditul întră într’o dimineaţă în casa ei, pe când se afla singură, și-’i (J.ise: — „D-nă, ești în puterea mea, ai să-’mi dai tot ce voiu cere“. — „Și ce ceri d-ta“ ? îl întrebă femeia fără să se înspăimânte. — „Puțină dragoste mai ântâiu şi pe urmă ceva bani de cheltueală“. — „Puțin lucru ceri, răspunse dânsa, prefăcându-se că caută nisce chei. Viteji ca d-ta trebuesc răsplătiţi cu ceva mai mult“. Ea se apropiase pe nesimţite de un colţ al camerii, unde se afla o puşcă încărcată. Mai înainte ca banditul să aibă vreme să sară la dînsa, îi trimise un glonţ, care din nefericire lovi numai păretele. Atunci se întâmplă o scenă oribilă. Banditul scoase un cuțit din buzunar și merse ridând asupra femeii, pe care o răni în frunte. Sângele începu a-și curge stropind mobilele. Ea se prefăcu că pică și ridică pușca ce căzuse jos. O apucă de ţeve și isbi cu butucul cu atâta putere în capul banditului, încât acesta căci, zăpăcit la pământ, îi rămase însă atâta putere ca să se tîrască la fereastră şi sări în curte. Aci încalecă pe cal şi o luă la fugă. Când oamenii din oraş au aiurit de întâmplare, s’au luat după el; căutară o jumătate defi ţi-’l găsiră mort într’un șanț. Țeasta capului îi era crepată din frunte pănă în dreptul cefii. Rana d-nei Hoy nu e gravă. Guvernul din Kansas a decis să-i dee o medalie, pentru că a scăpat țeara de un așa bandit periculos. (Un plic diplomat.) Păcală are slăbiciunea, de a voi să se arete mai presus de ceea ce este, şi copiii sei au învăţat şi ei obiceiul acesta dela dînsul. De curând se afla în Cişmigiu cu băiatul lui cel mai mare. Păcală se puse pe o bancă să cetească un jurnal, care copilul alerga prin grădină, jucându-se cu alţi băieţi. Când se întoarse îl întrebă: — „Ei, te-ai jucat?“ — „Da, tată“. — „Ce ai spus băieţilor?“ — „Ca să arăt că sânt boer, nu le-am spus că îmi eşti tată, le-am spus că îmi eşti slugă.“ SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.)*) Budapesta, 24 Octomvrie n. (Conferenţa oraşelor libere în cestiunea reguliilor). 22 oraşe libere ’şi-au trimis representanţi. Acel din Caşovia accentuează, că nu s'a făcut întrunirea din punct de vedere oposiţional, ci numai pentru apărarea intereselor proprii, apoi depune proiectul Caşoviei, care propune, ca regaliile să rămână în mânile oraşelor libere. Dobriţinul nu se alătură propunerii Caşoviei, ci propune, ca gravaminele oraşelor să se aducă la cunoscinţa ministrului, care, speră, că le va lua în considerare. Alba-regală fiice, că astăfii nu se poate sei cât venit au oraşele din dreptul de cârcimărit, de aceea nu se poate sei cum să se predee aceasta statului. Statul să țină cestiunea cinci ani de fiile în suspens, car’ după aceea să le rescumpere după o cheie comună. Propune mai departe să se ducă representanții orașelor libere reg. corporativ la ministrul și să-ș i presenteze gravaminele acestora. Pojonul se alătură propunerii acesteia cu observarea, că afacerea numai după cinci ani se poate precisa. Aradul încă primeşte propunerea. Şedinţa se continuă. Ajnácske, 24 Octomvrie n. Fostul ministru de comunicaţiune baronul Gavriil Kemény a murit astăzi după ameazii. Viena, 24 Octomvrie n. Ministrul de finance a presentat proiectul de budget pro 1889. Cheltuelile sânt preliminate cu 538.345.786 fi., ear’ venitele cu 538.511.245 fi. La o casă ce se clădesce acuma s’a dărimat un zid, care cădend pe lucrători, a omorît 4 și a rănit 21 de persoane. (De adi.) Budapesta, 25 Octomvrie nou. După o consultare de 41/la oare, Curia a respins cererea de nulitate în procesul generalului Traian Doda. Bucuresci, 25 Octomvrie n. La alegerile pentru cameră în colegiul electoral ântâiu, dintre cele 49 alegeri cunoscute până acum, 45 de deputați cad pe partidul guvernamental-conservator şi pe opoziţia liberală. Alegerile din Bucuresci au reuşit în favorul guvernului. *) Sosite după încheierea foii. Eed. T R I B U N A Bibliografie. A eşit, de sub tipar volumul I, din Istoria Românilor din Dacia-Traiană, de Al. Xenopol, profesor la universitatea din Iaşi. Volumul expune în mod critic istoria formalităţii naţionalităţii româneşci din timpurile cele mai vechi pănă la întrunirea principatelor. Este împărţit în 4 capitole: I. Dacia anti-romană, II. Dacia sub Romani, III. Năvălirea barbarilor, perioda I. Românii în munţi. IV. Perioda II. începuturi de stat. Mai bine de o miie de note cuprinde bogatul material istoric, din care a fost culeasă expunerea. Volumurile viitoare vor apare în intervale de 6 luni şi vor cuprinde în materiile următoare: Volumul II.: De la descălecare pănă la Mihai Viteazul. Volumul III.: Dela Mihai Viteazul pănă la Matei Basarab şi Vasile Lupul. Volumul IV.: Dela Matei Basarab şi Vasile Lupul până la Fanarioţi. Volumul V.: Epoca Fanarioţilor. Volumul VI.: Istoria contimporană dela 1821 —1862 şi indicele. O largă parte este consacrată istoriei Românilor dintre Carpaţi, „înveţătorulpopular“, publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singur a scrie şi a vorbi limba franceză. Abonamentul pentru un an (curs complet) lei noi 30, pentru 2 luni lei noi 5. Se trimite după cerere un număr specimen contra 50 bani în mărci poştale. Redactor L. Lavaque, strada Dorobanţilor, Nr. 133, Bucuresci. Extrase din „Budapesti Közlöny". Licitaţiuni: — 9 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Szilard Felie în Oloşag de cătră executorul jud. din Lugoj. — 3 Februarie st. n. 1889 imobilele lui Constantin Popescu în Moldova-nouă de cătră judecătoria cerc. din Oraviczabanya. — 15 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Jefta Katanits de cătră judecătoria cercuală din Verseț. — 27 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Samoilă Stern de cătră judecătoria cerc. din Odorheiu. — 27 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Antoniu Salamon din Reti de cătră judecătoria cerc. din Sepsi-Sân-Georgiu. Edict: A se insinua pretensiunile în 45 de «fii0 . — la rămasul după Andreiu Retscher (din Gârbova) la tribunalul reg. din Sibiiu. Concurs în provincie: — Contra Leopold Pollák, comerciant în Arad. Cone. cms. Mihail Bilkei Papp; massa crt. Ludovic Vizer. Term. de ins. 26 Noemvrie n.; proced. de licuid. 10 Decemvrie n. Posturi vacante: — Un post de scriitor la judecătoria cerc. din Jászapát, cu salar de 500 fi. și relut de cuartir. — A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de scriitor la judecătoria cerc. din Szirák, cu salar de 500 fi. şi 100 fi. relut de cuartir. — A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria cerc. din Nagyváradvidék şi unul la cea din Margita — A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de conducător clasa a IlI-a de cărţi funduare la judecătoria cerc. din Şimleul-Silvaniei, cu salar de 800 fi. şi 200 fi. relut de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria cerc. din Kun- Szent-Márton. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 25 Octomvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în imn. (Mediul lunar 726.9) Observată Staţiunile Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din presiuă 732.4 +4.6 —3.2 +8.0 +3.0 M Presiune atmosf. în min. Temperatura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 23 Octomvrie, 7 oare dimineaţa. Vântul direcţia tăria Sătmar..................... 764 + 0.6V 2 Oradea mare. . . .— — — — Cluj........................... 765 + 4.2V 2 Orșova..................... 765 + 0.4 M2 Timișoara..................... 768 + 2.2— — Arad........................... 765 + 2 0. 2 Panciova..................... 766 + 2.0V 2 Sosiţi în Sibiiu. La 25 Octomvrie n. Hotel „ împăratul Romanilor“. Iuliu Reiter, din Viena; Iosif Bohn, din Alba-Iulia, comercianţi: loan Mateschia din Deva. Jurchescu, proprietar din Abrud. Hotel „Meitzer“. Bela Vayda, Frideric Fraenk, ambii din Budapesta, călători; Nicolau Vlad, medicinist; Barcsay, călător, ambii din Viena. Economie. Secuestrarea liniei ferate Lemberg— Cernăuţi—Iaşi. Faţă jurnalul consiliului de miniştri ai României cu privire la secuestrarea acestei linii: Consiliul de miniştri în şedinţa sa de la 5 Octomvrie v. 1887 având în vedere referatul d-lui ministru al lucrărilor publice Nr. 10.115, prin care propune înfiinţarea sechestrului de cătră stat pe liniile române exploatate de compania Lemberg—Cernăuţi—Iaşi, considerând, că compturile de exploatare a liniilor române administrate de compania Lemberg—Cernăuţi—Iaşi, nu sânt întemeiate pe înregistrări făcute în conformitate cu o ţinere regulată de scripte în comptabilitate, că nu sânt însoţite de acte justificative şi că conţin numeroase neregularităţi, considerând, că statul se află pus în imposibilitate de a controla şi verifica aceste compturi, de vreme ce la sediul comitetului dirigent, organ legal al societăţii la Bucuresci, nu se află o comptabilitate proprie şi deosebită pentru liniile române, considerând, că în acest fapt resultă numeroase neajunsuri în detrimentul statului, considerând, că contrar disposiţiunilor art. 15 al actului de concesiune şi contrar sentenţei arbitrare din 15 Maiu 1872, liniile române nu au o administraţie proprie şi deosebită, comitetul dirigent din Bucuresci şi direcţiunea de exploatare din Iaşi fiind nişte organe fără puteri şi care există numai de formă; considerând, că contrar numeroaselor invitări ale guvernului, concesionarii au refuzat întotdeauna a se conforma stipulaţiunilor art. 6 relativ la materialul rulant; considerând într’un mod general reaua administraţiune a liniilor române de către compania Lemberg—Cernăuţi—Iaşi, constatată atât din compturile de exploatare pe anul 1887, cât şi din acelea ale anilor precedenţi, având în vedere art. 30 al actului de concesiune. Decidem: Liniile române ale companiei Lemberg— Cernăuţi—Iaşi se vor secuestra pe risicul şi pericolul concesionarilor. Secuestrul se va înfiinţa în fiiua de 18 Octomvrie v. 1888, la oarele 12 din fii. Dl ministru al lucrărilor publice este însărcinat cu aplicaţiunea secuestrului şi se numesce ca executor de sechestru D. G. I. Duca, director general al căilor ferate ale statului, şi în cas de împedecare a d-lui Duca, D. E. Miclescu, sub - director general în aceeaşi administraţie. Orice drept de administraţiune şi de exploataţiune a comitetului dirigent din Bucureşci şi a directorului de exploatare din Iaşi încetează de la data de 18 Octomvrie v. 1888, la oarele 12 din fii. Toţi funcţionarii liniilor secuestrate sânt puşi sub ordinile executorului de secuestru din fiiul intrării sale în funcţiune. Această decisiune va fi publicată, în ţeară în „Monitorul Oficial“, la Viena în jurnalele „Fremdenblatt“, „Presse“, „Neue Freie Presse“ şi la Londra în jurnalele „Times“ şi „Daily News“. Dl ministru al lucrărilor publice este autorizat să execute disposiţiunile prezentului jurnal. Th. Rosetti, P. P. Carp, Al B. Ştirbeiu, General C. Barozzi, M. Germani, Al. Marghiloman. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 9 şi 10 Octomvrie st. v. 1888. Grozovics lui Focşeneanu, grâu 3500 hect., 11.5 lei. Dumitriadi lui Focşeneanu, orz 1850 hect., 5.65 lei. Eisenstein lui G. Mendl, secară 3000 hect., 5.80 lei. Vrionis lui G. Mendl, grâu 2000 hect., 12.5 lei. Vrionis lui G. Mendl, secară 2000 hect., 6.75 lei. Vrionis lui G. Mendl, secară 1500 hect., 6.10 lei. Vrionis lui G. Mendl, săcară 1500 hect., 6.05 lei. Agio 1.55 ° C. Preţul mărfurilor. * Piaţa din Timişoara, 22 octomvrie. Prețurile cerealelor computate după maja metrică. Grâu fl. 7.— 7 05. Secară fl. 4.60-4.70. Orz fl. 5.—.—5.10 Orfis mercantil fl. 4.20—4.40. Oves vânturat fl. 4.50—4.60. Mehr fl. 3.75—3 80. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 18.—.—18.50. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 19.------19 50 Târgul de rîmători în Steinbuch. In 23 Octomvrie n. s’a notat: unguresei bătrâni grei 48— cr. pănă 49.— cr. unguresei grei, tineri 50.— cr. pănă 50.% cr., de mijloc 50.— cr. pănă 50. % cr., ușori 50— cr. pănă 51.—cr., marfă țărănească, grea 48.— cr. pănă 49.‘/2 cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49.*/, cr., ușoară 49.— cr. pănă 50.— cr., românesc de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —. - cr., transito sârbesc, grei 48.'/2 cr. pănă 49.'/2 cr., transito de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., transito uşori 47.— cr. pănă 48.— or., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— or. per 4%, cumpăniţi la gară. Pag. 931 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 23 Oct. 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. din 25 Octomvrie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 9.30 vend. 935 Lire turcesci...................... „ 10.90 „ 11.— Imperiali................................. „ 9.90 „ 10.— Enlele rusesei...................... „ 1.25 „ 1.28 Bursa de Budapesta din 24 Octomvrie st. n. 1888- Rentă de aur ung. 6°/0......................................—.— „ „ n » 4 70...........................................101.16 V „ hârtie „ 5%...................................... 92 25 împrumutul căilor ferate ing.....................................146.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)........................................................ 97.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................115.— Bonuri rurale ing.........................................................104.50 „ ft ft cu cl. de sortare .... 104.— „ „ „ bănățene-timișene .... 104.50 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.— ft . transilvane...........................................104.25 ft „ croato-slavone ....... 104.— Despăgubire pentru dijma ing. de viu . . . 99.50 împrumut cu premiu ing...........................................130.50 Dosari pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123 — Renta de hârtie austriacă.............................................83.25 ft ft argint austriacă.............................................82.60 „e aur austriacă...........................................109.50 Losurile austr. din 1860 ...................................... 140.25 Acţiunde băncei austro-ungare........................... 870.— „ ft de credit ing........................• 305.75 n v n „ austr...........................312.20 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102. Argintul................................................................................ Galbeni împărătesei................................................ 5,75 Napoleon d’ori.......................................................... 9.64 Marci 100 imp. germane..................................... 59.55 Londra 10 Livres sterling.....................................121.70 Bursa de Viena din 24 Octomvrie st. n. 1888. Benta de aur ing. 6%................................... . « » . 4°/o......................................101 10 „ „ hârtie „ 5% ........ 92.20 împrumutul căilor ferate ing..........................146.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune).................................................97.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) ........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...............................................115.25 Bonuri rurale ung..............................................104.60 „ „ „ cu el. de sortare .... 104.60 „ ft „ bănățene-timişene .... 104.40 Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... 104.40 „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone.................................104.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing................................130.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123.50 Bentă de hârtie austriacă.............................................82.70 „ „ argint austriacă........................................82.20 „ „ aur austriacă............................................110.05 Losuri austr. din 1860 140.25 Acţiunile băncii austro-ungare.................. 870.— ft ft de credit ing.............................. 305.25 „ S f I) austr............................311.70 Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei........................................ 5.78 Napoleon d’ori............................................. 9.65 Mărci 100 imp. germane................................59.60 Londra 10 Livres sterlingi..........................121.60 Bursa de Bucuresci. Semințe Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, non Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 — — 75 75 75 75 75 75 — — Seminţe, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela pănă la Scara Orz Ov£s Cucuruz (porumb) ron Hrişcă Nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu : 70—72 60—62 62—64 64—66 39-41 75 73 5.55 5.45 6.25 7 75 5.10 6.05 5.85 5 5.75 5 85 7 25 8 90 5.55 6.10 6. — 5 25 Termin marfă finală Grâu n Cucuruz n Oves de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. 0600.4 3 3 o «3 w ° ^ o *©A 863 7.85 5.37 5 05 5 66 8 să p.,2 da 861 7 87 5.18 5.10 5.68 Cursul dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 70.—75.n franceză— — n italiană— — re roșie 62.—70.Olen de rap. Oleu de in roșu— — Uns. de porc dela Pesta 63.5064.— ©S dela țeară— — fe Slănină sventată 53 —54.—O n afumată 61.—62.— O Său 30.-31. -po Prune din Bosnia, în buți— — r din Serbia, în buți— — p. Lictar slavon, nou bănățenesc 15.—15.50 n 14.7515.— P4 Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresei— — „ serbesci— . -_4--Miere bruta 29 —30. -n galbină străcurată 37 —38 -Ceară de Rosenau 116. 117. Spirt Spirt 17.5018.— r» Drojdiuțe de spirt 21.—21.50 23 Octomvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 94.— —.— Benta română amort. 5% . . 94.% —.— ft (Schuldversehreib.) . . ---— Oblig, de Stat. C. F. B. 6°, 0 . ---.--—.— Benta rom. (Bur. eonv.)6'’/0 98.% —.— împrumutul Municipal 5% . . 84 —— Scrisuri func. rurale 7% . . 107.— —.— Scrisuri func. rurale 5% . . 96.% —.— Idem urbane 7%..................... 105 — —.— ft 6%..................... 101.— —.— s 5%..................... 93.— —.— Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.) S. cred. mob. r. (250 lei vers.) Soc. r. de con. (250 lei vers.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agio.................................. Schimb Londra 3 luni........................... ft ceh................................ Paris 3 luni................................ . cek...................................... Berlin 3 luni........................... ft cek ...... . Viena........................................... 2.05 Agio Redactor responsabil: Septimiu Albiul