Tribuna, iunie 1889 (Anul 6, nr. 123-147)

1889-06-27 / nr. 145

Pag. 578 flegmă şi pe unele 4iare guvernamen­tale, şi tocmai acele, care pănă acum excelau cu tăcerea despre scrisorile lui Kossuth şi peregrinagiul Maghiarilor la Turin, nu află destule cuvinte, de a condamna pe deputaţii independenţi pen­tru procederea lor. Gestiunea papală. O scrisoare ce „Pol. Korr.“ pri­­meste din Vatican accentuează, că im­portanţa extraordinară a con­­sistorului din urmă resultă deja din faptul, că acela a fost convocat fără veste, precând de altădată cardi­nalii erau mai înainte încunosciinţaţi despre ţinerea consistorului, împărtăşi­rile foilor despre alocuţiunea Papei sunt mai mult ori mai puţin conjecturi ris­cate, deoare­ce cardinalii sunt constrînşi de a păstra cel mai mare secret. Ce pri­­vesce pretinsele intenţii ale Papei, d­e a părăsi Roma acum, se poate asi­gura, că deocamdată curia numai în mod academic s’a ocupat cu această cestiune, și anume pentru caşul unui resboiu european, pentru care eventua­litate curia de sigur se va exprima pentru plecarea Papei din Roma. Re­lativ la viitorul­ loc de petrecere al Papei nu s’a luat încă nici o hotărîre. Procesul politic al Drului Vasilie Lucaciu. (Raport special al „Tribunei“). Dina întâiu, 4 Iulie­­. Şedinţa se deschide la 9 oare, în presenţa unui public de preste 400 persoane. Tribunalul e astfel constituit: Preşedinte: Vajai Ká­roly ; referent: Viski Károly; procuror : Böször­ményi; judecător asistent: Dr. Stefan Szőke. Pe banca jurnaliştilor se observă raportorii­­fiarelor române şi raportorii parelor „Pes­­ter Lloyd“, „Egyetértés“, „PestiHir­­lap“, Budapesti Hírlap“, „Nemzet“ şi „Budapester Tyblit“. Tribuna damelor e mereu ocupată de elita damelor săturrene. Se observă o nerăbdare mare prin public şi o ferbere neobicinuită. Inteligenţa română din comitatele Sătmar şi Selagiu s’a aflat în­­tr’un număr de aproape 80, au fost mult observaţi ţeranii din împregiurimea Băii-mari. între asistenţi am observat pe proprietarul George Pop de Basescu, Andreiu Medanu, pro­prietar în Şomcuta-mare, cu familia; Gavriil Barbul, proprietar în Mocira; Isvoranu—Vas­vari, protopop în Selagiu; G. Lazar de Purcă­­reţi, protopop în Sanislău; I. Serbacu, protopop în Gonţa; Alexiu Varna, protopop în Oarţa; Ioan Pop, preot în Călinesci; Alexiu Berinde, pro­topop în Seini ; Alexandru Ferentiu, advocat în Sătmar; Vasilie Dragoș, advocat­­­în Șom­­cuta; loan Popp, advocat în Baia-mare; Di­­mitrie Suciu, advocat în Silvania-Ceiu; loan Cocianu, advocat în Cehul-Silvan; loan Sa­vanya, advocat; Iosif Pop, judecător de tri­bunal; Lazar Iernea, forestier, doctor Teo­dor Botta şi alţii mulţi, ale căror nume ne scapă. în galerie s’a observat protopopul Ştefan Bilţiu. Preşedintele ceresce decursul adu­nării convocate de Dr. Vasilie Lucaciu la 9 iunie 1887 în Tăuţii-de-sus. Publicându-se actul de acusare la timpul seu în toate chiatele, nu credem că mai e nevoie de a-­l reproduce. După cetirea acusei, care e un act clasic al șovinismului dominant, președintele în­vită pu­blicul să nu manifesteze nici un fel de aprobare sau desaprobare, în caz contrar, aceia care vor contraveni, vor fi invitaţi a părăsi sala, even­Laudă-­ţi prietenii, dar’ când nu sunt lual sala se va evacua, ba la cas de nevoie „tulburătorii vor fi închişi timp de 48 oare“. Considerând, că nu toţi martorii vorbesc un­­guresce, preşedintele numesce pe Ioan Házás de interpret. Preşedintele cetesce toate actele şi denunţările relative la proces, cu un foc, care stîrnesce zimbetul publicului. Preşedintele învită pe Lucaciu să se lămurească. D­r. Lucaciu. Onorat tribunal re­gesc ! (Mare sensaţiune prin public, deoare­ce Lucaciu începe românesc). Preşedintele agitat, începe a protesta.) Preşedintele: Durere, n’am puterea să te împedec de a vorbi românesce; însă în interesul bine chibzuit al d-tale ai face bine să vorbesci unguresce. Nu sânt de vină, dar’ vecji consecvenţele! Cavalereasca na­ţiune maghiară, într’un moment nefericit a acordat Românilor drepturi atât de înalte ca cele din 1868. D-ta, ca om de cultură înaltă, care vorbesci mai multe limbi europene, ca limba franceză, germană, italiană, tot atât de îndemânatec ești în limba maghiară ca şi în limba d-tale maternă. Te provoc în interesul d-tale să vorbesci unguresce, că altcum d-ta indirect adeveresci acasa şi produci impresia, că într’adevăr ai agitat şi că eşti un agitator periculos. Eu ca preşedinte am facultatea de a conduce desbaterile în limba statului şi te provoc să procedezi în consecvenţă. Dealt­fel vei da loc la presupunerea, că d-ta vrei şi în acest moment să agitezi în contra ideii de stat maghiar. Gândesce-te la consecvenţe! Dr. V. Lucaciu: Onorat tribunal re­gesc! (începând din nou românesc), Dr. Lucaciu provoacă o fericere de nedescris prin rîndurile tribunalului. Maghiarii pără­sesc sala cu sgomot şi cu ostentaţiune. Agi­taţiunea continuă şi cresce mereu. Printre Români o mişcare vină de mulţumire. în mij­locul acestei agitaţiuni a spiritelor, apărătorul cere cuvântul.­ I. Coroianu (din partea apărării): Onorat tribunal! Trebue să dau expresiune surprinderii mele ce mă cuprinde în momentul de faţă, când văd ţinuta dlui preşedinte inco­rectă, prin care anticipează deoparte o pă­rere judiciară nejustificată faţă cu clientul meu înainte de partractarea desbaterii. Dar, mai presus de toate mă surprinde împregiu­­rarea, că dl preşedinte consideră de crimă ţinuta doamnă a unui cetăţean, care se folosesce de drepturile sale garantate prin articlul de lege 44 din 1868, a­ii 7 şi 8, care îi asigură acel drept, ca înaintea diregătoriilor să se folo­sească de limba sa maternă. Protestând contra atitudinii acesteia, rog, pe on. tribunal şi pe dl preşedinte, ca să se ţină strict de disposi­­ţiunea legilor existente, prin care are datorinţa, de a recunoasce clientului meu dreptul de a vorbi românesce. Dr. Lucaciu: Protestez în contra tra­ducerii false a discursului, pe care­­l-am ţinut în Tăuţii-de-sus. Preşedintele întreabă, cum a pro­cedat Dr. Lucaciu în adunarea de la Tăuţi? Dr. Lucaciu, înapoindu-mă din Si­­biiu de la conferenţa partidului naţional, la in­vitarea domnului Bilţiu, fost preşedinte al par­tidului din localitate, a trebuit să dau seamă alegătorilor despre decisiunea conferenţei din Sibiiu. Nu am vorbit nimic, ce ar involva în sine o agitare în contra siguranţei statului, ci am cetit textual decisiunea din Sibiiu şi am desvoltat alegătorilor sistemul corupt de guvernare al actualului guvern. Ceea­ ce am­­cis eu, au acis-o şi alţii înainte de mine, chiar bărbaţii maghiari cei mai distinşi, care nici­odată ca astăzji nu au arătat corupţiunea ce domnesce prin toate sferele administraţiei. Am arătat apoi nemulţumirea noastră, a Românilor, în faţa acestei situaţiuni demoralizătoare, fără de a întrebuinţa expresiuni, care ar provoca agitaţiune contra statului printre cei presenţi. Cu un cuvânt, am desvăluit în colori reale situaţiunea ţerii noastre, arătând rana ce caută a infecta tot organismul vieţii noastre na­ţionale. Preşedintele, în ce chip ai motivat vederile d-tale, în ce chip ai vorbit despre sistemul actual politic, pe care d-ta pe nedrept îl cualifici de corupt și nedrept. Constat însă, că d-ta ai fost necredincios programului dela Sibiiu. în Sibiiu s’a hotărît pasivitatea, car’ d-ta nici că ai pomenit de acest principiu. Dr. Lucaciu: Nu stăruesc a răspunde acestei întrebări vage. Protocolul cetit de pre­şedinte de la început pănă la capăt e o min­ciună falsă. I. Coroianu roagă pe tribunal să cetească deposiţiunea făcută de Dr. Lucaciu la ancheta făcută în urma adunării din Tăuţii­­de­ sus. Preşedintele admiţând cererea apă­rătorului, dă curs cetirii anchetei. După cetirea procesului verbal, preşedintele pune următoa­rea întrebare: De ce a fost nevoie de atâta discuţie politică la adunare, când puteai foarte lesne să predai prin câteva cuvinte hotărîrea din Sibiiu. Lucaciu: Care sânt anume respectele ce m’ar fi putut opri de a nu face ceea­ ce am­­jist de faţă.* Sânt şi de aceia, care când te văd la nevoie se supără împreună cu tine, pentru aceea însă te pismuesc îndată­ ce te văd ajuns la bine.* Fii gata, când îţi deschitji inima cătră prietenul tău, şi deschide-­ţi şi punga. Altcum te vinde, că tainele nu mult se pot ţine as­cunse. Cel­ ce închină cu toiagul, capătă răspuns ciomagul.* A ave fapte bune şi duşmani e lucru împărătesc şi de toate .* *lele- Minune ar fi, când ar fi altcum.* Prietenie adevărată se poate încheia nu­mai între oamenii de o seamă, — între mari şi mici nici-odată, pentru­ că deoparte e frică, de alta temere şi inimi deschise nu pot să fie. * Prietenia oamenilor mari e ca şi focul, — în depărtare încăl­jeste, în apropiere pâr­­jolesce. De aceea nu mânca cireşe dintr’un blid cu domnii, ca să nu-’ţi arunce simburii în ochi. (Va urma.) TRIBUNA Preşedintele: Nu permit acusatului să-’mi pună întrebări, îl provoc să răspundă la întrebarea mea scurt şi lămurit. Lucaciu: La conferenţa dela Sibiiu s’a îmbrăţişeat întreaga vieaţă politică, culturală, socială şi literară a Românilor. Trebuia prin urmare să accentuez ceea­ ce s’a petrecut, ho­tărît şi decis în Sibiiu. Şi câtă vreme nu m’am abătut dela acest drum, n’are dreptul domnul preşedinte de a-’mi imputa, că necre­dincios sânt programului dela Sibiiu, cu atât mai vîrtos, că d-sa nu cunoasce deloc poporul românesc, nu ne cunoasce limba şi aspira­­ţiunile, cu atât mai puţin programul nostru dela Sibiiu. Preşedintele: Acusatul trebuia să predee numai resultatul conferenţei, nu şi mo­tivele, care au resultat decisiunea. Dealtfel părerea mea intimă este, că Dr. Lucaciu n’a avut de cuget să desvoalte şi să motiveze ho­tărîrea din Sibiiu, ci de a face agitaţiuni. (Va urma.) CRONICA. Maiestatea Sa Monarchul s’a îndurat Preagraţios a dărui din casseta Sa privată câte 100 fl. pentru bisericile gr.-cat. din Certeş, Meneşul-de-sus şi Lodomir, apoi câte 200 fl. pentru biserica gr.-cat. din Ruşii-munţi şi biserica gr.-or. din Fă­găraş.* De la Curte. Maiestatea Sa Monarchul va pleca în 28 August la manevrele de corp în Boemia. Cuartirul general va fi în Leite­ri­­­s­c­h­­, în castelul principelui Turn-T­axis. De aici Monarchul va pleca la manevrele din Iaroslav şi Przemysl și în urmă va pleca la manevrele cele mari de corp din Ungaria.* Numiri. Ministrul reg. ung. de jus­tiţie a numit de jude la tribunalul reg. din Deva pe Eugeniu Pop, sub­ procurorul din Deva. A numit apoi de jude cercual în Bocşa pe Stefan Paulovics, sub­ judele cercual din Lugoj.* Maghiarisări de nume. „Budapesti Köz­löny“ publică următoarele schimbări de nume: Tănase Tunsul, gendarm din Peteritea, în „TöVöA“; minorenii Frideric, Carol și Ernes­­tina Roller în „Radolnyi“. * Prânci festiv. Ni­ se scrie: „Ieri, Du­minecă, la oarele două după ameneji a avut loc în pavilonul din grădina „Hermann“ prân­zul festiv, dat din partea Preasfinţiei Sale Nicolae Pop­ea, episcopul Caransebeşului, membrilor consistorului archidiecesan, ai cor­pului profesoral de la institutul „Andreian“, membrilor comisiunii tipografiei archidiecesane şi ai fundaţiunii „Şaguna“, la care se mai adăugară parochii greco-or. din loc. Dintre toa­tele numeroase şi bine ţinute sânt a se distinge toastul înaltpreasfinţiei Sale metropo­­litului Miron Roman pentru Monarch, pe care mesenii ’l-au ascultat stând în picioare, al Preasfinţiei Sale episcopului Nicolae Popea pentru metropolitul, pentru consistorul archidiecesan, corpul profesorilor sem. etc., şi al dlui Simonescu pentru episcopul Caranse­beşului. Nu poate rămână neamintit nici toastul membrului comisiunii fundaţiunii „Şa­guna“, I. Cloare din Boiţa, — ascultat şi aplaudat cu multă plăcere, — tot pentru episcopul Caransebeşului. Prânzul s’a ter­minat la cinci oare. Preasfinţiile Sale archie­­reii au fost atât la sosire, cât şi la îndepărtare viu aclamaţi cu strigări de: „Să trâească!“ Sub decursul premiului musica lui Motti a executat mai multe piese.“ * Festivităţile de instalare a noului episcop al Caransebeşului. „Foaia Diece­­sană“ publică în fruntea numărului ei de ieri următorul cercular către clerul şi poporul din eparehia Caransebeşului : „Ilustritatea Sa, Preasfinţitul domn episcop al diecesei gr.-or. române a Caransebeşului Nicolau Popea, în scopul de a-­şi ocupa oficiul său archipăs­­toresc în această diecesă, venind cu calea fe­rată prin Arad cătră oraşul residenţial Ca­ransebeş, va sosi în timişoara Sâmbătă în 1/13 iulie a. c. la 91/2 oare înainte de am., în Lugoj la 12 oare 25 minute, care în Caran­sebeş la 2 oare 10 minute după am. tot în aceeaşi zni- Ceea­ ce subscrisul presidiu al consistorului eparchial aduce la cunoscinţa onoratelor oficii protopresbiterale şi parochiale pentru publicare poporului credincios spre sciinţă şi orientare. Caransebeş, în 20 Iunie v. 1889. Preşedintele interimar consistorial Filaret Musta m. p., protosincel episcopesc. Acelaşi iriar scrie: Programa festi­vităţilor ce se vor arangia cu ocasiunea venirii în diecesă şi a intronisaţiunii a Prea­sfinţiei Sale domnului episcop Nicolae Popea nu este încă definitiv statorită în detailuri, în general însă putem comunica, că Preasfinţia Sa va fi întimpinat Sâmbătă în 1/13 iulie la 2 oare d. a. la gara din Caransebeş din partea consistorului şi a altor corporaţiuni şi depu­­taţiuni cu solemnitate. După sosire, Preasfinţia Sa va fi condus la biserica catedrală, în care va asista la rugăciunile de seara. Tot Sâm­bătă seara va fi şi conductul de facle cu cu­vântări şi cântări din partea reuniunilor de cântări din loc. Duminecă dimineaţa la 9 oare va fi instalarea în biserica catedrală, la care Preasfinţitul episcop va fi condus cu litie. După instalare şi serviciul divin vor ave loc recepţiunile corporaţiunilor şi deputaţiunilor în reşedinţa episcopească. La 3 oare prânzul de gală. Societatea română de cântări ş­i de musică din Caransebeş va arangia un concert împreunat cu petrecere de joc la 2/14 iulie 1889, cu ocasiunea instalării Preasfinţiei Sale a domnului episcop diecesan Nicolau Popea, în grădina de la hotelul Lieht­­neckert, care dacă timpul va fi nefavorabil, atunci în sala cea mare. Taxa de intrare este de persoană 80 cr., care de familie 1 fl. 60 cr. Membrii societăţii au intrare gratuită. înce­putul la 8 oare seara. Caransebeş, în 16/28 iunie 1889. Pentru comitet: Traian Barzu m. p., preşedinte. Otto Popovici m. p., notar. Pro­gramul: 1. „Imn ocasional“, cor de bărb. de Czegka. 2. „Sânt soldat român“, cor de bărb. de G. Dima. 3. „M’am plâns odată“, cor de bărb. de 4. „Frumoasă copiliţă“, cor de bărb. de A. Sequens. 5. „Steaua României“, cor de bărb. de Karras. * Un bun părinte sufletesc. Din Blaj ni­ se scrie, că Excelenţa Sa înaltpreasfinţitul metropolit Dr. Ioan Van­cea care a adaus la activul nemuririi Sale şi al recunoscinţei cre­dincioşilor săi şi al neamului românesc o serie de nobile binefaceri. După­ ce abia au trecut câteva luni de când a luat iniţiativa pentru formarea unui fond de pensiune al preoţilor deficienţi din archidiecesă, aflăm acum, că înaltpreasfinţia Sa a mai dăruit dintr’al seu pentru clădirea unui local pe seama şco­alei de fetiţe din Blaj 4700 fl. v. a., pentru arangiarea unui museu f­il­ologic în Blaj 2000 fl. şi pentru înfiinţarea unui fond de pensiune pe seama profesorilor de la institutele din Blaj 3000 fl. Astfel de fapte vorbesc destul de elocvent. * Delegaţiunile în arsenal. Din Viena se telegrafează lui „Neues Pester Journal“, că membrii celor două delegaţiuni la invitare au asistat la 5 iulie în arsenalul militar la experimentele cu mitrailleusele sistemul Ma­xim, într’o minută s’au dat cu acest instru­ment infernal 600 de focuri pe o distanţă de 600 de paşi. Prelânga aceea au asistat şi la probe de tir cu arma de repetiţie Mannlicher, comunicându-li-se totodată, că trei sute soldaţi sunt ocupați în arsenal cu probarea armelor nou-fabricate. * La universitatea din Budapesta sunt numiți cinci profesori ordinari noi: Dr. Béla Földes la catedra de statistică, Dr. Carol Bochkor la cea de comptabilitatea statului, Dr. Emeric Pauer la cea de filo­sofie, Dr. Ludovic Lóczy la cea de geo­grafia generală comparativă și Dr. Aladar Ball­agi la cea de istoria modernă. * Bancnotele de 1 fl. Se simte prin țeară lipsa de bancnote de câte 1 fl. Chiar și la cassele militare nu mai sunt hârtii de 1 fl. și comandele militare sunt silite să plă­tească sume mari în argint. Tipografia statu­lui lucră cu toată urgenţa la tipărirea banc­notelor celor noue. Pănă acum sunt tipărite 50 de milioane de bancnote de câte 1 fl., în săptămâna viitoare bancnotele se vor tăia şi se vor număra, ca să se poată pune în circu­­laţiune.* Societatea carpatină ardelenească îşi va ţine adunarea ei generală pentru anul acesta în Orăştie la 25 August. Societatea va face o excursiune pe Retezatul. * Filoxera în Ardeal. S’a constatat ivirea filoxerei în viile de pe hotarele comune­lor Ibişdorf, Musna şi Buzd, în comi­tatul Târnavei-mari. Viile au fost puse din partea guvernului sub carantină și s’au adău­gat la cercul viilor bolnave dela Mediaș. * Venătoare cu gonaci. în comitatul Ciucului s’au făcut în luna trecută mai multe vânătoare cu gonaci. Preste tot s’au împuş­cat 5 urşi mari, un urs tinăr şi 11 lupi. * Un voluntar sinucid. în Caş­o­vi­a s’a împuşcat voluntarul Urban din reg. de infan­terie 25, împărţit la reg. 85. El se insinuase înainte cu câteva ciile maroc şi primise or­dinul să se înfăţoşeze în decursul boalei în fiecare dimineaţă la visita maroijilor. într’o dimineaţă neînfăţoşindu-se, medicul a trimis pe alt voluntar la locuinţa lui să­’l aducă. Urban fiind înrolat pe spesele proprii, locuia afară de casarmă. în locuinţă n’a fost aflat, ceea­ ce dădu motiv la presupunerea, că s’a dus fără concediu la părinţii lui, care locuiau într’un sat din apropiere. Fiind însciinţată gendarmeria să-’l caute şi să-’l excorteze oar’ la regiment, precând patrula de gendarmi exmisă a intrat în curtea tatălui seu, nenoro­citul voluntar, de frica pedepsii ce-’l aştepta, s’a sinucis.« Regele şi regina României se vor reîn­toarce în ţeară, — după­ cum aflăm în «­iarele bucurescene, — la 12 Iulie­­. * Bustul lui Dimitrie Bolintinean. Ieri a avut loc în comuna Bolintin, județul Ilfov, inaugurarea bustului poetului Dimitrie Bolintinean.* întoarcerea în seară a Drului Asaky. Vineri seara la oarele 8 a avut loc în sala hotelului „Union“) banchetul dat de studenţii facultăţii de medicină din Bucuresci iubitului lor profesor Dr. Asaky, pentru reîntoar­cerea d-sale în ţeară. Afară de studenţi, care erau în număr de vre­o 150, au asistat mulţi medici distinşi, între care Buicliu, Istrati şi alţii. Dintre colegii d-sale, profesori ai facul­tăţii, n’a asistat nici unul. Dr. Istrati a fost aclamat ca preşedinte al banchetului. S’au ce­tit mai multe depeşi şi scrisori dela persoane invitate ce n’au putut să asiste, între altele o scrisoare a profesorului Blaramberg, în care îşi arată admiraţiunea sa pentru Dlul Asaky. în urmă au început toastele. Primul al dlui Asaky, care a mulţumit studenţilor pentru onoarea ce-­i fac, în urmă au vorbit dnii: Marinescu, student al facultăţii; Dr. Istrati, Dr. Chiriac, Frunzescu, Gr. Ventura, care a beut pentru Francia, mama intelectuală a doctorului Asaky şi „a noastră a tuturor“. Nr. 145 După acest toast, care a fost viu aplaudat, musica a cântat „Marseillesa“. S’au ţinut şi alte toasturi. Banchetul s’a sfîrşit la oarele 11. * Premiile „Românului“. Ziarul „Ro­mânul“ din Bucuresci publică un concurs li­terar. Iată concursul: Românul, dorind a în­­curagia pe tinerii scriitori, care îi trimit lucrările lor, a luat disposiţiuni, pentru­ ca scrierile pri­mite în cursul lunii să fie supuse unui juriu literar, care să se pronunţe asupra lor. Scrie­rea cea mai bună va fi premiată, care cele care vor fi judecate demne de a fi publicate, vor apăre în „Românul“ sub semnătura au­torului sau un pseudonim al seu. Ori­ce cro­nică se va primi la redacţiune până la 30 Iunie, va fi supusă juriului literar, care se va pronunţa la 10 Iulie, şi cea mai bună va primi un premiu de 50 lei şi un abonament de un an la „Românul“, al II-lea va primi un abonament gratis de 6 luni la „Românul“ şi III, un abonament de 3 luni. Scrierile, care vor fi considerate ca bune, se vor publica după­ ce se vor fi inserat cele premiate. Su­biectul cronicei este lăsat la apreciarea autoru­lui, este însă de dorit, ca ea să nu fie mai lungă decât o coloană. Pentru cea mai bună novelă originală ce se va trimite redacţiunii pănă la 1 August, se va da la 15 August ur­mătoarele premii: 1. 100 lei şi un abona­ment de un an la „Românul“. 2. Un abona­ment de un an la „Românul“. 3. Un abona­ment de 6 luni. Cele care vor primi menţiuni onorabile, vor fi publicate în „Românul“ şi autorul lor va avea drept la un abonament de 3 luni la „Românul“. în luna Septemvrie se va da un premiu mai însemnat pentru alte scrieri, al căror subiect va fi anunţat în cur­sul lunii Iulie. Scrierile trebuesc adresate dlui Vintilă Rosetti, directorul „Românului“. • Zestrea unei principese. Principesa Sofia, sora împăratului Germaniei, logodnica prinţului moştenitor al Greciei, are ca zestre 2.500.000 de lei, moştenire de la tatăl seu. Mamă-sa­­i-a dat afară de aceasta 975.000 lei, cu dreptul la partea ei de moştenire, când împărăteasa Frideric va muri. * Un incident în camera italiană. Se telegrafează din Roma, că în decursul şe­dinţei de Marţi a camerei o femeie a aruncat un pachet de pe galerie în sală. Fiind trasă la răspundere, tremurând şi plângând s’a ru­gat de iertare şi a spus, că numai pentru fiiul seu a făcut acest lucru. Pachetul con­ţinea mai multe scrisori de ale tuiului respec­tiv cătră mamă-sa şi era adresat ministrului president C r i s p i. Acest fiiu, cu numele Pasquiniletti, este de present internat într’o casă de alienaţi. El a fost mai demult func­ţionar judecătoresc, şi nenorocita lui mamă crede, că numai persecuţiunile contrarilor ’l-au băgat în casa nebunilor, car’ pachetul de sub întrebare avea de scop să documen­teze domnului Crispi, că pretinsul nebun este sănătos, şi să-’l îndemne a-’l restabili în func­ţiunea de mai nainte. » Exposiţia din Paris a fost cercetată în timpul dela 5 Maiu pănă la 30 Iunie a. c. de 5,994.000 oameni. In 1878 exposiția din Paris a fost cercetată în intervalul corăspun­­­jător de timp de 3,343.000 oameni. * Catastrofa dela St. Etienne. După telegrame din Paris, din mina de cărbuni dela St. Etienne, în care s’a întâmplat exprosiu­­nea, despre care am adus şi noi seife în telegramele noastre de mai nainte, s’au găsit pănă acum 190 de morţi, şi se presupune că mai sânt îngropaţi vre-o 200. Miniştrii Con­st­ans şi Guyot s’au dus la faţa locului cu ajutoare, care după reîntoarcere vor cere ca­merei un credit pentru ajutorarea celor loviţi de această nenorocire. Eminescu. Reproducem după „Fântâna Blan­­dusiei“ următoarele două vorbiri rostite la împrmântarea lui Eminescu, înaintea universităţii dl D. Lau­ri­an cu lacrimile în ochi a pronunţat următorul discurs: Prieteni, confraţi şi tinerime. E dureroasă datoria, pe care ni-o înde­plinim a stâ­ji, şi e cu atât mai dureroasă, cu cât nu ducem la groapă numai pe un om, ducem la groapă o glorie naţională. Eminescu n’a fost numai un confrate de talent în presă, n’a fost numai un prieten statornic la­­jile grele. Eminescu a fost un rod genial al ţerii, un poet care spinteca norii cu gândul şi găsia dincolo de stele forme noue pentru cugetarea românească. ’L-am cunoscut pe Eminescu şi la bine şi la rău; mai mult la rău decât la bine; cu binele rare­ori se întâlnia sărmanul. Fire de poet, el nesocotea miseria. Nici­odată nu­­l-am văitat îngrijindu-se de ceea­ ce turmentă restul oamenilor. Adăpost, foc în sobă, hrană regulată, la dînsul erau niste accidente. Ba încă atunci, când neajunsurile păreau că-’l bi­­rue, gândul lui Eminescu lua sbor de vultur, car’ trupul lui, tremurând şi nemâncat, uita de frig şi de foame, pentru a petrece în lu­mea fantasiei. Sărmanul Dionisie este o copie din vieaţa lui Eminescu. Şi când te gândesti, că omul acesta, în luptă s jănică cu miseria, a împodobit cu atâtea nestimate literatura româ­nească, nu sci­ ce să admiri mai ântâiu, des­preţul filosofului, care nesocotesce nimicurile vieţii, ori avânturile îndrăsneţe ale poetului, care te răpesc în alte lumi. Academia română şi tinerimea universi­tară, una cu judecata rece a criticei, ceealaltă

Next