Tribuna, martie 1889 (Anul 6, nr. 48-73)
1889-03-01 / nr. 48
Nr. 48 3. Protocolul şedinţei comitetului din 30 Octomvrie 1888, în care se întregesce comitetul şi se decide convocarea adunării generale a despărţământului. 4. Protocolul adunării generale ţinute în 23 Noemvrie 1888, în care se decide a se face un apel călduros cătră inteligenţa română în interesul „Asociaţiunii“, se însărcinează comitetul a pregăti un preliminar de spese şi programa pentru adunarea generală viitoare. 5. în fine protocolul şedinţei comitetului din 12 ianuarie, în care se arată din partea cassarului, că au întrat 75 fl., din care 3 fl. de membrii ajutători pentru coperirea speselor de birou. Suma de 72 fl., primită şi transpusă la cassa „Asociaţiunii“, se curtează. întregirea comitetului în acel despărţământ se ia spre sciinţă. Asemenea se iau spre sciinţă şi condusele adunării generale din 23 Noemvrie a. tr. cu aprobare, precum şi reţinerea de 3 fl. T. a. conform regulamentului. Nr. 15. Liviu Popa Radu, june de ani 24, de loc din comuna Lisa, în comitatul Făgăraşului, învaţă la şcoala de belle-arte în Iaşi pictura şi cere un stipendiu. (Ex. Nr. 14/1889.) — în lipsa de stipendiu, care să fie votat de către adunarea generală pentru asemenea profesiune specială, cererea suplicantului nu se poate împlini. Nr. 16. Magistratul oraşului Sibiiu invită cu datul din 5 ianuarie a. c. pe „Asociaţiune“, ca în calitatea sa de corp moral, ce are după legea electorală drept de membru virilist, să auctoriseze din partea sa pe un membru plenipotenţiar al seu in representanţa comunităţii orăşene şi denumirea să o înainteze nesmintit în 15 la vice-comitele comitatului. — S’a denumit în calitate de membru plenipotent Rever. Sa dl archimandrit Dr. N. Puşcariu. (Ex. Nr. 9/1889). Nr. 17. Direcţiunea şcoalei civile de fete transmite prelungă adresa din 8 Februarie a. c. Nr. 16 procesul verbal din şedinţa dela 31 Ianuarie 1889 a corpului didactic, din care, prelungă celelalte agende, se vede, că la încheierea semestrului I. al anului şcolastic în 30 Ianuarie s-a ţinut examen în toate patru clasele şcoalei civile, la care au fost invitaţi şi au asistat cu directorul împreună şi delegatul baron David Ursu şi preşedintele comitetului. Resultatul examenelor de la 19 eleve din clasa I., 21 din clasa II., 16 din clasa III. şi 15 din clasa IV., total 71 eleve, care au depus examen, este evident din cele patru conspecte alăturate. S’au luat şi măsuri pentru facerea programei pe anul şcolastic 1888/89, la care toţi învăţătorii s’au oferit a colabora, apoi Dr. Bologa s’a însărcinat a compune operatul din fruntea programei. — Ţinerea examenului şi preste tot activitatea corpului didactic se ia spre sciinţă cu aprobare. Nr. 18. Două intimate ale inspectoratului regesc, ambele din 9 Februarie a. c. Nr. 43 şi 44, însoţite de două decrete ministeriale relative la cărţile şcolastice, unele permise, altele oprite, cum şi instrucţiuni generale, după care au a se conforma corpurile didactice întru alegerea cărţilor, s’au înaintat încoace, cu provocare, ca comitetul să îngrijască de a lor îndeplinire. — Decrete şi intimate se transpun corpului didactic, spre informaţiune şi conformare întocmai (Ex. Nr. 44). Nr. 19. Grădinarul A. Ferstl pretinde plătirea de două conturi, unul din 6 Iuniu 1888 de 45 fl. 52 cr., altul din 14 Noemvrie 1888 de 35 fl., ca repetiţiune a contului anterior, insă cu scăpămând de 10 fl. — Pănâ la o informaţiune deplină despre natura acestei pretensiuni, această afacere se ia dela ordinea Zilei. Nr. 20. Dl I. Petraşcu, căpitan în pensiune, cere desdaunarea de 31 fl. u. a. pentru reparaturi întreprinse în cuartirul din casele Nr. 8 ale „Asociaţiunii“. — Să se cerceteze prin comisiune de doi membri, în persoanele dlor P. Cosma şi B. P. de Harşianu la faţa locului, cu reflexiune la conturile presentate, dacă reparaturile acele au fost necesare a se face sau nu, după care comitetul va fi informat prin raport. Nr. 21. Simion Magdaş, învăţător în Zalha, în comitatul Solnoc-Dobâca, cere cu suplica din 12 Februarie a. c. ajutor pentru fiiul seu Nicolae, învăţăcel de cismărie. — Ajutoarele destinate pentru învăţăcei dela meserii se dau numai prin concurs, care se publică la timpul seu regulat. De altmintrelea petentului îi şi lipsesce testimoniul scolastic, fără de care la nici un cas nu se împart ajutoare. Nr. 22. Oficiul de competenţe erarial cere taxa de 5 fl. 10 cr. după o donaţiune de 50 fl. dela răp. Nicolae Lazar din S.-Sebeş. — După ce din rămasul după Nicolae Lazar nu s’a primit nici un legat, comitetul are să recureze asupra pretensiunii de 5 fl. 10 cr. ca taxă de ereditate. Nr. 23. Membrul Ioan Popescu propune, că după ce medicul de casă al internatului are misiunea de a-l visita pe acesta regulat în fiecare săptămână, cară nu numai în cașuri de morb al vreunei eleve, a se informa despre starea sănătăţii fiecăreia, precum şi a supraveghia institutul din punct de vedere sanitar, săi se acorde un honorar prea modest de 100 fl. v. a. pe anul expirat 1888, cu atât mai vîrtos, că acelaşi domn medic îndeplinise această misiune şi în anul 1887, însă gratuit. — Propunerea este primită cu voturi unanime și cassa este avisată a număra medicului de casă onorarul 100 fl. v. a. pe anul expirat 1888. Nr. 24. Tot dl membru Popescu, în calitatea sa de director, presentă prelânga adresă originalul diplomei de doctor în filosofie a dlui profesor Vasilie Bologa, obţinută în 15 Decemvrie 1888 de la universitatea reg. din Budapesta. — Fericitul succes al dlui Dr. filos. V. Bologa se ia la cunoscinţă cu plăcere. Sibiiu, d. u. s. Br. David Ursu m. p., George Bariţiu m. p., preşedinte, referent. Verificarea acestui proces verbal se încrede dlor: P. Cosma, I. Popescu şi Ios. St. Siulutiu. Verificat la 17 Februarie 1889. Partenie Cosma m. p. Ios. Siulutiu m. p. 1. Popescu m. p. O adevĕrata binecuventare pentru omenire, şi îndeosebi pentru acei oameni, a căror ocupaţiune reclamă şederea la un loc ori preste tot care fac puţină mişcare, este apa amară de Buda: „ Ofner Rákócy-Bitterwassern a fraţilor Loser. Partea cea mai mare dintre cetitori va fi simţit durerile încuieturii, provocate prin mistuirea neregulată a stomachului. Vor fi căutat în zadar după unul sau alt mijloc, pănâ ce în cele din urmă li se va fi atras atenţiunea din partea unui prieten asupra apei amare de Buda şi carea, o minune a naturii ! o mică sticluţă de apă amară, luată dimineaţa, omul lucră cu atragerea de mai înainte, e bine dispus, are un apetit excelent, se află foarte bine, şi din recunoscinţa, provocată prin efectul cel minunat al apei amare, recomandă acest leac universal şi excelent de aproapelui seu care sufere în cele mai depărtate unghiuri ale globului pământesc, pe unde locuesc oameni civilizaţi, veţi afla apa amară ca un leac de casă indispensabil, şi acestei împregiurâri se atribue, că fraţii Loser au ridicat depouri generale în toate cinci continentele. Pentru demonstrarea apei excelente de Buda ne provocăm la valoroasele preţuiri şi distincţiuni câştigate la cele 12 exposiţiuni şi anume: în Viena 1873, 1875, Seghedin 1876, Paris 1878, Sydney 1879, Székesfehérvár 1879, Melbourne 1880, Frankfurt 1881, Triest 1882, Budapesta 1885 şi Bruxella 1888, precum şi la atestatele şi părerile celor mai renumiţi chemişti şi medici şi tot astfel la verdictul vestitului profesor din Londra Dr. C. R. Carol Tichborn, conform căruia „nu există isvor“, care să ofere o bogăţie de săruri minerale şi să întrunească astfel de calităţi excelente ca isvorul de Buda al lui Rákócy. Ca cea din urmă dovadă a excelentului şi singurului mijloc de cură a apei minerale, nu putem lăsa nedescoperită şi împregiurarea, că — precum totdeauna se află pismuitori — astfel se află şi pentru apa neîntrecută de Buda şi pun în negoţ apă mai puţin tămăduitoare prin potrivirea etichetelor apei minerale, din care cau să atragem atenţiunea publicului în interesul său şi în special în interesul renumelui apei amare de Buda, și îi recomandăm, ca la folosirea apei să iee bine seama la eticheta isvorului singur tămăduitor „Ofner Rákócy“. POSTA ULTIMA. Petersburg, 11 Martien. Oficiosul „Journal de St. Petersbourg“ orice, că schimbarea de tron în Serbia e un semn, că Serbia va fi de aci înainte mai intimă faţă cu Rusia şi va trăi în prietenie şi cu alte puteri. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Bucureşti, 12 Martie. Ministrul de finance a presentat camerei un proiect de lege, prin care se modifică statutele băncii naţionale, prefacând stocul metalic al acesteia din argint în aur și se introduce în sistemul monetar etalonul de aur în locul celui de argint. Belgrad, 12 Martie. Ministrul de externe a adresat representantului sârbesc din Viena o notă, în care asigură, că noul guvern va continua relaţiunile amicale cu monarchia vecină şi se va sili a-şi menţină bunăvoinţa Austro-Ungariei. Paris, 12 Martie. Consiliul de miniştri va cere împuternicirea de a urmări judecătoresce în afacerea ligei patriotice pe senatorul N aquet şi pe deputaţii Laguerre, Turquet şi Laisant. TRIBUNA Bibliografie. „Familia“. Anul XXV. Nr. 9. Cuprinde, în vis, poesie de Lucreţia Suciu. — Sora Cecilia, din memoriile unui doctor, novelă de Ioan Russu. — Testament, poesie de N. A. Bogdan. — Străina, de Emanuil Arone, traducere de Dumitru Stâncescu. — în vieaţa monachală, poesie de Florian Moga. — Iubirea maternă, schiţă din vieaţa paserilor, de Aurel C. Domşa. — Poesii în presă, de Ivan Turgenieff, traducere de Negru. — Poesii poporale din Bănat, culese de Iuliana Iancovici. — Salon. Vorbe şi răspunsuri potrivite, de Petru Ispirescu. — Literatură şi Artă. — Teatru şi Musică. — Ce e nou? — Pentru doamne tinere. — Moda. — Logogrif. — Ilustraţiune. Păzitorul credincios. —Fântâna Blandusieiu. Anul 1. Nr. 13. Cuprinde: Vorbe de dragoste, de Colescu. — Din lume. — Gura satului. — Filosofia Românilor, de Manliu. — De preste munţi, de Radu Popea. — Lumea, poesie de loan G. Rozanu. — Flecării, de L. Gh. Nicoleanu. — Garduri pistriţe, de Al. Hodoş. — Cronica scientifică, de S. Tinean. — Balade sârbe: Marcu crăişorul şi harapul, traducere de Dionisie Miron. — Sărutarea de ghiaţă, de S. Spartaki. — Curierul teatrelor. — îngrijirea copiilor pănă la 6 ani. — Curierul Modei, de Georgeta. — Revista geografică a anului 1888, de Maunoir și Duveyrier, traducere de Const. P. Rășcanu. — Politica. — Misteriile Parisului, roman de Eugen Sue, traducere de L. Spartaki. — De urît. „Revista Poporului11. Pentru litere, sciinţe şi arte. Iese odată pe lună în Bucureşti, redactată de un comitet. Anul I. Nr. 8. Cuprinsul: Lui Omer, poesie de S. Polizu. — Mama Pădurii, basm de Ioan C. Măldărescu. — Luciei, poesie de S. Polizu. — La seceriş, pastel de I. Mirea. — Romancier în materie criminală, de A. Valerian. — Dela Vrancea pornind cătră Palestina, de Achil. — Spice culese, de Aramis. — Bibliografie, de Al. I. Şonţu. — Erată. Redacţia şi administraţia acestei reviste strada Olteni Nr. 1. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 24 Maiust. n. a. c. imobilele lui Daniil Fehér decătră tribunalul regesc din Timișoara. — 28 Aprilie st. n. a. c. imobilele lui Iacob Steinitz decătră tribunalul reg. din Neoplanta. — 19 Martie st. n. a. c. mobilele lui Iuliu Weltkugel (în Butin) decătră executorul jud. din Detta. — 18 Martie st. n. a. c. imobilele contelui Béla Forgach (în Felső-Bű) decătră executorul jud. din Kaposvár. — 18 Martie st. n. a. c. mobilele lui A. Reiner și fiiu decătră executorul jud. din Kecskemét. — 27 Martie st. n. a. c. mobilele lui Gustav Alker decătră executorul jud. din Girált. Posturi vacante: — Un post da subjude la judecătoria cerc. din M i s k o lcz, cu salar de 1000 fl. și relut de cuartir 200 fl. — A se adresa în două septemáni la autoritățile competente. — Un post de subnotar la tribunalul reg. din Győr, cu salar de 500 fl. și relut de cuartir 100 fl. — A se adresa în doué septemáni la autorităţile competente Călindarul zilei. 1/13 Martie. Iulian, Eudochia. Gregorian, Rosina. Soarele: răsare 6.20, apune 6.0. Buletin meteorologic. Din ţeară, 9 Martie, 7 oare dimineaţa. Sibiiu, 12 Martie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Observată Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperaturi Diferenţa din prevină 723.4 —2.8 +4 3 + 11.0 +3.1s Direcţia vântului Staţiunile: Presiune atmosf. în mun. Temperatura Celsius Vântul direcţia tăria Budapesta . . 763 — 8.16 Sătmar . . . 766 — 3.0 NO4 Cluj .... 765 — 8.6O 2 Orşova . . . 764 — 1.4 NO1 Timişoara. . . 768 — 3.4 NO2 Arad .... 764 — 1.0V 2 Paneiova . . . 763 — 0.0 SO4 Sosiţi in Sibiiu. La 12 Martie n. Hotel „Neufihrer“. Dr. Emil Holub din Viena; Alsing, Hanoschek, Fried, comercianți din Viena; Dr. I. Fulea, advocat. Hotel „Habermann“. Constantin Gaşpar, econom din Turnu-Severin; Herszényi, oficial din Făgăraş; Ioan Kerekes, proprietar din Noul Economic. România şi vinurile ei. Cetim în „R. A.”: Din cauza neîngrijirii vinurilor noastre, întrucât priveace preparaţiunea şi conservaţiunea lor, valoarea lor este mică, preţul este în genere scădut. Aşa vinurile noue mai comune, care se recoltează din viile situate la poalele dealurilor sau la câmpie, se vând în anii obicinuiţi cu 2 lei veadra, care vinurile noue mai superioare, care se recoltează de pe vîrfuri, se vând cu 4—5 lei veadra. Vinurile recoltate de pe poale, cuprinzând mai puţin alcohol, şi cu îngrijirea insuficientă, care li se dă, se strică mai uşor şi nu ţin în genera mai mult de 2 ani. Preţul vinurilor noue de pe poale ajunge câteodatâ chiar la 50 bani veadra. Vinurile superioare de pe vîrfuri, care cuprind alcohol mai mult, chiar fără multă îngrijire, ţin mai mulţi ani, încât când ajung de 3 şi mai mulţi ani se vând cu 10, 15 şi chiar 20 lei veadra. Din causa neîngrijirii vinurilor noastre şi din causa concurenţei ce ni se făcea de alte ţeri, comerciul nostru de vinuri a fost pănă mai anul trecut puţin satisfăcător. Dacă cercetăm cifrele oficiale de export şi import pe un şir de 5 ani, adecă dela 1881 şi pănă la 1885 inclusive, găsim în adevăr pentru vinuri următorul tablou: Tablou de import, şi export, vinurilor în România. Importul: Vinuri ordinare, în 1881: 642.724 lei; în 1882: 1,269.699 lei; în 1883: 1,154.211 lei; în 1884: 541.727 lei; în 1885: 300.945 lei. Vinuri fine în butoaie, în 1881: 356.242 lei; în 1882: 324.964 lei; în 1883: 242.727 lei; în 1884: 167.384 lei; în 1885: 133.416 lei. Vinuri fine în butelii, în 1881: 219.365 lei; în 1882: 263.734 lei; în 1883: 311.828 lei; în 1884: 311.828 lei; în 1885: 240.530 lei. Total: în 1881: 1,218.331 lei; în 1882: 1,858.397 lei; în 1883: 1,708.306 lei; în 1884: 1,020.939 lei; în 1885: 674.891 lei. Total general (în 5 ani) 6,480.864 lei. Media anuală de import 1,296.173 lei. Exportul: Vinuri ordinare, 194.719; 172.133; 260.443; 176.899; 319.310. Vinuri fine în butoaie, 1363; 266; 13.363; 48.405; 48.778. Vinuri fine în butelii, 6078; 1322; 2960; 3.190; 3695. Total 202.160; 173.721; 276.766; 228.494; 371.783. Total general (în 5 ani): 1.252.924 lei. Media anuală de export: 250.585 lei. Din acest tablou se vede, că s’a importat pe fiecare an în timpul acestor cinci ani o cătăţime mare de vin, căci face în cifră medie anuală (pentru vinuri ordinare în butoaie sau butelii) suma de lei 1.296.173, care s’a plătit afară din ţeară. în acelaşi timp se vede, că s’a exportat pe fiecare an o cătăţime mică de vin românesc, căci face în cifră medie anuală numai suma de lei 250.585, care s’a câştigat în ţeară pentru acest export. Pentru o ţeară vinicolă ca a noastră, a cumpăra vin de afară de aproape un milion şi jumătate lei şi a vinde în afară numai de un sfert de milion, este un contrast, care nu poate măguli deloc. Se mai constată din tabloul de mai sus, că în acei 5 ani importul, deşi destul de mare, a mers necontenit descrescând, astfel că din 1.218.331 lei, cât figurează ca import în 1881, s’a scoborît în 1885 la 674.891 lei, adecă la jumătate. In același timp se constată, că exportul nostru de vinuri, deşi destul de mic, a mers crescând, căci din 202.160 lei, cât figurează ca export în 1881, s’a urcat în 1885 la 371.783 lei. Această crescere de export și descrestere de import era deja o aplecare pe o cale mai bună a comerciului nostru exterior de vinuri. Pentru anul din urmă însă, pentru care se găsesc la ministerul de finance cifrele de export şi import, adecă pentru anul 1886, constatăm o îmbunătăţire radicală în comerciul exterior, şi această îmbunătăţire se datoresce în mare parte tarifului autonom în vigoare. In adevăr, în loc de 674.891 lei import, cât era în anul 1885, găsim numai 294.424 lei, adecă mai puţin de jumătate ca în anul precedent. Dn acelaşi timp exportul în 1886 s’a urcat dela 371.783 lei, cum era în 1885, la 4.154.470 lei, adecă la o cifră de vreo 10 ori mai mare. Taxele puse prin tariful autonom pa vinurile care se introduc în țeară au micşorat mult importul devinuri străine, ceea ce este un mare avantagiu economic, dar noi în export nu am suferit deloc, din contră am exportat mai mult decât totdeauna altă-dată, ajungând dela vre-o 300.000 lei la vre-o 4 milioane lei. Prețul mărfurilor. Tîrgul de rîmător! în Steinbruch. In 9 Martie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 51.— cr. pănă 53.— cr., unguresci grei, tineri 52.— cr. pănă 52 ., cr., de mijloc 52.— cr. pănă 52. */a cr., ușori 49.— cr., pănă 50.— cr., marfă țărănească, grea 49.— cr., pană, 50.— cr., de mijloc 48.7, cr., pănă 49.— cr., ușoară 48.— cr. pănă 48.•/, cr., românesci, de Bakony, grei 51.— cr. pănă 51 7, cr., tramito, de mijloc — .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —. — cr., transito sârbesci grei 50% cr. pănă 50— cr., transito de mijloc 47.— cr. pană 47.*/» cr., transito uşori 44. cr. pănă 46.— cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —— cr. per 4% cumpăniţi dela gară. Pag- 191 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Martie 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 12 Martie st. n. 1889. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.35 vând. 9.45 Lire turcesci................... „ 10.80 „ 10.90 Imperiali.......................... . „ 9.80 „ 9.90 Ruble rusesci................... „ 1.25 „ 1.28 Bursa de Budapesta din 9 Martie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6%......................................— n n n n 4% ........ 101.90 „ „ hârtie „ 5% ........ 94.50 împrumutul căilor ferate ung..............................145.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (la emisiune)...........................................................99.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................119.1 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...................................................115. Bonuri rurale ang........................ .... 104.75 „ „ „cu el. de sortare .... 104.75 „ „ bănățene-timișene ..............................104.75 „ „ „ cu el. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane.........................................104.75 „ „ eroato-slavone................................104.— Despăgubire pentrn dijma ung. de vin ... 99 75 împrumut cu premiu ing.........................................187.25 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126— Renta de hârtie austriacă...........................................83.50 „ „ argint austriacă . 83.76 „ „ aur austriacă. ...................................111.50 Losurile austr. din 1860 .................................... 141._ Acţiunile băncei austro-ungare......................... 885._ n „ de credit ing.....................• 309 — _n nr . n austr.......................... 803.70 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“.................................................................102.— Argintul ...............................................................— Galbeni împărătesei.............................................. 5.65 Napoleon d’ori........................................................ 9.58 Mărci 100 imp. germane................................... 59.50 Londra 10 Livres eterlingi...................................121.90 Bursa de Viena din 9 Martie st. n. 1889. Renta de aur ing. 6%......................................— n n n n 47o........................................101.60 n o hârtie „5%..........................................94.10 împrumutul căilor ferate ing...................................145.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)................................................... 99.40 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................119. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).......................................................114.75 Bonuri rurale ing......................................................104.75 „ „ „ cu el. de sortare .... 104.75 „ „ bănățene-timișene...............................104.75 Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane.........................................104.85 „ „ eroato-slavone ....... 105.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.85 împrumut cu premiu ing.....................................138.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126.— Rentă de hârtie austriacă..........................................83.10 „ „ argint austriacă......................................83.95 „ „ aur austriacă.........................................111.60 Losuri austr. din 1860 .................................... 141.■ Acţiunile băncii austro-ungare......................... 888.— „ „ de credit ing............................. 808.50 n net, austr........................... 302.75 Argintul..................................................................—.— Galbeni împărătesei................................... 5.69 Napoleon d’ori................................................... 9.62 Mărci 100 imp. germane..........................................69.48 Londra 10 Livres sterlingi...................................121.85 Redactor responsabil: Neptimlu Albiul« Bursa de Bucuresti. Seminţe Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord Preţul per 100 philogr, dela p&ntt 7.50 7.50 750 7.50 7 35 7.70 7.70 7 70 7 70 7 60 Stat Preţul per 100 philog. dela pănă SSminţe, vechi ori none Soiul Oualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. dela I p&nfi Secară Ora Ovăs Cucuruz (porumb) Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 Hrişcă 6.65 5.60 6.30 7 35 5.25 4.70 4.70 5.40 5.90 6— 7.10 8 50 5.05 4.77 4.75 5.75 §1 îs S â* Grâu n Cucuruz Ovăs de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. 1° mg 7.14 7.45 5.01 5.26 8$ 11 a 7.16 7 47 5.03 5 31 Sola Cursul dela pân& Sem. de trif. Lucernă ungurească 60—65— V franceză— n italiană— — » roșie 52—62.Oleu de rap. Oleu de in rafinat 37—37.50 Uns. de porc dela Pesta 58.7560— 1 & n dela țeară— — Slănină svântată 51 —51.500 a Tt afumată 56—57.+36 Său 33.5034 50 po Prune din Bosnia, în buţi din Serbia, în saci — — - n 10 2517 50 po Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5016.75 3. 1016—16.25 A Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — Iuserbesci— --Miere brută 29 5030— n galbină străcurată 33 —34.— Ceară de Rosenau 115. 117. Spirt brut 14.—15— n Drojdiuțe de spirt 18.5019— 9 Martie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 97.7, ---.-- Renta română amort. 5% . . 97.7, --.-- „ (Schuldverschreib.) . . --.--Oblig, de Stat. C. F. R. 6% . ---.-----.-- Renta rom. (Rur. conv.) 6% • împrumutul Municipal 5% . . too 7, ---. 87.7. Scrisuri func. rurale 7% . . 105— ----Scrisuri func. rurale 5% . . 96— --•-- Idem urbane 7°/o.................... 105— ---.-. 6%..................... 102------.--„ 6%.................... 94.7, --.-- Banca Naț. (600 lei vărs. într.) --.----.--Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) --.-------Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) --.----.--S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) --.----.--Soc. r. de con. (250 lei vărs.) ---. -— Oblig. Casei Pensiunilor. . . --.----.--Agio......................................... Schimb 1— -----Londra 3 luni.......................... --.----.--„ cek ...... . ---.----.-Paris 3 luni............................... ------.--„ cek ....... . ---.---.--Berlin 3 luni.......................... --.-----.--n cek............................... ---.----.-- Viena......................................... ----_ . „ . .......................... --.----.--Agio.........................................— —.—