Tribuna, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 248-272)

1888-11-01 / nr. 248

Societatea, respective concetăţenii au chemarea sublimă, de a desvolta idea de moderaţiune în familie, a constitui reuniuni şi societăţi, al căror scop este, a propaga şi a desvolta prin mijloace corespunzătoare idea de moderaţiune şi a elimina pasiunea beţiei, a înfiinţa lo­calităţi de cafea, de teă, de lectură etc., unde şi poporaţiunea mai săracă are o pasiune a se desvolta intelectual, a con­serva şi a se distrage în mod plăcut, fără­ ca să fie avisat a apela la beaturi spirituoase; a înfiinţa institute şi asile, unde acei individ­i, care au pasiunea de a­pă, află modul de a-­şi recâştiga cel mai scump bun al lor, sănătatea. Am zis la început, că est modus in rebus referitor la petrecere, distra­gere etc., deci ad rem. Cea mai plăcută şi­ mai desfătă­toare petrecere şi distragere este lucrul, ocupaţiunea atât corporală, cât şi spiri­tuală. Lucrul este balsamul vieţii. Nici când nu se simte omul mai fericit, mai în­destulit, decât atunci, când­­şi-a resol­­vat problema de Zi. Pentru de a pută însă corespunde acestei referinţe, este de lipsă o bunăstare materială corespunză­­toare caracterului social, care respec­tivul îl posede în societate. Va să zică, ca cugetele şi sentimentele lui să nu fie tulburate de griji materiale. Ce e drept, problema e grea. Dar, ori­ şi-cine să nu uite, că lupta pentru existenţă — cu deosebire între circumstările sociale — de present este foarte mare şi că nu este virtute a se lupta în contra sorţii, ci o virtute a ară puterea morală, de a suporta destinul ei. Prin urmare ori­­şi­cine să fie îndestulit cu poziţia sa, să nu pretindă mai mult decât este în stare a produce. Numai atunci poate fi omul îndestulit, numai atunci are plăcere la viaţă, îndată­ ce echilibrul psichic se distruge, omul îşi perde pu­terea morală de a se susţină pe supra­faţă şi cade. Dacă cineva are dorinţă a-­şi petrece, a se desfăta, — sensu stric­­ton ,— numai atunci are dreptul a o face aceasta, dacă a corespuns pe de­plin datorinţei faţă cu sine, cu familia sa şi faţă cu concetăţenii sei, dacă a îndeplinit recerinţele legii, care ori-şi-cui î i­ se impun în urma vieţii publice so­ciale. Numai atunci poate omul cu­geta la desfătare, la voluptate, dacă îi rămâne un superflu, un suficit din ve­nitul său; dacă însă recerinţe materiale absorb tot venitul, atunci respectivul trebue să poseadă puterea morală sau trebue să înveţe a abZice. Omul poate abZice dacă vrea, trebue numai să voească. Klosterneuburg (la Viena) în 3 Noemvrie 1888. Dr. Teofil Bogdan. „ Asociaţiunea transilvană “. Nr. 335/1868. Proces verbal, al comitetului „Asociaţiunii transilvane "pentru literatura română şi cultura po­porului român11, luat în şedinţa dela 21 Septemvrie 1888. (Urmare din Nr. 246 şi fine.) Nr. 163. Secretarul N­. continuă rapor­tul în causa distribuirii ajutoarelor, anumit, la ajutoarele de 25 fl. cuprinse în concursul amintit la punctul precedent sub lit. B. 4., menite pentru învățăcei de meserii, au întrat 17 cereri. între concurenți se află 1 rotar, 4 me­­sari, 1 tipograf, 3 fauri, 2 cismari, 1 lăcătar, 1 cojocar, 1 butnar, 1 negustor, 1 păpucar, 1 croitor. Având în vedere felul meseriei, cualifi­­caţiunea şi sporul în meseria începută . Cele 4 ajutoare se votează învăţă­ceilor : 1. George Stupina alias Moga din Guşteriţă, măsar în Sibiiu, fiind orfan de am­bii părinţi; 2. Iosif Sabo din Câmpeni, lăcătar în Braşov, fiind orfan de tată cu 5 frăţini mi­­noreni şi având a solvi măiestrului 30 fiorini la an. 3. Simeon Herlea din Vinerea, mă­sar în Orăştie, fiind tatăl seu, care s’a primej­duit prin foc, membru pe viaţă al „Asocia­­ţiunii“, şi 4. Vasilie Lazar din Sud­ul-de-sus, faur în Dej, fiind orfan de tată şi sărac, încât n’are haine ca se se îmbrace. Membrul I. V. Russu se abţine dela vo­­tisare din causa, că nu s’a considerat cererea lui Ilie Cordoş din Feiurd, învăţăcel de cojo­­cărie în Cluj, ai cărui părinţi sunt săraci şi împovăraţi cu o familie numeroasă consistătoare din 10 prunci. Nr. 164. La ajutorul de 20 fi. v. a. pe an (pos. B. 3 din concursul amintit în punctele precedente) din fundaţiunea „Tofa­­leană“, menit pentru tineri descendenţi din vre-o familie de ale fostei comune „Tofalău“, care ar voi să înveţe vre-o meserie oare­care, n’a întrat nici o petiţiune.­­ Neputându-se conferi ajutorul amin­tit, suma de 20 fl. v. a. se adauge la fond. Nr. 165. Au întrat la comitet taxe de membri şi de diplome dela: Petru Nicolae, în Gurghiu, pro 1888 2 fl. 50 cr.; Bartolo­­meiu Baiulescu, în Braşov, pro 1887/8 10 fl.; loan Gherma, în Brad, pro 1888 rata II. 2 fl. 50 cr.; loan Creţu, în Sibiiu, pro 1888 5 fl.; George Dimitrie, în Sibiiu, pro 1887/8 10 fl.; Vasilie Cernea, în Cincu-mare, pro 1888 5 fl.; George Filip, în Taşnad ; Gerasim Candrea, în Sibiiu; Dr. Vas Preda, în Câm­peni ; Const. Cotişel, în Certege, câte 5 fl.; pro 1888; Simeon Pasca, în Sălcica-superioară, 10 fl. pe 2 ani; loan Danciu, în Ofenbaia; Michail Candrea, în Neagra; Teofil C. Gera­sim, în Câmpeni; George Deceanu, în Câm­peni; Iuliu Poruţ, în Câmpeni, câte 5 fl. pro 1888; Iosif Haţegan, în Sâlcioa-inf.; loan Par­­tila, în Poşaga-sup ; George Cimoca, în Sălcioa­­de-jos; Armin Löwy, în Ofenbaia; Nicolae Candrea, în Vidra-inf., câte 5 fl. pro 1888 şi câte 1 fl. pentru diplomă; Alexandru Danciu, în Bucium-Cerb, 1 fl. pentru diplomă; Lanes Jurchescu, în Abrud; Dr. Nicolau Calefar, în Sălişte; Andreiu Medan, în Şom­­cuta-mare; Vasilie Moga, în Ludoş; Vasilie Turcu, în Iclandei, câte 5 florini pro 1888; Alexandru Vodă, în Vaidei; Teodor Moga, în Zălau; George Ciacian, în Lechinţa-de-Câm­­pie; George Florian, în Sângerul-de-Câmpie; Petru Roşea, în Agîrbiciu, câte 5 fl. pro 1888 şi câte 1 fl. pentru diplomă. Romul Orbean, în Iclandei pro 1889 5 fl.; Nicolau Henţ, în Sălişte; I. Puşcariu, cav. în Budapesta, câte 5 fl.­ pro 1888; George Şandor, în Cuieşti; Petru Urlacan, în Reghin, câte 5 fl. pro 1888 şi câte 1 fl. pentru diplomă; loan Racoti, în Ibanesci; loan Popescu, în Topliţa, câte 5 fl. pro 1888. Nicolae Petru, în Gurghiu, pro 1888 rata II, 2 fl. 50 cr.; Dr. Alexandru Ceușan, în Reghin, 5 fl. pro 1888. Galacteon Șagău, în Idicel, 10 fl. pro 1887/8. Alexandru Ter­­novan, în Hodac; Dr. Absolon Todea, în Re­ghin; Dumitru Lupu, în Hodac; Zaharie Lupu, în Hodac; Sever Barbu în Reghin; Ilie Câmpean, în Varviz; Dumitru Oltean, în Muraresci, câte 5 fl. pro 1888; Leopold Po­pescu, în Deda; George Maior, în Reghin, câte 2 fl. pro 1888; Iosif Gomboș, în Vidra-de-sus, 5 fl. pro 1888 și 1 fl. pentru diplomă. Amos Frâncu, în Sibiiu; Ioan Antonelli, loan Gher­man, Dr. Alexandru Grama, Iosif Hossu, Ma­­teiu Pop Simeon, Ioan Moldovan, Silvestru Nistor, Ludovic Ciato, Vasilie Oltean, Dr. Ioan Raţiu, George Pancea, Petru Solomon, George Bărbat, Dumitru Turcu, Vasilie Turcu, Aron Papiu, Aurel P. Bota, toţi din Blaj, câte 5 fl. pro 1888. Petru Nicola, în Vidra-inf.; Dr. P. B. Barcianu, în Sibiiu; Pantelimon Lu­­cuţa în Sibiiu; Vasile Marincaş, în Pria ; Adam Cristea, în Orăştie; Nicolae Dima, în Hu­nedoara; Dr. Aurel Siulutiu, în Sibiiu, câte 5 fl. pro 1888; Vasilie Suciu, în Căpuşul de câmpie, 50 fl. rata I. din taxa de membru fundator. Gridean Pop şi Ant. Stoica în Mu­­răş-Oşorheiu câte 5 fl. pro 1888. Ilie Vlassa, în Blaj, 5 fl.; pro 1888. Simeon Corvin, în Orăştie, 5 fl.; pro 1888. Valeriu Bologa, în Braşov 100 fl. taxa de membru pe viaţă. Petru Tit, în Panciova. Andreiu Bersan, în Braşov, câte 5 fl. pro 1888. Tom­a Bersan, în Dârste 100 fl., taxa de membru pe viaţă şi Nicodin Cotişel în Certege 100 fl., taxa de membru pe viaţă. — Spre sciinţă. Sibiiu, d. u. s. George Bariţiu m. p., Dr. I. Crisian m. p., preşedinte, secretar II. Verificarea acestui proces verbal se în­crede dlor: Elie Măcelariu, N­. Puşcariu, I. Popescu. S’a verificat. Sibiiu 30 Octomvrie 1888. Elie Măcellariu, m. p., I. Popescu, m. p., Dr. 11. Puşcariu m. p. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 12 Noemvrien. Casa deputaților. Deputatul Irányi pre­­sentă o propunere, după care ar avea să se institue un tribunal anumit independent pentru exa­minarea alegerilor de deputaţi, în contra cărora au întrat pro­teste. — Urmează desbaterea pro­iectului de conversiune. Refe­rentul Hegedüs ilustrează importanţa financiară şi economică a operaţiunii de credit şi recomandă proiectul spre pri­mire drept un pas spre regularea economiei statului. Horanszky e de părere, că proiectul acesta ofere foarte puţine eco­nomii de carnete şi de aceea îl respinge. Mai vorbesc Rosner pentru şi Helly contra, apoi ia cuvântul numai­decât ministrul-preşedinte. Şedinţa se continuă. Atena, 12 Noemvrie­­. Foile dau expresiune mulţumirii faţă cu lim­­bagiul Ziarel°r austro-ungare şi ţin, că Austro -Ungar­ia şi Anglia sunt aliaţii n­aturali ai Greciei. A R I B O N A Bibliografie. „Familia“. Anul XXIV., Nr. 44. Cu­prinde: Dulce primăvară! poesie de Vasile B. Muntenescu. — Cicero, schiţă dramatică în 5 acte, de N. A. Bogdan. (Urmare). — ’S’or trece anii, poesie de loan Pădure. — Ciasor­­nicul, poveste fantastică, de Jules Lermina. — Caucasul, schiţă topografică, geologică şi istorică, de Averchie Macaveiu. (urmare). — Doine de pe Murăş, culese de A. C. Domşa. — Din Bucuresci la Heidelberg, de Dr. G. Crăiniceanu. — Literatură şi artă. — Teatru şi Musică. — Ce e nou? — Ghicitoare de sach, de Hortensia Paguba. — Ilustraţiuni: întâlnirea. „ Amicul familie“, ţ­iar beletristic şi en­­ciclopedic-literar. Anul XII., Nr. 21. Cuprinde : Cugetări despre valoarea şi desvoltarea carac­terului, de Dr. Gregoriu Silaşi (urmare). — La scaldă, poesie de George Simu. — Jude­ţul, roman de Teochar Alexi (urmare). — Bunica şi nepoţelul, după Ernest Legouve, de George Simu (urmare). — Crescerea copiilor în familie, de Ioan Dariu (urmare). — Di­verse. — Glume ilustrate. — Ilustraţi­une. Cel din urmă sărut. — Nr. 22. Cuprinde: Secretul nevestei mele, schiţă de B. R. — La bal, poesie de George Simu. — Judeţul, roman istoric de T­eochar Alexi (urmare). — Mătuşa bună, o icoană din viaţă, lucrare liberă după Iose­­fina Flach, de St. C. Zinul. — Crescerea copiilor în familie după cerinţele şcoalei. — Diverse. — Bibliografie. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 30 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Carol Kovács (în Dalnoc) de cătră tribuna­lul reg. din Chezdi-Oșorheiu. — 25 Februarie st. n. 1889 imobilele lui Antoniu Milánkovits (în Bikity) de cătră judecătoria cerc. din Baia. — 26 Februarie st. n. 1889 imobilele lui George Popovits de cătră judecătoria cerc. din Baia. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de­­jile. — la rămasul după văduva Sara Fazekas nasc. Török (din Körös-Ladány) la tribuna­lul reg. din Bichiș-Giula; — la rămasul după Micsa B­r­­­i­k (din Zsarnó) la tribunalul reg. din Rimaszom­bat; — la rămasul după Nicolae Zaharie (din Curtici) la tribunalul reg. din Arad; — la rămasul după văduva Sofia Kovács (din Ghioma) la tribunalul reg. din Bichiș- Giula; — la rămasul după Isac Illés (din Seini) la tribunalul reg. din Sătmar-Nemetii; — la rămasul după Iosif R a d i­­­s (din Cioca) la tribunalul reg. din Chic­hin da­ma­re. Concurs în provincie: — Contra Alexandru Stern, corn. în B­i­­chiş. Conc. cms. Eugen Pallay; massa crt. Eugen Konkoly. Term. de ins. 10 Ianua­rie 1889; proed. de licurd. 16 Februarie 1889. Post vacant: — Un post de scriitor de cărţi funduare la judecătoria cerc. din Cula şi unul la ju­decătoria cerc. din Hódság, cu salar de câte 500 fl. şi relut de cuartir 100 fl. — A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. LOTERIE. Sibiiu: 11 Noemvrie, 6 oare dimineaţa. Tragerea din 10 Noemvrie st. n. Timisoara: 3 61 76 18 13. Viena: 9 62 13 27 38. Buletin meteorologic. Presiunea atutosf. în mm. (Mediul lunar 726.11) Observată Staţiunile Temperatura după Celsius Diferenţa din presiuă 730.8 -fl.8 -4.3 —2.8 —3.0 NV Presiune atmosf. în mmn. Maximul şi minimul de temperatură Tempe­ratura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 10 Noemvrie, 7 oare dimineaţa. Vântul direcţia tăria Sătmar............................. 771 — 6.6 NV2 Oradea-mare....— — — — Cluj........................... 770­­ 44.0 1 Orșova...................... 769 — 6.56 2 Timișoara............................. 771 — 8.0— — Arad.................................... 769 — 4.1 NV3 Panciova............................. 769 -- 4.0V 2 Sosiţi în Sibiiu. ? La 12 Noemvrie n. Hotel „Neurihrer“: L. Torkos, cons. ministerial; Cavaler Graef de Libroi, general de cavalerie; Ale­xandru Vörös, adjutant personal; toţi din Budapesta. Zon, Giurgescu, oficiali din Rîu-Vadului. Kammer, Schlandt, învăţători din Braşov D. Schuller, învăţător din Cincu­ mare. C. Werner, Weinrich, Leutschaft, în­văţători din Mediaş. Hotel „Melzer“. Sachsenheim, învăţător din Mer­­curea. E. Albert, comis din Ighitu. Zikeli, comer­ciant din Agnita. Hotel „Habermann“, Gustav Schulze, cu soţia, din Berlin. E c o n o m i c. Comisiunea statistică a comitatului Sibiiului va ţn­te lui în 15 Noemvrie a. c. o şedinţă în sala cea mică a casei comitatului. Obiectele de pertractare sunt următoarele: 1. Pagubele causate pământurilor prin grindină, vânturi şi alte elemente în decursul anului 1888. 2. Plăţile de Zi pentru lucrările de câmp pe anul 1886/1887. 3. Recolta toamnei acesteia, resultatul culesului viitor. 4. Afaceri curente. —ss— Abatoriu în Sibiiu. Statutele înfiin-­­ ţării unui abatoriu în Sibiiu sunt deja apro­bate de înaltul minister de interne. La 1 De­cemvrie n. acest abatoriu se va deschide. — Fabrică de zăhar în Ardeal. Un consorţiu, în a cărui frunte stă corniţele su­prem al comitatului Albei-de-Jos, baronul Co­­loman Kemény, a luat iniţiativa şi a cerut concesiune ministerială pentru ridicarea unei fabrici de zăhar în Ardeal. Proprietarii s-au îndatorat să asigureze laolaltă în decurs de 10 ani 1 milion de măji metrice de napi de zăhar pentru fabrică, de pe un teritor de 5000 jugăre catastrale. Dacă împregiurările vor fi favoritoare, fabrica își va începe activitatea în anul viitor. —18— Bar na. Plugarii sunt foarte îngrijaţi de căderea prea în curend a zăpezii. Cea mai mare parte din porumb e prins deja pe câmp, asemenea și alte cereale, a cărora strîngere nu s’a dovedit a se face din lipsa de brațe. Aceasta poate să aducă o perdere însemnată în avuţia generală. —18— Săptămâna trecută afacerile în portul Brăila au avut un caracter calm, ca să nu­­jicem slab. Ieri şi astăzi aproape nici o ce­rere din porturile de consumaţie ale Europei. Cu toate­ că în străinătate şi în port pre­ţurile sunt staţionare, în interiorul ţerii însă producătorii au ridicat preţurile şi aşteaptă trecere mai avantagioasă. Se crede, că preţu­rile cerealelor se vor mai urca. Timpul, care cu începere de la 25 octomvrie a început a se răci, va ajuta crescerea preţurilor. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 28 Octomvrie st. v. 1888. Maris lui Negroponte, secară 1150 hect., 5.55 lei. Cottis lui Millas, grâu 1900 hect., 10.171/2 lei. Christoforato lui Peirano, orz 2000 hect., 7.10 Iei. Politis lui Schmirer, grâu 3850 hect., 12.55 lei. Verona lui Schmirer, grâu 2400 hect., 13.25 lei. Casanova lui Feitler, săcară 2400 hect., 5.40 lei. Violare lui Feitler, săcarâ 2710 hect., 5.25 lei. Verona lui Feitler, grâu 1800 hect., 10.10 lei. Vrionis lui Schmi­rer, grâu 2000 hect., 12.40 lei. Vrionis lui Schmirer, grâu 1000 hect., 12.90 lei. Embe­­rica lui Petricioni, grâu 8700 hect., 10.65 lei. Emberico lui Petricioni, grâu 7000 hect., 11.— lei. Gro80vics lui Sechiari, săcară 915 hect., 5.60 lei. Agio 1.95°/0. Operaţiile efectuate în 29 Octomvrie st. v. 1888. Negroponte lui Schmirer, grâu 1000 ht., 12.— lei. Brocina lui Carnevalli, grâu 1000 hect., 11.75 lei. Emberica lui Schmirer grâu bulg. 9500 hect., 10.5 lei. Dimitriadi lui Schmirer, grâu 1500 hect., 10.25 lei. Bach lui Sechiari, grâu 3500 hect., 11.80 lei. Vas­­magide lui M. Cohen, grâu 3000 hect., 10.30 lei. Chrisoveloni lui Svetovics, grâu 2000 ht., 10.271/3 lei. Sassu lui Sechiari, săcară 11.300 hect., 5.55 lei. Cambano lui Sechiari, săcară 640 hect., 5.60 lei. Cambano lui Sechiari, să­carâ 2200 hect., 5.40 lei. Găitan lui Feit­er, săcarâ 1400 hect., 5.60 lei. Violates lui Millas, orz 4500 hect., 5.5 lei. Brociner lui Millas, orz 1100 hect., 5.25 lei. Vamvuri lui Nicolo­­pulo, grâu 3000 hect., 10.75 lei. Vamvuri lui Nicolopulo, grâu 2700 hect., 10.621/a. Agio 2%. Preţul mărfurilor. Piaţa din Braşov, 9 Nov. Grâul hectolitru fl. 5.70, grâu mestecat fl. 3.50, sficara fl. 3.—, anj fl. 4.—, ovas fl. 1.80, cucuruzul fl. 36.0, mălaiul fl. 4.30, mazerea fl. 5.40, lintea fl. 6.50, fasolea fl. 5.50, crum­­penele fl. 6.80 carnea de vită p. kilo 36 cr., carnea de porc 48 cr., carnea de berbec 24 cr. Târgul de rîmători în Steinbruch. în 10 Noemvrie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 47.— cr. pănă 48.— cr. unguresc, grei, tineri 49.— cr. pănă 49.'/a cr., de mijloc 49.— cr. pănă 50.— cr., ușori 49— cr. pănă 50.— cr., marfă țărănească, grea 47.— cr. până 48.— cr., de mijloc 47. — cr. pănă 48.— cr., ușoară 47.­/2 cr. pănă 49.— cr., românescî, de Bakony, grei —.— cr. pănă, —.— cr., transito de mijloc - .— cr. pănă —.— cr., transito uşori —.— cr. pănă —cr., transito ser­be soi grei 4Y-V2 cr. pănă 48.7a fr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 47.'/a cr., transito uşori 44.— cr. pănă 46.— cr., îngrăşaţi cu ghindă —cr pănă —cr per 4% cumpăniţi de’a gară. P&g 991 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Nov. 1888. Bursa de Budapesta din 10 Noemvrie st. n, 1888. Rentă de aur ung. 6°/0..................................................... ” fo......................................111.55 „ „ hârtie „ 5o/0......................................9. 10 împrumutul căilor ferate ing.......................... 146.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................ 98.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune).........................................................Ug__ Bonuri rurale ing.......................... .... 104.75 n „ „ cu ci. de sortare .... 105.— „ „ bănățene-timișene............................104.50 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane........................................104.50 „ „ croato-slavone................................... 101- — Despăgubire pentru dijma ing. de viu . . . 99.50 împrumut cu premiu ung...........................................130.50 Loturi pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123 — Renta de hârtie austriacă............................................82.__ „ „ argint austriacă............................................82.50 „ „ aur austriacă...........................................109.75 Losurile austr. din 1860 ...................................... 140.25 Acțiunile băncei austro-ungare........................... 875.— „ „de credit ung........................• 304. — n „ „ „ austr........................... 309.60 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102.— Argintul ................................................................................ Galbeni împărătesei................................................ 5.75 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.62 Mărci 100 imp. germane..................................... 59.60 Londra IO Livres sterlingi.....................................121.60 Bursa de Viena din 10 Noemvrie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0......................................—.— n „ „ „ 4°/0...........................................10130 „ „ hârtie „ 5%.............................................92.30 împrumutul căilor ferate ing..........................144.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).............................................. 98.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................116.75 Bonuri rurale ing..............................................105.— „ „ „cu el. de sortare .... 105.— „ „ bănățene-timișene.................................104.50 Bonuri rurale „ cu el. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane............................................104.50 „ „ croato-slavone.......................................104.50 Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing. .................................131.C Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123.25 Rentă de hârtie austriacă.......................................82.— „ „ argint austriacă.........................................82.75 „ „ aur austriacă............................................109.90 Losuri austr. din 1860 137.50 Acţiunile băncii austro-ungare................... 876.— „ „de credit ing............................... 303.— „ „ „ „ austr............................ 308.— Argintul...................................................................— Galbeni împărătesei........................................ 5.77 Napoleon­ d’ori............................................. 9.64 Mărci 100 imp. germane................................59.70 Londra 10 Livres sterlingi..........................121.75 Redactor responsabil: Neptimiu Albiul. Cursul pieţii din Sibiiu. Bursa de Bucuresci. SSminţe Cualitatea I per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa_ 7 908 10 Grâu de Pesta __ 7.858 05 Grâu de Al­ba-regala— 7 908 10_ Grâu de Bácska_ 7.908 10 Unguresc de Nord— 7.757 95 ___ SSminte, Cualitatea Prețul per perfect. dela1 pănă Secara 70—72 p.r.05.80 Urz Nutreț 60-—62 5 606 -* de vinars 62--64 6.307 15n de bere 64--66 7-658 80 \Jves— 39-41 5. 105.55 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 5.705.75 n n de alt soiu 73 5.655.70 Hrișcăn -5 255 50 Grâu de primă.ă 001 Op­­ 8 34 „.aV de toam.o ■al O îl Cucuruz Iul. Aug. ___ s & ____ H ■**n Maiu-Iun.Bg 5.23Si a 5.25 Pt Oves de toara. de primă.s 5.59 5 60 Producte diverse Soiu Cursul dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 65 —70.— V franceză ___ r italiană_ __ n roșie 62.—68.­­Oleu de rap. brut_ _ Oleu de in ____ Uns. de porc dela Pesta 59.—59.50 a r dela ţeară— — & Slănină svântată ---._____ O' a n afumată 57.—58.­1 SSu 29.5030. -po Prune din Bosnia, în buţi— — _ n din Serbia, în buţi— _ po Lictar slavon, nou 15.7516.25 ro bănăţenesc 15.5016.­­** As Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — n serbesci ____ ___ Miere brută 26 —27.­n galbină străcurată 33 —35.­Ceară de Rosenau 116. 117. Spirt brut 16.5017.­n Drojdiuțe de spirt 20.5021.— din 12 Noemvrie st. n. 1888. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.30 Lire turcesci.......................... . 10.80 Imperiali..................................... „ 9.80 Ruble rusesci.......................... „ 1.20 vând. 9.36 10.90 9.90 1.22 10 Noemvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% • ■ 94.— —.— Renta romana amort. 5°/0 . . 95.— —. — „ (Sehuldverschreib.) . .— —.— Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­—.— Renta rom. (Rur. eonv.)68/0 99 % —.— împrumutul Municipal 5% . . 84. .. —.— Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 107.% —.— Scrisuri func. rurale 5% . . 97.% — . — Idei urbane 7°/0...................... 105 — —.— „ 6°/o...................... 102.— —.— „ 5°/o...................... 93.7» —. Banca Naţ. (500 lei vers. într Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers S. cred. mob. r. (250 lei vărs Soc. r. de con. (250 lei vers Oblig. Casei Pensiuniior . Agio Schimb Londra 3 luni „ cek . Paris 3 luni . „ cek . Berlin 3 luni „ cek . Viena . . . Agio 2 40

Next