Tribuna, iunie 1889 (Anul 6, nr. 123-147)
1889-06-27 / nr. 145
Pag. 578 flegmă şi pe unele 4iare guvernamentale, şi tocmai acele, care pănă acum excelau cu tăcerea despre scrisorile lui Kossuth şi peregrinagiul Maghiarilor la Turin, nu află destule cuvinte, de a condamna pe deputaţii independenţi pentru procederea lor. Gestiunea papală. O scrisoare ce „Pol. Korr.“ primeste din Vatican accentuează, că importanţa extraordinară a consistorului din urmă resultă deja din faptul, că acela a fost convocat fără veste, precând de altădată cardinalii erau mai înainte încunosciinţaţi despre ţinerea consistorului, împărtăşirile foilor despre alocuţiunea Papei sunt mai mult ori mai puţin conjecturi riscate, deoarece cardinalii sunt constrînşi de a păstra cel mai mare secret. Ce privesce pretinsele intenţii ale Papei, de a părăsi Roma acum, se poate asigura, că deocamdată curia numai în mod academic s’a ocupat cu această cestiune, și anume pentru caşul unui resboiu european, pentru care eventualitate curia de sigur se va exprima pentru plecarea Papei din Roma. Relativ la viitorul loc de petrecere al Papei nu s’a luat încă nici o hotărîre. Procesul politic al Drului Vasilie Lucaciu. (Raport special al „Tribunei“). Dina întâiu, 4 Iulie. Şedinţa se deschide la 9 oare, în presenţa unui public de preste 400 persoane. Tribunalul e astfel constituit: Preşedinte: Vajai Károly ; referent: Viski Károly; procuror : Böszörményi; judecător asistent: Dr. Stefan Szőke. Pe banca jurnaliştilor se observă raportoriifiarelor române şi raportorii parelor „Pester Lloyd“, „Egyetértés“, „PestiHirlap“, Budapesti Hírlap“, „Nemzet“ şi „Budapester Tyblit“. Tribuna damelor e mereu ocupată de elita damelor săturrene. Se observă o nerăbdare mare prin public şi o ferbere neobicinuită. Inteligenţa română din comitatele Sătmar şi Selagiu s’a aflat într’un număr de aproape 80, au fost mult observaţi ţeranii din împregiurimea Băii-mari. între asistenţi am observat pe proprietarul George Pop de Basescu, Andreiu Medanu, proprietar în Şomcuta-mare, cu familia; Gavriil Barbul, proprietar în Mocira; Isvoranu—Vasvari, protopop în Selagiu; G. Lazar de Purcăreţi, protopop în Sanislău; I. Serbacu, protopop în Gonţa; Alexiu Varna, protopop în Oarţa; Ioan Pop, preot în Călinesci; Alexiu Berinde, protopop în Seini ; Alexandru Ferentiu, advocat în Sătmar; Vasilie Dragoș, advocatîn Șomcuta; loan Popp, advocat în Baia-mare; Dimitrie Suciu, advocat în Silvania-Ceiu; loan Cocianu, advocat în Cehul-Silvan; loan Savanya, advocat; Iosif Pop, judecător de tribunal; Lazar Iernea, forestier, doctor Teodor Botta şi alţii mulţi, ale căror nume ne scapă. în galerie s’a observat protopopul Ştefan Bilţiu. Preşedintele ceresce decursul adunării convocate de Dr. Vasilie Lucaciu la 9 iunie 1887 în Tăuţii-de-sus. Publicându-se actul de acusare la timpul seu în toate chiatele, nu credem că mai e nevoie de a-l reproduce. După cetirea acusei, care e un act clasic al șovinismului dominant, președintele învită publicul să nu manifesteze nici un fel de aprobare sau desaprobare, în caz contrar, aceia care vor contraveni, vor fi invitaţi a părăsi sala, evenLaudă-ţi prietenii, dar’ când nu sunt lual sala se va evacua, ba la cas de nevoie „tulburătorii vor fi închişi timp de 48 oare“. Considerând, că nu toţi martorii vorbesc unguresce, preşedintele numesce pe Ioan Házás de interpret. Preşedintele cetesce toate actele şi denunţările relative la proces, cu un foc, care stîrnesce zimbetul publicului. Preşedintele învită pe Lucaciu să se lămurească. Dr. Lucaciu. Onorat tribunal regesc ! (Mare sensaţiune prin public, deoarece Lucaciu începe românesc). Preşedintele agitat, începe a protesta.) Preşedintele: Durere, n’am puterea să te împedec de a vorbi românesce; însă în interesul bine chibzuit al d-tale ai face bine să vorbesci unguresce. Nu sânt de vină, dar’ vecji consecvenţele! Cavalereasca naţiune maghiară, într’un moment nefericit a acordat Românilor drepturi atât de înalte ca cele din 1868. D-ta, ca om de cultură înaltă, care vorbesci mai multe limbi europene, ca limba franceză, germană, italiană, tot atât de îndemânatec ești în limba maghiară ca şi în limba d-tale maternă. Te provoc în interesul d-tale să vorbesci unguresce, că altcum d-ta indirect adeveresci acasa şi produci impresia, că într’adevăr ai agitat şi că eşti un agitator periculos. Eu ca preşedinte am facultatea de a conduce desbaterile în limba statului şi te provoc să procedezi în consecvenţă. Dealtfel vei da loc la presupunerea, că d-ta vrei şi în acest moment să agitezi în contra ideii de stat maghiar. Gândesce-te la consecvenţe! Dr. V. Lucaciu: Onorat tribunal regesc! (începând din nou românesc), Dr. Lucaciu provoacă o fericere de nedescris prin rîndurile tribunalului. Maghiarii părăsesc sala cu sgomot şi cu ostentaţiune. Agitaţiunea continuă şi cresce mereu. Printre Români o mişcare vină de mulţumire. în mijlocul acestei agitaţiuni a spiritelor, apărătorul cere cuvântul. I. Coroianu (din partea apărării): Onorat tribunal! Trebue să dau expresiune surprinderii mele ce mă cuprinde în momentul de faţă, când văd ţinuta dlui preşedinte incorectă, prin care anticipează deoparte o părere judiciară nejustificată faţă cu clientul meu înainte de partractarea desbaterii. Dar, mai presus de toate mă surprinde împregiurarea, că dl preşedinte consideră de crimă ţinuta doamnă a unui cetăţean, care se folosesce de drepturile sale garantate prin articlul de lege 44 din 1868, aii 7 şi 8, care îi asigură acel drept, ca înaintea diregătoriilor să se folosească de limba sa maternă. Protestând contra atitudinii acesteia, rog, pe on. tribunal şi pe dl preşedinte, ca să se ţină strict de disposiţiunea legilor existente, prin care are datorinţa, de a recunoasce clientului meu dreptul de a vorbi românesce. Dr. Lucaciu: Protestez în contra traducerii false a discursului, pe carel-am ţinut în Tăuţii-de-sus. Preşedintele întreabă, cum a procedat Dr. Lucaciu în adunarea de la Tăuţi? Dr. Lucaciu, înapoindu-mă din Sibiiu de la conferenţa partidului naţional, la invitarea domnului Bilţiu, fost preşedinte al partidului din localitate, a trebuit să dau seamă alegătorilor despre decisiunea conferenţei din Sibiiu. Nu am vorbit nimic, ce ar involva în sine o agitare în contra siguranţei statului, ci am cetit textual decisiunea din Sibiiu şi am desvoltat alegătorilor sistemul corupt de guvernare al actualului guvern. Ceea ce amcis eu, au acis-o şi alţii înainte de mine, chiar bărbaţii maghiari cei mai distinşi, care niciodată ca astăzji nu au arătat corupţiunea ce domnesce prin toate sferele administraţiei. Am arătat apoi nemulţumirea noastră, a Românilor, în faţa acestei situaţiuni demoralizătoare, fără de a întrebuinţa expresiuni, care ar provoca agitaţiune contra statului printre cei presenţi. Cu un cuvânt, am desvăluit în colori reale situaţiunea ţerii noastre, arătând rana ce caută a infecta tot organismul vieţii noastre naţionale. Preşedintele, în ce chip ai motivat vederile d-tale, în ce chip ai vorbit despre sistemul actual politic, pe care d-ta pe nedrept îl cualifici de corupt și nedrept. Constat însă, că d-ta ai fost necredincios programului dela Sibiiu. în Sibiiu s’a hotărît pasivitatea, car’ d-ta nici că ai pomenit de acest principiu. Dr. Lucaciu: Nu stăruesc a răspunde acestei întrebări vage. Protocolul cetit de preşedinte de la început pănă la capăt e o minciună falsă. I. Coroianu roagă pe tribunal să cetească deposiţiunea făcută de Dr. Lucaciu la ancheta făcută în urma adunării din Tăuţiide sus. Preşedintele admiţând cererea apărătorului, dă curs cetirii anchetei. După cetirea procesului verbal, preşedintele pune următoarea întrebare: De ce a fost nevoie de atâta discuţie politică la adunare, când puteai foarte lesne să predai prin câteva cuvinte hotărîrea din Sibiiu. Lucaciu: Care sânt anume respectele ce m’ar fi putut opri de a nu face ceea ce amjist de faţă.* Sânt şi de aceia, care când te văd la nevoie se supără împreună cu tine, pentru aceea însă te pismuesc îndată ce te văd ajuns la bine.* Fii gata, când îţi deschitji inima cătră prietenul tău, şi deschide-ţi şi punga. Altcum te vinde, că tainele nu mult se pot ţine ascunse. Cel ce închină cu toiagul, capătă răspuns ciomagul.* A ave fapte bune şi duşmani e lucru împărătesc şi de toate .* *lele- Minune ar fi, când ar fi altcum.* Prietenie adevărată se poate încheia numai între oamenii de o seamă, — între mari şi mici nici-odată, pentru că deoparte e frică, de alta temere şi inimi deschise nu pot să fie. * Prietenia oamenilor mari e ca şi focul, — în depărtare încăljeste, în apropiere pârjolesce. De aceea nu mânca cireşe dintr’un blid cu domnii, ca să nu-’ţi arunce simburii în ochi. (Va urma.) TRIBUNA Preşedintele: Nu permit acusatului să-’mi pună întrebări, îl provoc să răspundă la întrebarea mea scurt şi lămurit. Lucaciu: La conferenţa dela Sibiiu s’a îmbrăţişeat întreaga vieaţă politică, culturală, socială şi literară a Românilor. Trebuia prin urmare să accentuez ceea ce s’a petrecut, hotărît şi decis în Sibiiu. Şi câtă vreme nu m’am abătut dela acest drum, n’are dreptul domnul preşedinte de a-’mi imputa, că necredincios sânt programului dela Sibiiu, cu atât mai vîrtos, că d-sa nu cunoasce deloc poporul românesc, nu ne cunoasce limba şi aspiraţiunile, cu atât mai puţin programul nostru dela Sibiiu. Preşedintele: Acusatul trebuia să predee numai resultatul conferenţei, nu şi motivele, care au resultat decisiunea. Dealtfel părerea mea intimă este, că Dr. Lucaciu n’a avut de cuget să desvoalte şi să motiveze hotărîrea din Sibiiu, ci de a face agitaţiuni. (Va urma.) CRONICA. Maiestatea Sa Monarchul s’a îndurat Preagraţios a dărui din casseta Sa privată câte 100 fl. pentru bisericile gr.-cat. din Certeş, Meneşul-de-sus şi Lodomir, apoi câte 200 fl. pentru biserica gr.-cat. din Ruşii-munţi şi biserica gr.-or. din Făgăraş.* De la Curte. Maiestatea Sa Monarchul va pleca în 28 August la manevrele de corp în Boemia. Cuartirul general va fi în Leiterisch, în castelul principelui Turn-Taxis. De aici Monarchul va pleca la manevrele din Iaroslav şi Przemysl și în urmă va pleca la manevrele cele mari de corp din Ungaria.* Numiri. Ministrul reg. ung. de justiţie a numit de jude la tribunalul reg. din Deva pe Eugeniu Pop, sub procurorul din Deva. A numit apoi de jude cercual în Bocşa pe Stefan Paulovics, sub judele cercual din Lugoj.* Maghiarisări de nume. „Budapesti Közlöny“ publică următoarele schimbări de nume: Tănase Tunsul, gendarm din Peteritea, în „TöVöA“; minorenii Frideric, Carol și Ernestina Roller în „Radolnyi“. * Prânci festiv. Ni se scrie: „Ieri, Duminecă, la oarele două după ameneji a avut loc în pavilonul din grădina „Hermann“ prânzul festiv, dat din partea Preasfinţiei Sale Nicolae Popea, episcopul Caransebeşului, membrilor consistorului archidiecesan, ai corpului profesoral de la institutul „Andreian“, membrilor comisiunii tipografiei archidiecesane şi ai fundaţiunii „Şaguna“, la care se mai adăugară parochii greco-or. din loc. Dintre toatele numeroase şi bine ţinute sânt a se distinge toastul înaltpreasfinţiei Sale metropolitului Miron Roman pentru Monarch, pe care mesenii ’l-au ascultat stând în picioare, al Preasfinţiei Sale episcopului Nicolae Popea pentru metropolitul, pentru consistorul archidiecesan, corpul profesorilor sem. etc., şi al dlui Simonescu pentru episcopul Caransebeşului. Nu poate rămână neamintit nici toastul membrului comisiunii fundaţiunii „Şaguna“, I. Cloare din Boiţa, — ascultat şi aplaudat cu multă plăcere, — tot pentru episcopul Caransebeşului. Prânzul s’a terminat la cinci oare. Preasfinţiile Sale archiereii au fost atât la sosire, cât şi la îndepărtare viu aclamaţi cu strigări de: „Să trâească!“ Sub decursul premiului musica lui Motti a executat mai multe piese.“ * Festivităţile de instalare a noului episcop al Caransebeşului. „Foaia Diecesană“ publică în fruntea numărului ei de ieri următorul cercular către clerul şi poporul din eparehia Caransebeşului : „Ilustritatea Sa, Preasfinţitul domn episcop al diecesei gr.-or. române a Caransebeşului Nicolau Popea, în scopul de a-şi ocupa oficiul său archipăstoresc în această diecesă, venind cu calea ferată prin Arad cătră oraşul residenţial Caransebeş, va sosi în timişoara Sâmbătă în 1/13 iulie a. c. la 91/2 oare înainte de am., în Lugoj la 12 oare 25 minute, care în Caransebeş la 2 oare 10 minute după am. tot în aceeaşi zni- Ceea ce subscrisul presidiu al consistorului eparchial aduce la cunoscinţa onoratelor oficii protopresbiterale şi parochiale pentru publicare poporului credincios spre sciinţă şi orientare. Caransebeş, în 20 Iunie v. 1889. Preşedintele interimar consistorial Filaret Musta m. p., protosincel episcopesc. Acelaşi iriar scrie: Programa festivităţilor ce se vor arangia cu ocasiunea venirii în diecesă şi a intronisaţiunii a Preasfinţiei Sale domnului episcop Nicolae Popea nu este încă definitiv statorită în detailuri, în general însă putem comunica, că Preasfinţia Sa va fi întimpinat Sâmbătă în 1/13 iulie la 2 oare d. a. la gara din Caransebeş din partea consistorului şi a altor corporaţiuni şi deputaţiuni cu solemnitate. După sosire, Preasfinţia Sa va fi condus la biserica catedrală, în care va asista la rugăciunile de seara. Tot Sâmbătă seara va fi şi conductul de facle cu cuvântări şi cântări din partea reuniunilor de cântări din loc. Duminecă dimineaţa la 9 oare va fi instalarea în biserica catedrală, la care Preasfinţitul episcop va fi condus cu litie. După instalare şi serviciul divin vor ave loc recepţiunile corporaţiunilor şi deputaţiunilor în reşedinţa episcopească. La 3 oare prânzul de gală. Societatea română de cântări şi de musică din Caransebeş va arangia un concert împreunat cu petrecere de joc la 2/14 iulie 1889, cu ocasiunea instalării Preasfinţiei Sale a domnului episcop diecesan Nicolau Popea, în grădina de la hotelul Liehtneckert, care dacă timpul va fi nefavorabil, atunci în sala cea mare. Taxa de intrare este de persoană 80 cr., care de familie 1 fl. 60 cr. Membrii societăţii au intrare gratuită. începutul la 8 oare seara. Caransebeş, în 16/28 iunie 1889. Pentru comitet: Traian Barzu m. p., preşedinte. Otto Popovici m. p., notar. Programul: 1. „Imn ocasional“, cor de bărb. de Czegka. 2. „Sânt soldat român“, cor de bărb. de G. Dima. 3. „M’am plâns odată“, cor de bărb. de 4. „Frumoasă copiliţă“, cor de bărb. de A. Sequens. 5. „Steaua României“, cor de bărb. de Karras. * Un bun părinte sufletesc. Din Blaj ni se scrie, că Excelenţa Sa înaltpreasfinţitul metropolit Dr. Ioan Vancea care a adaus la activul nemuririi Sale şi al recunoscinţei credincioşilor săi şi al neamului românesc o serie de nobile binefaceri. După ce abia au trecut câteva luni de când a luat iniţiativa pentru formarea unui fond de pensiune al preoţilor deficienţi din archidiecesă, aflăm acum, că înaltpreasfinţia Sa a mai dăruit dintr’al seu pentru clădirea unui local pe seama şcoalei de fetiţe din Blaj 4700 fl. v. a., pentru arangiarea unui museu filologic în Blaj 2000 fl. şi pentru înfiinţarea unui fond de pensiune pe seama profesorilor de la institutele din Blaj 3000 fl. Astfel de fapte vorbesc destul de elocvent. * Delegaţiunile în arsenal. Din Viena se telegrafează lui „Neues Pester Journal“, că membrii celor două delegaţiuni la invitare au asistat la 5 iulie în arsenalul militar la experimentele cu mitrailleusele sistemul Maxim, într’o minută s’au dat cu acest instrument infernal 600 de focuri pe o distanţă de 600 de paşi. Prelânga aceea au asistat şi la probe de tir cu arma de repetiţie Mannlicher, comunicându-li-se totodată, că trei sute soldaţi sunt ocupați în arsenal cu probarea armelor nou-fabricate. * La universitatea din Budapesta sunt numiți cinci profesori ordinari noi: Dr. Béla Földes la catedra de statistică, Dr. Carol Bochkor la cea de comptabilitatea statului, Dr. Emeric Pauer la cea de filosofie, Dr. Ludovic Lóczy la cea de geografia generală comparativă și Dr. Aladar Ballagi la cea de istoria modernă. * Bancnotele de 1 fl. Se simte prin țeară lipsa de bancnote de câte 1 fl. Chiar și la cassele militare nu mai sunt hârtii de 1 fl. și comandele militare sunt silite să plătească sume mari în argint. Tipografia statului lucră cu toată urgenţa la tipărirea bancnotelor celor noue. Pănă acum sunt tipărite 50 de milioane de bancnote de câte 1 fl., în săptămâna viitoare bancnotele se vor tăia şi se vor număra, ca să se poată pune în circulaţiune.* Societatea carpatină ardelenească îşi va ţine adunarea ei generală pentru anul acesta în Orăştie la 25 August. Societatea va face o excursiune pe Retezatul. * Filoxera în Ardeal. S’a constatat ivirea filoxerei în viile de pe hotarele comunelor Ibişdorf, Musna şi Buzd, în comitatul Târnavei-mari. Viile au fost puse din partea guvernului sub carantină și s’au adăugat la cercul viilor bolnave dela Mediaș. * Venătoare cu gonaci. în comitatul Ciucului s’au făcut în luna trecută mai multe vânătoare cu gonaci. Preste tot s’au împuşcat 5 urşi mari, un urs tinăr şi 11 lupi. * Un voluntar sinucid. în Caşovia s’a împuşcat voluntarul Urban din reg. de infanterie 25, împărţit la reg. 85. El se insinuase înainte cu câteva ciile maroc şi primise ordinul să se înfăţoşeze în decursul boalei în fiecare dimineaţă la visita maroijilor. într’o dimineaţă neînfăţoşindu-se, medicul a trimis pe alt voluntar la locuinţa lui să’l aducă. Urban fiind înrolat pe spesele proprii, locuia afară de casarmă. în locuinţă n’a fost aflat, ceea ce dădu motiv la presupunerea, că s’a dus fără concediu la părinţii lui, care locuiau într’un sat din apropiere. Fiind însciinţată gendarmeria să-’l caute şi să-’l excorteze oar’ la regiment, precând patrula de gendarmi exmisă a intrat în curtea tatălui seu, nenorocitul voluntar, de frica pedepsii ce-’l aştepta, s’a sinucis.« Regele şi regina României se vor reîntoarce în ţeară, — după cum aflăm în «iarele bucurescene, — la 12 Iulie. * Bustul lui Dimitrie Bolintinean. Ieri a avut loc în comuna Bolintin, județul Ilfov, inaugurarea bustului poetului Dimitrie Bolintinean.* întoarcerea în seară a Drului Asaky. Vineri seara la oarele 8 a avut loc în sala hotelului „Union“) banchetul dat de studenţii facultăţii de medicină din Bucuresci iubitului lor profesor Dr. Asaky, pentru reîntoarcerea d-sale în ţeară. Afară de studenţi, care erau în număr de vreo 150, au asistat mulţi medici distinşi, între care Buicliu, Istrati şi alţii. Dintre colegii d-sale, profesori ai facultăţii, n’a asistat nici unul. Dr. Istrati a fost aclamat ca preşedinte al banchetului. S’au cetit mai multe depeşi şi scrisori dela persoane invitate ce n’au putut să asiste, între altele o scrisoare a profesorului Blaramberg, în care îşi arată admiraţiunea sa pentru Dlul Asaky. în urmă au început toastele. Primul al dlui Asaky, care a mulţumit studenţilor pentru onoarea ce-i fac, în urmă au vorbit dnii: Marinescu, student al facultăţii; Dr. Istrati, Dr. Chiriac, Frunzescu, Gr. Ventura, care a beut pentru Francia, mama intelectuală a doctorului Asaky şi „a noastră a tuturor“. Nr. 145 După acest toast, care a fost viu aplaudat, musica a cântat „Marseillesa“. S’au ţinut şi alte toasturi. Banchetul s’a sfîrşit la oarele 11. * Premiile „Românului“. Ziarul „Românul“ din Bucuresci publică un concurs literar. Iată concursul: Românul, dorind a încuragia pe tinerii scriitori, care îi trimit lucrările lor, a luat disposiţiuni, pentru ca scrierile primite în cursul lunii să fie supuse unui juriu literar, care să se pronunţe asupra lor. Scrierea cea mai bună va fi premiată, care cele care vor fi judecate demne de a fi publicate, vor apăre în „Românul“ sub semnătura autorului sau un pseudonim al seu. Orice cronică se va primi la redacţiune până la 30 Iunie, va fi supusă juriului literar, care se va pronunţa la 10 Iulie, şi cea mai bună va primi un premiu de 50 lei şi un abonament de un an la „Românul“, al II-lea va primi un abonament gratis de 6 luni la „Românul“ şi III, un abonament de 3 luni. Scrierile, care vor fi considerate ca bune, se vor publica după ce se vor fi inserat cele premiate. Subiectul cronicei este lăsat la apreciarea autorului, este însă de dorit, ca ea să nu fie mai lungă decât o coloană. Pentru cea mai bună novelă originală ce se va trimite redacţiunii pănă la 1 August, se va da la 15 August următoarele premii: 1. 100 lei şi un abonament de un an la „Românul“. 2. Un abonament de un an la „Românul“. 3. Un abonament de 6 luni. Cele care vor primi menţiuni onorabile, vor fi publicate în „Românul“ şi autorul lor va avea drept la un abonament de 3 luni la „Românul“. în luna Septemvrie se va da un premiu mai însemnat pentru alte scrieri, al căror subiect va fi anunţat în cursul lunii Iulie. Scrierile trebuesc adresate dlui Vintilă Rosetti, directorul „Românului“. • Zestrea unei principese. Principesa Sofia, sora împăratului Germaniei, logodnica prinţului moştenitor al Greciei, are ca zestre 2.500.000 de lei, moştenire de la tatăl seu. Mamă-sai-a dat afară de aceasta 975.000 lei, cu dreptul la partea ei de moştenire, când împărăteasa Frideric va muri. * Un incident în camera italiană. Se telegrafează din Roma, că în decursul şedinţei de Marţi a camerei o femeie a aruncat un pachet de pe galerie în sală. Fiind trasă la răspundere, tremurând şi plângând s’a rugat de iertare şi a spus, că numai pentru fiiul seu a făcut acest lucru. Pachetul conţinea mai multe scrisori de ale tuiului respectiv cătră mamă-sa şi era adresat ministrului president C r i s p i. Acest fiiu, cu numele Pasquiniletti, este de present internat într’o casă de alienaţi. El a fost mai demult funcţionar judecătoresc, şi nenorocita lui mamă crede, că numai persecuţiunile contrarilor ’l-au băgat în casa nebunilor, car’ pachetul de sub întrebare avea de scop să documenteze domnului Crispi, că pretinsul nebun este sănătos, şi să-’l îndemne a-’l restabili în funcţiunea de mai nainte. » Exposiţia din Paris a fost cercetată în timpul dela 5 Maiu pănă la 30 Iunie a. c. de 5,994.000 oameni. In 1878 exposiția din Paris a fost cercetată în intervalul corăspunjător de timp de 3,343.000 oameni. * Catastrofa dela St. Etienne. După telegrame din Paris, din mina de cărbuni dela St. Etienne, în care s’a întâmplat exprosiunea, despre care am adus şi noi seife în telegramele noastre de mai nainte, s’au găsit pănă acum 190 de morţi, şi se presupune că mai sânt îngropaţi vre-o 200. Miniştrii Constans şi Guyot s’au dus la faţa locului cu ajutoare, care după reîntoarcere vor cere camerei un credit pentru ajutorarea celor loviţi de această nenorocire. Eminescu. Reproducem după „Fântâna Blandusiei“ următoarele două vorbiri rostite la împrmântarea lui Eminescu, înaintea universităţii dl D. Laurian cu lacrimile în ochi a pronunţat următorul discurs: Prieteni, confraţi şi tinerime. E dureroasă datoria, pe care ni-o îndeplinim a stâji, şi e cu atât mai dureroasă, cu cât nu ducem la groapă numai pe un om, ducem la groapă o glorie naţională. Eminescu n’a fost numai un confrate de talent în presă, n’a fost numai un prieten statornic lajile grele. Eminescu a fost un rod genial al ţerii, un poet care spinteca norii cu gândul şi găsia dincolo de stele forme noue pentru cugetarea românească. ’L-am cunoscut pe Eminescu şi la bine şi la rău; mai mult la rău decât la bine; cu binele rareori se întâlnia sărmanul. Fire de poet, el nesocotea miseria. Niciodată nul-am văitat îngrijindu-se de ceea ce turmentă restul oamenilor. Adăpost, foc în sobă, hrană regulată, la dînsul erau niste accidente. Ba încă atunci, când neajunsurile păreau că-’l birue, gândul lui Eminescu lua sbor de vultur, car’ trupul lui, tremurând şi nemâncat, uita de frig şi de foame, pentru a petrece în lumea fantasiei. Sărmanul Dionisie este o copie din vieaţa lui Eminescu. Şi când te gândesti, că omul acesta, în luptă s jănică cu miseria, a împodobit cu atâtea nestimate literatura românească, nu sci ce să admiri mai ântâiu, despreţul filosofului, care nesocotesce nimicurile vieţii, ori avânturile îndrăsneţe ale poetului, care te răpesc în alte lumi. Academia română şi tinerimea universitară, una cu judecata rece a criticei, ceealaltă