Tribuna, august 1889 (Anul 6, nr. 174-199)

1889-08-01 / nr. 174

Nr. 174 Unul din cei mai iluştri tâlhari de aceştia, care îşi dau numele de nobili, e un prădător de trenuri, care „lucrează“ pe fruntaria Ari­­zonei şi a Mexicului. Unii îl cred de sânge amestecat, de alb şi de Indian. Dar, e mai sigur, că Geronim­o (acesta îi e pseudonimul) e un Irlandez anume White, venit la Tombstone acum trei ani de­­file, hoţ de mic copil. El era jucător de cărţi — dar’ neîmbogăţindu-se destul de repede cu onorabila profesie, se apucă de altă specialitate. Mai adese singur, dar’ câte­odată cu un anume Frederico, el opresce trenurile pe liniile Atchinson şi Southern­ Pacific. Are atâta în­­drăsnealâ, încât spăimântă pe călători şi, — cu revolverul în mână, — îi silesce să se lase a fi prădați, făcându-­i să stee cu mânile în sus. Câştigă pe an câte o jumătate de milion cu meseria aceasta. în toate trenurile, frica oamenilor e atât de mare, încât nimeni n’a în­­drăsnit pănă acum să-’i dee cu ceva în cap. Poliţia însăşi, care ar pute să-’l prindă, se teme de un singur om, cu toate­ că 30.000 lei se dau ca recompensă cui ’l-ar prinde. Omul acesta a ucis preste 200 de călă­tori, şi nimeni nu vrea să se atingă de el, — de teamă să n’aibă aceeași soarte. Se crede, că ori­ce om ’l-ar atinge e osândit de soarte la moarte. Fără împedecare, se plimbă prin oraşe şi prin sate, bea, mănâncă, joacă biliard, apoi se întoarce la drumurile mari, ca să-’şi urmeze afacerile. Ultima lui faptă e furtul unei sume enorme de la mesagerii Wels şi Targa din San-Fran­­cisco. Toată presa din Nord încearcă să scoată din apatie popolaţia din Pacific, dar, degeaba, piarele din Arizona scriu confraţilor lor din New-York: — „Veniţi de încercaţi voi!“ (Dramă călugărească.) Din Roma se povestesce următoarea istorie dramatică: Primul act al dramei, care a avut un sfîrșit destul de trist, s’a desfășurat în Lar­­naca, pe insula Cipru. Acolo trăia de multă vreme o familie italienească destul de bogată. Mărgăritarul familiei era o tinără fată, foarte frumoasă și drăgălașă. Nenorocirea aduse la mănăstirea din Larnaca pe un tinăr călugăr ca profesor de limba italiană. Călugărul făcu cunoscinţa familiei, se împrieteni cu ea şi ajunse să vină­­ailnic în casă. El se înamora de ti­năra fată, şi aceasta îi răspunse cu o dragoste nebună. Călugărul se duse fata şi fugi cu ea în Italia, la Legnano. Aci el promise fetei să lapede rasa şi să o iee de nevastă. Petrecură luna de miere. Copila temân­­du-se de consecenţe, insista ca amantul ei să-’şi îndeplinească fâgădueala; el se lăsă greu, şi într’o 4' îi spuse, că tatăl seu ’l-a ameninţat că îl omoară, dacă iese din călugărie şi se căsătoresce. Desperată, tinăra scrise fratelui ei, care se îmbarcă numai­decât şi veni la Legnano. Intre el şi călugărul Donjuan avu loc o scenă teribilă; călugărul se jură în sfîrşit, că îndată,ce va obţine dispensă de la Papa, se va căsători cu amanta sa. Fratele sedusei plecă înapoi la Larnaca şi începu demersurile prel­ingă Vatican pen­tru obţinerea dispensei, in vremea aceasta însă, miserabilul călugăr se adresă la supe­riorii sei, le mărturisi totul şi le ceru să-’l scape din bucluc. într’o bună dimineaţă călugărul dispăru, şi nu se scie nici pănă a­ fi unde se află. Sfân­tul Scaun ’l-a trimis de­sigur în misiune prin Africa ori Asia. Desperarea fetei şi a familiei e la culme. Nenorocita sedusă a încercat de câteva­ ori să se sinucidă, dar’ a fost împedecată. Publicul e foarte iritat de ticăloşia călu­gărului şi de ocrotirea ce ’i-o dau colegii sei. Drama aceasta a reîmprospătat în me­moria tuturor alt scandal călugăresc, care însă s’a sfîrşit cu bine. In Florenţa, un tinăr călugăr se duse pe o fată dintr’o familie aristocratică. Veni un moment, când urmările amo­rului nu se mai putură ascunde. Călugărul ceru atunci Papei să-’l mute într’un ordin ori­ental, în care căsătoria călugărilor e permisă; cu chipul acesta, el ’şi-ar fi reparat greşeala fără să se lapede de călugărie. Sfântul Scaun n’a voit cu nici un preţ. Atunci tinărul călugăr, om cinstit, a lăpădat rasa şi s’a căsătorit cu amanta sa. (O mireasă de 70 ani.) Ieri s’a pre­­sentat la biroul oficerului stării civile dela primăria din Bucuresci o Nemţoaică în vîrstă de cel puţin 70 ani, declarând că voesce a se căsători. Primul ei bărbat a încetat din vieaţă în anul 1843, dovedind aceasta printr'un act autentic, însă ceea­ ce n’a putut încă dovedi într’un mod destul de suficient, este moartea părinţilor ei, a căror permisiune trebue să o aibă, conform legilor existente. Unii cred însă, că din consideraţiune că mireasa este destul de vîrstnică, de ajutor de primar, însărcinat cu acest serviciu, nu-’i va face mari greutăţi în recunoascerea probelor prin martori, pe care ’i­’i-a propus şi care sunt admişi chiar de lege, aşa încât preste câteva­­fii se va vedea celebrându-se căsătoria unei părechi de o vîrstă atât de înaintată, ceea­ ce nu stim să se fi întâmplat vre­odată în­­România. Din public.*) .A. ins. P. T. domni, care voesc să participe la adunarea generală a „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“, care se va ţină la 27 August st. n. a. c. în Făgăraş, sunt rugaţi a se insinua la subscrişii cel mult pănă în 23 August st. n. a. c., spre a se pute face disposiţiunile necesare în privinţa încuartirării. Spre încungjurarea eventualelor neajun­suri, se atrage atenţiunea tuturor participan­ţilor, care vor călători pe linia ferată, să cal­culeze a ajunge cu trenul de dimineaţa în 26 şi 27 August la gara Homorodului, care este în depărtare de Făgăraş cam 48 chilom., căci la din contră sosind cu trenul de seara, încuartirarea va fi noaptea împreunată cu greutăţi. Totodată sunt rugaţi P. T. domni par­ticipanţi, care voesc să li­ se comandeze tră­suri de la Homorod la Făgăraş, să aviseze pe subscrişii. Făgăraş, în 5 August 1889. luliu Dan, loan Florea, adm. protopop, asesor orfanal. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMA. Viena, 11 August n. împăratul Francisc Iosif şi Arch­iducele Fran­­cisc Ferdinand cu suita au plecat cu tren separat la Berlin. La gară, Ma­iestatea Sa şi Archiducele au fost în mod sgomotos aclamaţi de mulţimea adunată. Exregele Milan va sosi în 17 August aici şi va sta 10 chile. Berlin, 11 August n. Presa ger­mană salută pe împăratul Francisc Iosif şi declară, că poporul german stimează alianţa cu Austro-Ungaria şi persoana Monarchului. Paris, 11 Aprilie­­. în şedinţa confidenţială a tribunalului de stat a făcut Kerdrel o propunere relativ la competenţă. Senatul se va pronunţa Luni asupra ei. Paris, 11 August n. B­ea­u re­pair­e a explicat tribunalului de stat, cum a luat Boulanger bani din fon­durile statului şi­­i-a folosit pentru sine. Presidentul Leroyer n’a admis des­­baterea asupra acestui obiect. Atena, 11 August n. Depeşi so­site ieri din Creta spun, că mai mulţi creştini au fost masacraţi de Turci. Mo­­hamedanii au dat foc comunei Asse­­p o p­u 1­o. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Viena, 12 August n. împăratul- Rege a plecat aseară la oarele 9 cu suită mare la Berlin. La ordinul ex­pres al Maiestăţii Sale, n’a avut loc des­părţire oficială. La oarele 6 şi 30 mi­nute a sosit Monarchul în Aussig, la oarele 9 în Neusedlitz, unde a fost primit de dignitariii saxoni. De aici a plecat Maiestatea Sa la Pillnitz, la regele saxon. Aici are loc la oarele 11 la un dineu. Monarchul pleacă din Pillnitz la 1 şi 30 min. şi sosesce în Berlin la oarele 5 d. a. Berlin, 12 August n. Toate foile amintesc în cuvintele cele mai căldu­roase visita împăratului Francisc Iosif. Pe toate stradele casele sunt decorate în mod festiv. Londra, 12 August n. Toate foile vorbesc despre visita împăratului la Berlin. Ele afie că aceasta este mai mult decât un simplu act de curioasie, căci prin ea alianţa austro-germană, care atâţia ani a servit ca un bastion con­tra conturbării păcii europene, se întă­­resce din nou. Paris, 12 August n. „Intransi­­geant“ publică o scrisoare a şefului sta­tului major din corpul de armată XIII., colonelul Cher­o­tan, în care acesta declară că ’l-a văflut pe Boulanger în 14/7 1887 în C­­­er­m­on-Fer­r­a­nd. (Acusa susţine, că în c­.i­ra aceasta Bou­langer a venit pe sub ascuns la Paris. Red.). Roma, 12 August n. în luna Iu­lie a. c. s’a încassat contribuţie cu 8.868.000 fire mai mult ca în Iulie a tr. Bodenbach, 12 August n. îm­păratul a sosit la oarele 3 şi 48 min. pe un timp foarte frumos aici şi a fost salutat cu entusiasm de cătră onora­­ţiorii de‘i faţă. Maiestatea Sa s’a sco­­borît din vagon şi a primit presentarea celor presenţi prin conţii Paar, Thun şi abregatul austro-ungar la Dres­da. După 14 minute ,şi-a continuat Maie­statea Sa călătoria între urările entu­­siastice ale publicului, t­ribuna Extrase din foi bisericeşti şi scolastice. Posturi vacante: — Un post de profesor de matematică ca studiu principal şi fizică ca studiu auxiliar la gimnasiul român gr. or. din Brad, cu salar de 700 fi. şi decenalele de câte 100 fi., în lipsa de censură însă salarul va fi numai de 600 fi. Petiţiunile sânt a se adresa pănă în 26 August st. n. c. la comitetul gimnasial în Brad. De ocupat sünt posturile învăţătoresci în ur­mătoarele comune din protopresbiteratul Si­­ghişoarei: 1. Daneş, postul înveţătoresc pentru clasa I, împreunat cu cantoratul, cu salar anual de 50 fl. în bani, de la fiecare familie cu copii de şcoală o jumătate ferderă de bu­cate în grăunte, un loc de cucuruz, pentru serviciul cantoral 10 fl. din lada bisericii, cuartir şi lemne; toate aceste laolaltă com­pu­­tate, afară de cuartir şi lemne, dau suma de 150 fl. 2. Bundorf, cu salar anual de 120 fl. în bani, virtuale în preţ de 30 fl., cu to­tul 150 fl., apoi cuartir şi lemne. 3. Hendorf, cu salar anual de 80 fl. în bani, folosirea de 5 jugăre de pământ, în­tre care şi cimiterul bisericii, parte arător, parte fânat, c) dreptul de a îngrăşa un rîmă­­tor la ghindă, care toate dau un venit anual de 150 fl... apoi cuartir şi lemne de foc. Doritorii de a ocupa vre­unul din aceste posturi să se adreseze pănă în 26 August st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or. în Sighişoara. — Un post de învăţător în I c­­­a n d u 1- mare şi unul în Sângeorgiul-de -munte, protopresbiteratul Murăş-Oşorheiului. Emolu­­mentele împreunate cu cel dintâiu post sânt, salar în bani 200 fl., cuartir natural şi folo­sirea grădinii de legumi; cu al doilea: dela 30 familii câte o ferdelă de cucuruz sfârmit, 30 ferdele ovăş, venitele stelare şi dela 150 familii câte 70 cr., care computate toate lao­laltă, dau suma de 155 fl. Doritorii de a ocupa vre-unul din aceste posturi, să se adreseze pănă în 15 August st. v. c. la administratorul protopresbiteral al tractului în I­di­cel. Extrase din „Budapesti Közlöny"1. Licitaţiuni: — 29 August st. n. a. c. imobilele Erminei Beck de cătră tribunalul regesc din P­an­ei­o­va. — 16 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui loan Kubatov, în comuna Gara, decătră judecătoria cerc. din Baia. — 19 August st. n. a. c. imobilele lui Nicolae Mesterovits decătră judecat, cerc. din Verseț. Posturi vacante: — Un post de jude la tribunalul reg. din Cinci­ biserici, mai departe un post de al doilea executor la judecătoria cercuală tot de acolo. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de executor la judecătoria cerc. din Homonna. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. LOTERIE. Tragerea din 10 August st. n. Budapesta: 8 13 79 73 40. Călindarul zilei: 1/13 August. Iulian: Scoat. crucii. Gregorian: Hipolit. Soarele: răsare 4.26, apune 7.45 Buletin meteorologic. Sibiuu, 12 August, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. îd mm.­­Mediul lunar 724.41 Observată Staţiunile: Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din precţină 720 5 —3.2 420.7 4­28 6 1 19.9 N­V Presiune atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 10 August, 7 oare dimineaţa. Vântul direcţia tăria Budapesta 758 + 19.6N 1 Sătmar 758 +18.7— — Cluj .... 760 + 17.0V 1 Orşova 760 + 19.8 sv1 Timişoara. 762 +19.6 MV2 Arad .... 757 + 19.6V 2 Panciova , 756 + 18.6s 1 Sosiţi în Sib­iu. La 11 şi 12 August n. Hotel „Neufihrer“. Brandsch, preot din Cincu- mare. Contele Pálffy, oficer din Viena. Gull, primarul din Sighişoara. Kohr, privatier din Seghedin. Hetzer, voiager. Hotel „Înperatul Romanilor“. Alexandru Mar­­kocsán, proprietar din Deva. Radvanszky, inspector de asigurări. Francisc Albert, preot; Knoloch, major, toţi trei din Braşov Weisz, voiager. Hotel „Meitzer“. Blumenfeld, advocat din Mureş. Oşorheiu. Beu, notar. Kessler, oficer din Viena, Chris­­tag, privatier din Oradea-mare, Iosif Ambraş, propriei­ Hotel „Habermann“, Iuliu Simtion, practicant postal din Sadu, Gerber şi Frenk, zidari din Sebeşul­­săsesc. Econ­lo­ni­­­c. Scăderea etalonului, în şedinţa ca­merei comerciale şi industriale din Cluj ce a avut loc în 8 1. c., s’a desbătut cestiunea scăderii etalonului. Camera ţine această dispo­­siţie de prea pripită şi e contra aceleia. —I»— Industria de zăh­ar ungară. Cetim în „Pester Lloyd“ dela 10 1. c. următoarele : Campania de zăhar ce se va începe în luna viitoare are pentru Ungaria o deosebită în­semnătate, pentru­ că cu aceea patru stabilimente mari, construite conform celor mai înalte cerinţe industriale moderne, vor începe pre­lucrarea napilor de zăhar. Fabricile în Hatvan, Mezőhegyes, Szerencs şi Bota sunt clădite şi arangiate şi vor prelucra laolaltă 2 milioane mâji m. de napi pentru producerea de circa 200.000 măji m. zăhar. Prin aceste stabilimente noue, producţiunea de zăhar a ţerii se ridică atât de considerabil, că întreaga trebuinţă a Ungariei se poate acoperi prin fabricile in­digene. Aceasta însemnează un progres în­semnat pe terenul industrial, pentru­ că acela deoparte ne face neatîrnători de fabricaţiunea străină, crează însemnate isvoare de venit şi de altă parte dă un nou avânt agriculturii. Deşi ne bucurăm foarte de resultatul dobândit,­­ o consecvenţă a nouei legislaţiuni de contribuţiune,­­ şi dorim desvoltarea mai departe a industriei de zăhar, nu voim încă totuşi a ne pronunţa pentru mai departe o con­struire de stabilimente mai mari, pănă când fabricile cele noue nu vor fi câştigat teren şi nu vor fi aflat o casă sigură pentru acti­vitatea lor, pentru­ că între împregiurările noastre este de a se evita înainte de toate un plus în producţiune, ale cărei urmări se simt greu la industria de spirt. Afară de aceea e totdeauna statul, la care se poate apela în astfel de caşuri, şi ar fi uşor de a câştiga statul pentru succesul unei acţiuni bine compuse, care pănă acum pune în vedere un resultat excelent. —Și— Cumpărare de cai. Guvernul turcesc a însărcinat pe consulul seu din Timișoara să cumpere 2100 cai. A sosit acolo și o comisie de ofițeri de cavalerie turci. —­­Tîrgul de vînnători din Turnu-Severin. După­ cum arată buletinul tîrgului de rîmători din Turnu-Severin, actualmente se află în sălașele acestui tîrg 1845 de rîmători. —Si­lvi Krach de zăhar la Berlin. La Berlin s’a produs în negoţul zahărului un Krach analog celui întâmplat la Paris cu metalele. Se formase la Magdeburg un sindicat, în scop de a urca în mod artificial preţul zăharului, cu toate beneficiile realizate însă la­ început, sindicatul a căt­at în decon­­figură sfărîmat prin propriile lui manopere, care nu mai fură în stare a-’l susţină. Băncile care au susţinut sindicatul, şi-au suprimat subit creditul. Sindicatul se află a­ fi în faţa a enorme diferenţe de bursă, evaluate la 2 luni, milioane mărci şi alte angagjamente pentru 9 milioane. Sindicatul ar trebui să găsească în timp scurt aproape 12 milioane mărci, ceea­ ce e mai presus de forţele sale, precând ultima campanie de urcare, cassa Lebaudy din Paris, care era în capul scărtătorilor, a plătit ea singură prin corespondenţii din Magdeburg 25 milioane diferenţe, din care sindicatul acum insolvabil a luat o bună parte. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 27 iulie 1889. Negroponte lui Papadorf, grâu nou 3450 hect., 11­80 lei. Evloghia lui Petricioui, grâu nou 3950 hect., 1P70 lei. I. Dreyffus lui Fanciotti, grâu nou 6800 hect., 1P40 lei. Vamvuri lui E. Cahen, grâu nou 1900 hect., 9’30 lei. Georgiáde lui Sgardelli, grâu nou 1700 hect., 1P25 lei. Georgiáde lui Sgardelli, grâu nou 1600 hect., 11*25 lei. Georgiádé lui Sgardelli, grâu nou 800 hect., 10’90 lei. Archondi lui L. Mendl, grâu nou 2080 hect., 9'75 lei. Haracopo lui Peirano, grâu nou 2000 hect., 12 071/3 lei. Marris lui Peirano, grâu nou 1900 hect., 11'75 lei. Evloghia lui Peirano, grâu nou 2000 hect., 12‘10 lei. Preţul mărfurilor. tîrgat de rîm­ători în Steinbruch. In 9 August n. :’a notat : unguresc! bătrâni grei 45.— cr. pănă 45‘/a cr., unguresei grei, tineri 47.— cr. pănă 48 '/s cr., de mijloc 46.— cr. pănă 47.’/a cr., ușori 44.— cr., pănă 45.— cr., marfă țărănească, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54. Va cr­a ușoară. 42 — cr. pănă 45,1/2 cr., românesc!, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45'/a cr., transio, de mijloc .—­­ pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —. - cr., transito serbesci grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., transito uşori 46. cr. pănă 47.l/a cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— c­, per 4% cumpăniţi dela gară. Pag 695 | Redactor responsabil: Septimiu Albi­ni * Bursa de mărfuri din Budapestadela 9 August 1889. Bursa de Budapesta din 10 August st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6 ®/„...................................................... » » » » 4°/p............................................100.05 „ „ hârtie „ 5»/...............................................94.90 împrumutul căilor ferate ing................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)....................................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)..................................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)......................................................112 25 Bonuri rurale ing........................... .... 104.75 n „ „ cu cl. de sortare .... 104.75 n „ bănățene-timișene............................ 104 75 n „ „ cu cl. de sortare . . . . 104.75 „ „ transilvane......................................104.75 „ „ croato-slavone....................................—. Despăgubire pentru dijma ung. de viu . . . 100__ împrumut cu premiu ung.......................................138.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127] 5 Renta de hârtie austriacă . ...........................83.75 „ „ argint austriacă......................................85 „ „ aur austriacă......................................109.75 Losurile austr. din 1860 ......................................139____ Acțiunile băncei austro-ungare...........................90S­___ n „de credit ung........................• $19 50 n » „ „ austr........................... 306.50 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“............................................................................__ Argintul................................................................................ Galbeni împărătesei................................................ 5.64 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.52 Mărci 100 imp. germane............................................58.50 Londra 10 Livres sterling­.....................................119.60 Bursa de Viena din 10 August st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/0.........................................— " n „ „ 4%.............................................99.65 „ „ hârtie „ 5°/o.............................................94.65 împrumutul căilor ferate ing.......................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..........................................................100.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).................................................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).........................................................112.60 Bonuri rurale ing..............................................104.80 „ „ „cu ci. de sortare .... 104.80 „ „ bănățene-timişene.................................104.80 Bonuri rurale „ cu ci. de sortare .... 104.80 „ „ transilvane...........................................104.80 „ „ croato-slavone.................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing...........................................139 — Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127 50 Rentă de hârtie austriacă.............................................83.60 „ „ argint austriacă........................................84.80 „ „ aur austriacă...........................................109.75 Losuri austr. din 1860 ...................................... 139.— Acțiunile băncii austro-ungare.....................90­.--­„ „de credit ung...............................318.50 » „ „ „ austr............................. 304.75 Argintul........................................................................_____ Galbeni împărătesei......................................... 5.68 Napoleon­ d’ori.............................................. 9.52 Mărci 100 imp. germane.................................58.50 Londra 10 Livres sterling­...........................119.70 Bursa de Bucuresci. din 11 August st. n. 1889. Ilârtie-racuetă română . . Comp. 9.42 Lire turcesci.......................... „ 10.60 Imperiali..................................... „ 9.60 Ruble rusesei...................... 1.20 «S Prețul pera ... Prețul per, 2 0 1f ©100 chilogr.5 0 1« 100 chilog Săm­inţe SW 3 S 0 a­cola pănă ll dela pănft Grâu Bănăţenesc, nou— — ___ ____ ___ ____ Grâu de l­a Tisa— 8 158.35 ___ ___— Grâu de Pesta— 8.108.20 ___ ___ ____ Grâu de Alba-regală— 8.158 25 ___ ___ ____ Grâu de Bácska— 6.907 — ____ ___ ___ Unguresc de Nord— 6.757.—— — — SSminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea Prețul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară 70--72 6.406.45 Orz Nutreţ 60—62 5.706.30 *•­ de vinars 62--64 6.307.10 r, de bere 64—66 7 358 50 Oves 39--41 5.255 70 Ct­ uruz (porumb) bănăț. 75 4.454.65 ) de alt soiu 73 4.704.75 Hrișcă îl 5.40 5.75 Grâu de primă. h* OC 8.27O 8.31 â îl de toam.O7.23 7 25 £ a îs £ Cucuruz Iul. Aug.a 0— © S’— 13n Maiu-Iun. cC wg 4.81 4.83 ©Pi Ove 3 de toam.— ____ de primă. »1OQt 5.30a 5 41 Solo Cursul dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 52.—56.­­franceză ____ ___ P italiană— — n roșie 52—56.­­Oleu de rap. Oleu de in rafinat 36—38 — Uns. de porc dela Pesta 64.5065. i& îî dela țeară 53—54— Slănină sventată 59 —60.500 n afumată 56—57— +5­0 Seu 33.5034 50 9 Prune din Bosnia, în buţi din Serbia, în saci — — n 10 2518 50 Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5016.753 n 16.—16.25 — Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresei— — tî serbesei _________ . ___ Miere brută 29 5030.­n galbină străcurată 33 —34.— Ceară de Rosenau 118. 120. Spirt brut 14.—15— îî Drojdiuțe de spirt 18.—18— Cursul pieței din Sibiiu. vend. 9.48 10.70 9.68 1.22 8 August — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 5°/0 . . Renta română imort. 5°/0 . . „ (Schuld verschreib.) . . Oblig, de Stat. C. F. R. 6“/, . Renta rom. (Rur. couv.) 6°/, . împrumutul Municipal 5°/. . . Scrisuri func. rurale 7°/0 . . Scrisuri func. rurale 5°/0 . . Idem urbane 7°/e..................... „ 6°/0..................... . 5°/o ...... Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agro........................................... Schimb Londra 3 luni........................... „ cek ....... Berlin 3 luni........................... „ cek................................ Paris 3 luni................................ „ cek...................................... Viena........................................... n • .......................... Agio........................................... Cassa Ultim 98.— — 97. v, — 100. — 89.— 101. - 99— 106 — 101 7, 92.7, —.10

Next