Tribuna, iunie 1890 (Anul 7, nr. 123-147)

1890-06-24 / nr. 143

Pag. 570 Un consul sârbesc ucis. Consulul sârbesc din Pristina, Marincovici, a fost om­orât pe stradă la depărtare de 150 metri de la palatul guvernului. Cadavrul și-a stat mai bine de o oară pe stradă. Bănuiți sunt câțiva țigani, care au și fost arestați. Mini­strul sârbesc de externe a însărcinat pe ministrul sârbesc din Constantino­­pol, Novacovici, să ceară dela Poartă satisfacţiune pentru uciderea consulului său. Guvernul otoman a pro­mis, că va face o cercetare severă şi va da cea mai deplină satisfacţiune. Crisa de cabinet în Spania. Din Madrid se telegrafează, că ministrul S­a­g a s­­­a ’şi-a dat demisiunea, care a fost primită. Regina-regentă va consulta pe toţi oamenii de stat con­ducători, pentru a resolva crisa. Din causa crisei ministeriale Cortesti ’şi-au suspendat şedinţele pe un timp oare­care. CORESPONDENŢA­­TRIBUNEI“, Bozovicî, 1 Iulie st. v. 1890. (Adunarea generală a casinei române din Bozovicî ţinută Marţi în 24 Iunie a. c. st. » » nou.) — Adunându-se dnii membri aproape 80 la număr în localul casinei, la propunerea unui membru exmit o deputaţiune la dl preşedinte spre a-­l învita. Sosind dl preşedinte Iuliu Novac între strigări de „Să trăească“ ocupa l­ocul presidial şi, salutând membrii adunaţi atât din loc, cât şi din împregiur prin o cuvântare de viu interes şi aflând, că membrii sunt adunaţi în numărul prescris prin statute, declară adunarea generală de deschisă, punând la ordinea Zilei alegerea unui preşedinte ad hoc şi a unui notar, aducând la cunoscinţă demisiunea comitetului şi funcţio­narilor reuniunii. Adunarea ia la cunoscinţă şi alege de preşedinte ad hoc pe dl preot din Bozovici Nicolae Brinzeiu, care de notar pe dl capelan din Prigor, Teodor Câmpean. Preşedintele ad hoc Nicolae Brinzeiu, mulţumind dlor membri pentru încrederea pusă în el, alegându-­l de preşedinte, pune la ordinea Zilei 8Pre pertractare obiectele puse în programul compus de comitet. Dl advocat Iuliu Novac ca fost preşedinte al reuniunii române citesce raportul general al comitetului despre activitatea lui. Mulţi până aci critisau comitetul şi pe preşedinte, că nu-’şi împlinesc cu acurateţă chemarea, dar’ acest raport a pus în uimire întreaga adunare, văzând că institutul nostru numai a crescut şi a înflorit, dovadă că mai înainte cu vre-o doi ani casina română avea numai vre-o 30 de membri, precând acum de present stut preste o sută, apoi când dl luliu Novac a primit mai ântâiu presidiul, a primit 19 fl. 15 cf. deficit, precând acum casina română, abstrâgând chieltuelile, are în bani gata 383 fl. 57 cr., care sumă e deja depusă la cassa de păstrare spre fructificare. Apoi tot sub fostul președinte și comitet sala casinei s’a mărit, mobilele au crescut la număr spre îndestularea tuturora. După citirea raportului, nefăcând nimeni nici o observare, președintele ad hoc pune la conceptul de interes fals preconisat de unii bărbaţi ai lor exaltaţi şi numai pe jumătate europeni, de a susţine şi desvolta statul, nu pe temeiu natural şi real, ci în felul seu de astăzi, a tîrît spiritul de obşte în vieaţa ma­ghiară într’acolo, că cel­ ce ar încerca între aceste două popoare o apropiere oare­care, ca spicul sub secere este răpus de opiniunea pu­blică maghiară, care cel­ ce se îndeletnicesce între ei cu pătrunderea ori eventual cu traducerea în unguresce a bucăţilor de literatură română, este prea puţin băgat în seamă. De aci va rămână încă multă vreme datorinţa de a face cu putinţă acelei părţi a societăţii maghiare gustarea de bucăţi alese din literatura română, care în mijlocul contagiului general­­şi-a pu­tut încă păstra bunul cumpăt. Şi acestei da­­torinţe, pănă când va dura actuala stare de lu­cruri, numai acei Români cu carte pot satisface, care şi în unguresce mănuesc cu înlesnire con­deiul. O astfel de datorinţă împlinesce, socot eu, şi un bun cunoscător al literaturii ma­ghiare, tinărul Laurenţiu Bran, care, pătruns de sentimentul acestei îndatoriri, între ocupa­ţiile legate cu starea ori­şi­cărui teolog în se­minarele noastre greco-catolice, a avut destulă vreme pentru de a da, în nobila sa inştinţă, tra­ducerea mai multor bucăţi din literatura noastră poetică. Cele optsprezece bucăţi tra­duse de d-sa şi anume: Zece din Eminescu, cinci din Matilda Poni, două din Vlăhuţă şi una din Naum, merită privirea celor compe­tenţi, căci traducerile făcute din Eminescu: „De ce nu-­mi vii?“ „Melancolie“, „Despăr­ţire“, „Făt frumos din teiu“, „Departe sunt ordinea­­filei alegerea unei comisiuni pentru revizuirea socotelilor. Se aleg dnii Nicolae Terian, Aurel de Popescu şi George Străin. Venind la ordinea Zilei alegerea preşe­dintelui, notarului comitetului etc., dl preşe­dinte ad hoc prin câteva cuvinte foarte potri­vite recomandă pe dl fost preşedinte Iuliu Novac, având deplină convingere dnii membri, că numai sub d-sa va înflori reuniunea noastră, după­ cum a luat paşii de present, care se alege cu aclamaţiune, care de notar fostul notar de pănă aci loan Brinzeiu, capelan în Bozovicî, şi membri în comitet dnii: Petru Vuia, proto­­pretor; Aurel de Popescu, forestier; Nicolae Brinzeiu, preot; loan Stanoilovici, comerciant; Daniil Radivoevici, comerciant; Nicolau Terian, pensionist; suplenți­euni: Alexandru Bran­­covici, comerciant; George Străin, măiestru; George Dimitrievici, preot; loan Attim, pensio­nist ; Mihail Haniclea, comerciant; Daniil Ve­­rendean, învăţător; apoi de cassar Nicolae Te­rian; econom loan Attim, bibliotecar Mihail Haniclea. Finindu-se cu constituirea, de preot din Bănia, Dimitrie Bogoevici, face propunerea, ca pre lângă foile române de pănă acum să se mai prenumere foile: „Românul“, „Gazeta Transil­vaniei“ şi „Biserica Ortodoxă“, exprimându-­şi părerea de rău, că, după convingerea sa, pănă acum casina română a avut mai multe foi străine decât române. Adunarea generală primeste­ propunerea cu observarea, ca în loc de „Românul“ să se prenumere „Pedagogul­ Român“, aşadar, cu aceste trei foi casina română de acum înainte va prenumera şese foi române, două germane şi una maghiară. Fiind timpul înaintat şi ne mai fiind alte obiecte de pertractat, dl preşedinte încheie şedinţa mulţumind dlor membri pentru li­niştea şi tactul ce au arătat, rugându-­i ca şi mai departe să lucreze în interesul casinei. Zicând: Atotputernicul să ne dee putere şi vo­inţă, ca să punem cu toţii umăr la umăr spre sporirea şi înflorirea institutului nostru numit „Casina Română“. Nu pot trece cu vederea aceea, că unii membri dela ceealaltă casină („Nemzeti Ka­sina“) s’au înscris la casina noastra ca membri cu cuget rău, anume: d-lor s’au pregătit, ca la cas, dacă membrii români nu vor participa la adunarea generală în majoritate, să facă propunerea, ca ambele casine să fie împreu­nate într’una sub titlul de „Magyar Kasino“. Ei sărmanii întrebuinţează toate mijloacele, pentru­ că sânt fără bani şi casina noastră are bani, dar’ rău se înşeală, fiindcă Nr. 90 e cu mult mai mare decât 10, punâ-’şi pofta în cuiu. I. . . . CRONICĂ. Dela Curte. Mercurea viitoare Maies­tatea Sa Monarchal va merge din Gastein la Ischl şi va rămână acolo pănă la 19 August. Maiestatea Sa Împerăteasa­ Regină se va duce pe timp de 14 Zile după căsătoria Archiducesei Maria Valeria la băile din Kreuth şi apoi după aceea va face călătoria pe mare. Archi­­ducesa Maria Valeria cu mirele Ei vor sosi încă în Ziua cununiei în castelul Lichtenegg. * Archiducele Albrecht cătră regi­mentul de inf. Nr. 5. La telegrama, pe care regimentul de inf. Nr. 5 din Miscolț a trimis-o Archiducelui Albrecht cu ocasiunea sărbării învingerii de la Custozza, Archiducele a adresat comandantului acelui regiment ar­de tine“, „Somnoroase păsărele“, „De câte­ ori iubito“, „Din valurile vremii“, „Şi dacă romii bat în geam şi un sonet“; din M. Poni: „Amorul tău“, „De cade de pe cer o stea“ şi încă alte trei poesii bine alese; din Vlă­huţă: „Din trecut“ şi „Iertare“; şi în urmă din Naum: „Dona Clara“ — sunt preste tot grăind reuşite, încât nime nu-­l va pute decât îndemna pe traducător, ca să continue cu stă­ruinţă lucrul început fără îndemn străin. Tra­ducerile d-sa le-a publicat în „Képes családi Lapok“, „Nagy Károly és vidéke“ şi în „Szilágy-Somlyó“, unde în condeiul d-sale în­­tâlnesc­ un graiu unguresc viguros şi mlădios, curgător şi plin de putere. Şi pentru­ ca Ro­mânii cunoscători ai limbii maghiare ei înşişi să se încredinţeze despre dibăcia traducăto­rului, ei înşişi să vadă, că Eminescu şi Matilda Poni în unguresce tot frumoși rămân, cred a fi cu cale să las aici să urmeze câteva tra­duceri culese fără alegere din Z'arele P°" menite. Din Eminescu: Sonet. „Kihalt az élete büszke Velenczének, „Nem hallasz éneket, — hallgatnak a dalok; „íves bemenetre a holdsugár ragyog „S fent az ég azúrján a csillagok égnek. „Okeanos a kit nem vénitnek napok, — „Enyészetén keserg drága jegyesének, „Látja örök ifjan mint tűnik az élet, „S megtörnek az éjben a panaszló habok. Societatea istorică şi geografică a comitatului Hunedoara a ţinut alaltăieri în D­e­v­a o şedinţă, în care a citit P. K­i­­rály un tractat despre amfiteatrul roman „S elalszik a hullám mint egy varázs szára, „„Szent Márk m ódon tornyán mely itt maradt papnak, „Az elmúlt időkből: — éjfélt kong az óra. „És Sibillaszerű zúgása a habnak, „Mintha szaggatottan azt mondotta volna: „„Nincsen ottan élet, a hol holtak vannak!““ Șimlăul­ Silvaniei anul 1890. Din Matilda Poni. De cade de pe cer o stea. . . „Ha az égről csillag fut le, „Azt hallottam életembe „Hogy az ember bármi vágya, „Teljesedik nem sokára. „Olyan szép volt sokszor látnom, „Csöndes, nyári éjszakákon, „Ezer csillagot az égen „S ezer vágyam támadt nékem. „Királyné kivántam lenni, „Mint egy tündér tündökleni, „S bár elmondtam ezt a vágyat] „Csillag hullás mégsem támadt, „S akkor megláttalak téged, „S szemedben a derűit éget, „Merengtem a csillagokon „S égbe szállt a gondolatom. „Ezer vágyból én Istenem „Csak is egyet adjál nekem : „úgy szeressen mint szerettem „Csakis ezt add meg én nekem! De ale universităţii din Budapesta. ţlilele aceste a apărut almanachul universităţii din Budapesta pe anul de studii 1889/90. După acela, în anul trecut au funcţionat la universitatea din Budapesta 162 de profesori şi 38 de asistenţi, şi adecă: la facultatea teo­logică 10 profesori ordinari şi 2 suplenţi, la cea juridică 18 profesori ordinari, 4 extraor­dinari şi 19 docenţi privaţi, la cea de medi­cină 14 profesori ordinari, 4 extraordinari publici, 11 docenţi privaţi cu titlul de profe­sori extraordinari, 40 docenţi privaţi şi 12 asistenţi, la facultatea filosofică 30 profesori ordinari, 6 extraordinari, 24 docenţi privaţi, 5 învăţători şi 12 asistenţi. Numărul ascul­tătorilor în semestrul I. a ajuns cifra de 3606, în al doilea semestru de 3495, dintre care în al doilea semestru 88 teologi, 1583 jurişti, 1184 medieinişti, 345 filos., 222 farmac. şi 73 de moaşe. După confesiune au fost: 1496 romano-cat., 6 greco-cat., 101 greco­­orientali­, 307 evang. lat., 383 reform., 9 uni­tari şi 1111 evrei. După naţionalitate 3441 „Akkor megfogtad a kezem „S annyi szépet mondtál nekem, „Hosszan néztél két szemembe — „És az égről csillag hullt le“. Şimleul-Silvaniei a. 1889. Din poesiile reproduse cititorilor s’a putut încredinţa despre abilitatea traducăto­rului; noi ceea­ ce’i-am dori încă este: să bine­­voeascâ a-’şi da la lumină traducerile în Ziare maghiare mai nault răspândite, căci dintre care ’şi-a ales pănă acum singur „Képes csa­ládi Lapok“ este des citit; stăruească une­ori spre o fidelitate şi mai pronunţată; adân­­cească-se — poate — la un studiu al graiului literar românesc şi mai profund, căci spre pildă cel­ ce va voi să se apropie de Eminescu cu scopul de a-­l traduce în limbi străine, să nu peardă din vedere nici pe un moment. Eminescu este un fel de biserică al artei poe­tice române, deci cere simţăminte cucernice de la cel­ ce voesce să-’i atingă; fiescecine trebue să-’i asculte melodiile tainice cu mâna la inimă şi ori-şi-cine îşi descopere cres­­cetul dinaintea icoanelor lui măreţe ! Drept­­aceea şi dl traducător meargă dela autor la autor, nu uite nici poporul, întrebe cu in­sistenţă ce înseamnă cuvântul ice, ce însem­nează cuvântul colo, pună în comparaţie adum­­braţiunile şi notele diferite ale cuvintelor, pă­trundă ceva şi mai adânc în taina trasei ro­mâne şi eu sperez, că d-sa va săvîrşi, con­­tinuânduşi lucrul, ceea­ ce zicem noi: vrednic este de recunoscinţă! JF-i-o. TRIBUNA mătoarea telegramă : „Mulţumesc regimentului pentru Ziua de onoare comună şi doresc, ca şi viitorul să răsplătească cu asemenea glorie şi succes împlinirea reală şi plină de jertfă a datorinţei. Archiducele Albrecht“. * Cununia Archiducesei Margaretha Clementina cu prinţul Albert de Thurn şi Taxis, după­ cum se scie, va avea loc la 15 i. e. n. Din acest incident se fac mari pregătiri atât în castelul din Buda al Archi­ducelui Iosif, cât şi în capela Sf. Sigismund din castelul reg., unde se va săvârşi actul cununiei. Părinţii miresei au făcut Zilele aceste în capelă în persoană dispoziţiile pri­vitoare la locarea oaspeţilor. Capela va fi splen­did împodobită.* O întrevedere. Din Bergen (Nor­vegia) se telegrafează, că împăratul Wilhelm va ave acolo o întâlnire cu Archiducii Carol Ludovic şi Ferdinand, la reîntoarcerea acestora dela Capul-de-Nord. * Numiri. Practicantul în drept fără diurnă Andreiu László dela tribunalul reg. din Turda a fost numit practicant cu diurnă tot la acel tribunal. * Comunicațiunea trenurilor pe linia Arad-Timişoara. Dela 10 Iulie începând pe linia Arad-Timișoara va întră în vigoare o nouă ordine de mers şi în amândouă direc­ţiunile vor circula trei trenuri după ordinea următoare: Plecarea trenului de persoane Nr. 5302 din Aral cu alăturarea la trenul de la Budapesta şi Teuş, va urma la 9 oare 10 minute seara, sosirea în Timişoara la 10 oare 58 minute seara. Plecarea trenului mixt Nr. 5312 din Arad cu împreunarea celui dela Buda­pesta va urma la 6 oare 41 min. dimineaţa, sosirea în Timişoara la 9 oare 8 min. a. m. Plecarea trenului mixt 5314 din Arad cu ală­turare la cel dela Teuş va urma la 12 oare 20 minute d. a., şi sosirea în Timişoară va fi la 2 oare 53 minute d. am. Trenul de persoane Nr. 5301 din Timişoara va pleca la 5 oare 30 minute dimineaţa, va sosi în Arad la 7 oare 20 min. dimineaţa, aici are loc alăturarea la cel de la Budapesta. Trenul mixt 5311 din Timişoara pleacă la 12 oare 53 min. p. m., soseste în Arad la 3 oare 30 min. după ameazi; aici se va alătura la cel de la Teuş. In fine trenul mixt Nr. 5313 din Timișoara pleacă la 5 oare 25 minute p. m. și sosesce în Arad la 8 oare 15 minute seara; aici se alătură la cel cătră Budapesta. • Fabrică de tutun în Seghedin. Mi­nistrul de finance Wekerle a însdiinţat pe primarul Seghedinului, că va întemeia o fabrică de tutun în stil mare în acel oraş. Fabrica se va clădi pe un teritor de lânga gară, pe care îl va pune oraşul gratuit la dis­­posiţiunea statului. Lucrările se vor începe în curând.* Steagul negru-galbin ars. Din Karl­stadt se telegrafează lui „Neues Pester Journal“, că steagul negru-galbin dela locuinţa coman­dantului de corp Reicher a fost aprins de doi tineri beţi. Poliţia ’i-a eruat şi ’i-a arestat, dar’ la intervenirea comandei militare au fost eara puşi în libertate, după­ ce s’a dovedit, că ei nu au comis fapta în mod tendenţios, ci aceea a fost numai o ştrengărie. * Derailiare de tren. „Neues Pester Journal“ împărtăşesce, că Marţia trecută la 3 oare dimineaţa a derailiat un tren de povară înaintea staţiunii Verecze. Probabil că a ajuns o peatră în bean­ca de schimbat şi aceea nu a putut funcţiona. Locomotiva a sărit de pe şini şi s’a înfundat în pământ. Nenorociri nu s’au întâmplat, singur numai conducătorul locomotivei a suferit o contusiune mică. * dela Grădisee. In adunarea generală, care se va ţină mâne în Deva, va vorbi B. C z o b o r despre importanța archeologică a castelului de la Hunedoara, A. Her­mányi despre studiile sale etnografice, G. Téglás despre un castru roman descoperit în Car­păţii­­sudici şi P. Király despre istoria Sar­m­­isegetu­sei. * invitare. Junimea academică română din Chior și comitatele vecine dimpreună cu inteligenţa română din Şomcuta-mare învită cu toată onoarea la balul împreunat cu con­cert ce-­l vor ajangea la 24 iulie a. c. st. n. în Şomcuta-mare. Venitul este destinat pentru „corul plugarilor români din loc“. Vasilie Dragoş, preşedinte; Alexandru Butean, cassar; George Micul, controlor; Simeon Meciu, se­cretar; Ioan Anca, Alexandru Baban, Gavriil Berinde, Nicolae Bosga, Emil Bota, Laurenţiu Bran, Vasilie Butean, Dimitrie Cionca, Di­mitrie Cupşa, Dr. Iosif Farcaş, Isidor Hangea, Alexiu Hossu, Nicolae Hossu, Ioan Hossu, luliu Lemenyi, loan Lengyel, Sigismund Lengyel, Victor Marcu, Aug. Moldovan, George Moldovan, luliu Moldovan, Vasilie Nap, Nicodin Paul, Elie Pop, Vasilie Pop, Dimitrie Savu, Alexandru Simon , Simeon Szabó, Nicolae Tincu, Vasilie Vaida, membrii comitetului. Preţul intrării: de persoană 1 fl. 50 cr. , de familie consistătoare din trei membri 3 fl., de la trei membri în sus de fie­care membru 1 fl. începutul la 7 oare seara. Pentru­ ca încuartirarea să se poată efectul cu toată promptitudinea, doritorii de a participa sânt rugaţi a avisa pe dl Vasilie Butean, teolog în Şomcuta-mare. Ofertele marinimoase şi suprasolvirile se vor primi cu mulţumită şi se vor curta pe cale­a­ar­ifică. * De ale oblăduirii. Primim urmă­toarea scrisoare: în comuna Mihăleni, lânga Brad, de vre-o 2 ani s’a deschis sta­ţiune de finanţi. Ca conducător a fost Ba­lázs Vilmos, respid­ent, care în decurs de un an şi jumătate a stat aici, a comis fel de fel de mişelii. A maltratat pe bieţii oameni ca un barbar şi a încassat o mulţime de pedepse şi bani pentru cârcimărit, trafică etc., fără a-’i trimite direcţiunii, car’ azi — acel Paşa de la Mihăleni“ — pănă la eventuala sentenţă se află la răcoare la comisariatul din Băiţa. — Exemplu trahant!* Scrie familiară. Din Bucuresci primim îmbucurătoarea scrie, că d-na Eleonora Slavici, soţia iubitului nostru Ioan Slavici, a dat nascere unui băiat. Mama şi copilul sunt în deplină sănătate. * Hymen. Dl Dr. Laurenţiu Pop, can­didat de advocat în Abrud, s’a logodit cu d-şoara Elvira Făgărăşanu din Făgăraş. — Dl Dr. Alexandru Popa, medic în V­i­e­n­a, îşi va sărba la 8 Iulie a. c. st. n. cununia cu d-şoara Malvina Worliczek în biserica cat. din Purkersdorf lângä Viena. * Regularea graniţei între Bucovina şi România. Ni­ se scrie din Cernăuţi: Din Bucuresci au sosit la Cernăuţi domnii general Pencovici şi locotenent-colonelul Balan ca co­misari ai regatului României la comisiunea in­ternaţională pentru delimitarea graniţei româno­­bucovinene. Din partea Austriei vor lua parte la această comisiune consilierul superior in­ginerul Pawlowski şi căpitanii districtuali ai respectivelor căpitanate dela graniţa Bucovinei. Delimitarea se va face pe basa tractatului in­ternaţional din an. 1887. Harta Bucovinei pe basa acestui tractat a şi apărut în institutul geografic militar din Viena. In curând vor şi începe delimitările la graniţa ţerii. * Exces. Din Klagenfurt se tele­grafează, că Zilele aceste cu prilegiul unui concert militar s’a născut un exces serios într’o grădină publică. Un oficer a lovit pa un funcţionar civil atât de rău, încât acesta a căzut la pământ. Alţi oficeri s’au aruncat asupra bietului om, care zăcea nearmat jos şi ’l-au vulnerat cu săbiile. Publicul de faţă s’a indignat pănă la extrem de această purtare. Comisarul de poliţie s’a încercat să domolească agitaţia, dar’ n’a fost în stare, pănă când n’a sosit miliţie. La eşirea oficerilor din grădină s’a întâmplat o nouă ciocnire între oficeri şi civili, care s’a putut curma numai după ce au alergat soldaţii recultaţi în fugă la faţa locului. Şi aici a fost rănit grav un civilist, în oraş agitaţiunea este foarte mare. * Artistul Iulian sărbătorit. Unei foi din Bucuresci ’i­ se scrie din Gratz: Dl St. Iulian, marele nostru comic, petrece de câtva timp în Gratz (Stiria) pentru întrămarea să­nătăţii sale. Colonia română, îndeosebi tine­rimea academică română din Gratz, a folosit acest prilegiu spre a-­şi manifesta sentimentele sale de dragoste şi admiraţiune simpaticului nostru artist şi astfel Luni în 30 Iunie st. n. Românii din Gratz arangearâ un frumos banchet în onoarea d-sale. Era interesant să vezi o masă comună, la care se adunaseră „Românii din patru unghiuri“ (din regat, Ardeal, Bucovina şi din Bănat), ca să serbeze presenţa dom­nului Iulian şi în străinătate. Se înţelege, că toasturile se ţineau lanţ, pentru d-sa, pentru doamna Iulian, apoi pentru cultura sentimen­tului naţional ş. c. l. Animaţiune la culme, aşa că fiecare a dus un plăcut suvenir din această românească seară în mijlocul „negrei străinătăţi“. » Banca­ Naţională a României. Din Ziarele bucurescene aflăm, că dl Teodor Nica este numit director la Banca­ Naţională din partea guvernului.* încredințarea moștenitorului rusesc. Lui „Bersen-Courier“­­i se scrie din Atena, că încredințarea lui Ţarevici cu princesa Maria din Grecia e lucru hotărît. * împărăteasa Eugenia va cerceta pe la finea lui Iulie locul Fjords în Norvegia şi Capul-de-Nord. împărăteasa în decursul călă­toriei va lua numele unei contese de Pierre­­fonds. Suita ei va consista din trei dame și contele Aguado.* Poetul german Frideric Spielhagen s’a bolnăvit greu de typhus, după­ cum se te­legrafează din Berlin. * Maghiari (va sc Zi°a­vi Românii, Germanii, Sârbii și Slovacii sânt Maghiari. De când? Red. „Tribunei“.­ 19 Croaţi, 8 din afară şi 27 de diferite naţionalităţi. * Casele din Mihăleni ale gim­n­asiului român din Brad, care serviau de cârcimă au fost consumate de foc, după­ cum ni se scrie. Ele au fost asigurate. Arendatorului, care n’a putut scoate nimic, ’i-a causat o pa­gubă de 800—1000 fl. * Accident la graniţa română-ungară. „Românul“ dela 4 Iulie n. primesce urmă­toarea scrie: „Un accident regretabil s’a produs la graniţa ţerii în districtul Mehedinţi. Sătenii din comuna Gornenţi, care trecuse graniţa pentru a lua în posesiune un pământ, care după decisiunea comisiunii de delimitare s’a constatat a fi proprietatea lor, gardiştii unguri de la fruntărie au tras focuri asupra sătenilor. Un Român a fost rănit de moarte. Se zice, că guvernul a şi intervenit, cerând anchetă şi pedepsirea culpabililor“. Foile din Ungaria nu stiu nimica despre acest accident. •* Scrie personală. Dl Aurel Cupşa, fost inginer cl. III, în marina austro-ungară, este, precum citim în „Liberte Roumaine“, admis în marina română cu acelaşi grad şi numit în vacanţa ce există în arsenalul flotilei. * Nr. 143 Artista polonă Wisniowska, după­­cum se telegrafează din Varşovia, a fost omorîtă de oficerul de husari rus, prinţul B., care s’a împuşcat apoi. După o altă ver­siune, Wisniowska este sinucidă, ea s’a înţeles cu prinţul să o împuşce şi apoi să se sinucidă şi el. Actriţa a fost măritată după cunoscutul tenorist Filip Myszuga. * Timpul. Mai pretutindenea domnesce timp frumos. Termometrul şi barometrul s’au urcat, deasemenea și presiunea aerului. Minimul (750—755) se extinde preste Scandinavia şi maximul (765—770) preste Spania-de-Nord. După institutul meteorologic ungar vor urma vânturi slabe, parte timp înorat, parte cald cu ploi parțiale.

Next