Tribuna, iulie 1893 (Anul 10, nr. 143-168)

1893-07-01 / nr. 143

■ SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Budapesta, 11 Iulie n. La mi­nisterul de interne au sosit car’ știri despre trei îmbolnăviri suspecte ce s’au ivit în comitatul Be­regii. Până acum nu e constatat încă ca aceste îmbolnă­viri să aibă un caracter epidemic. Berlin, 11 Iulie n. Primind ieri pe presidentul Reichstag-ului, împăratul a ridicat la întăririle militare în imperiile învecinate. Pentru susţi­nerea păcii e de lipsă ca să ţinem ş­i n­o­i p­a­s­c­u e­­­e în această pri­vinţă, a zis împăratul. Paris, 11 Iulie n. Consiliul mu­nicipal a adoptat ordinea de zi, după care poporaţiunea parisiană să fie pro­vocată a se abţină de la serbarea naţio­nală din 14 Iulie. Belgrad, 11 Iulie n. Progresiştii au hotărît, că ei vor pleda pentru da­rea în judecată a ministerului A­v­a­­cumovicî numai atunci, dacă Scup­­ştina va pune în stare de acasă pentru vătămarea constituţiei şi cabinetele ra­dicale Gr­mici şi Pasi­ci. Muncaciu, 11 Iulie n. Exhu­marea osemintelor colonelului rusesc Plyerin se va face la 15 Iulie. Anul X ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1/1 an 2 fl. 50 cr., la an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. » “»UM M. n. tiw Li­, /4 au u li. kJKJ li., •/2 Cin / II. 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: Vi an 10 franci, */, an 20 franci, 1 an 40 franci Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. Sibiiu, Joi 1/13 Iulie 1893 Pentru monarchie: TRIRIINA JL JL «lJL JLJT X ^ 1 W Apare în fiecare zi de lucru INSERŢIUNILE Un şir garmond prima­ dată 7 cr., a doua-oară 6 cr., a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţia şi administraţia: Strada Măcelarilor nr. 21. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. În Bucureşti primeşte abonamente Ioan Bianu, profesor, Bucureşti Calea Victoriei nr. 135. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază. Un minier costă 5 cruceri v. a. Han 15 bani rom. Invitare de abonament TRIBUNA“. Cu 30 Iunie v. 1893 expiră abonamentele pe luna Iunie, pe cvartalul II, şi pe semestrul I. Domnii abonenţi sânt rugaţi a grăbi cu reinoirea abonamen­telor lor pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi numai pentru un timp, care începe cu prima şi se termină cu ultima lunii după stilul vechiu. Abonamentul lunar costă 1 fl. 20 cr Abonamentul trilunar costă 3 fl. 50 cr. Abonamentul pe Va an costă . 7 fl. — cr. Este în interesul dlor abo­­nenti, ca adresele să fie însemnate cât se poate de corect și legibil. Domnii abonenţi vechi pot lipi pe mandatul postai adresa tipărită ' îr. care li­ s’a trimis şi cor în 3 voci, ambe «mov-v,— şcoalei. 7. „Slănina stăpânului“, anecdota poporală declamată de un elev. 8. a) „Doină“, cântec poporal într-o voce cântat solo de un elev. b) „Trageţi hora“, de D. G. Kiriac, cântec în 3 voci executat de corul şcoalei. 9. „Şeaua şi Ţiganul“, anecdotă poporală de­clamată de­ un elev. 10. „Deşteaptă-te Ro­mâne“, în două voci executat de corul şcoalei. IV. După producţiune petrecere cu joc in­trarea: de familie 50 cr, de persoană 30 cr. Suprasolvirile se curtează pe calea publicităţii. Eventualul venit curat este destinat pentru fondul înfiinţat din incidentul acestei serbări seculare spre scopul clădirii unei noue bise­rici în această comună. Poplaca, 29 iunie 1893. Pentru comitetul parochial: I. Banciu, not. al comit.* Avis.*) Subscrisi ca membrii comitetului aleși de tinerimea română universitară din Viena pentru colectarea banilor în favorul fundaţiunii „Gr. T. Brătianu“ avem onoare a aduce la cunoştinţa stimaţilor domni colectanţi şi a on. public român, că terminul pentru re­trimiterea colectelor fixat în colecte şi ziare pe 1 Iulie 1893, se amină până la 1 Noem­­vrie a. c. Totodată ne luăm libertate a ruga pe st. domni colectanți se binevoească a ne retrimite listele până la acest termin cu ori­ce resultat, ca darea de seamă despre banii in­­curși să se poată efectua. De aici încolo lis­tele sânt a se adresa dlui Drd. med. Tit Liviu Ticea, Viena, IX. Allgemeines­ Krankenhaus. v Viena, 5 Iulie 1893. Drd. George luliu Anca,­­ Pompiliu Dan, când. fii.: luliu Manciu, stud­iur.; Drd. T. Liviu T­i­­­e­a. Petreceri. Reuniunea femeilor române din Răşinari va arangia Duminecă în 4/16 Iulie a. c. o petrecere de vară în „Dumbrava-mică“. La cas de timp nefavorabil în edificiul şcoalei. Plecarea în pădure la 11 oare a. m. Venitul curat este destinat pentru fondul reuniunii. Răşinari, 28 Iunie st. v. 1893 Comitetul arangiator. Preţul de intrare: a) de persoană 50 cr., b) de familie 1 fl. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale ziaristică. — Tinerimea română din Honor şi jur învită la petrecerea de vară ce se va arangia în Monor (comitatul Bistriţa-Năsăud) Duminecă, la 23 iulie st. n. 1893 în localitatea de gim­nastică ridicată în grădina şcoalei fundaţionale. Preţul Intrării de persoană 1 fl., în familie de persoană 80 cr. Venitul curat este destinat pentru scop filantropic. începutul la 3 oare p. m. Pentru comitet: Simeon Tanco, preşe­dinte; Ioan Melian, vicepreşedinte; Nicolau Tanco, secretar; C. Titieni, cassar; George Todoran, controlor. NB. Prea stimatele fa­milii sânt avisate la provisiunea proprie. Oferte marinimoase se vor primi cu mulţumită şi se vor curta pe cale ziaristică. * Prietenia jidano-maghiară Ziarul jidan scris în limba diplomatică a statului, „Magyar N­i­lapu povesteşte o întâmplare ce dovedeşte că înrudirea între neamul maghiar şi neamul lui Moise nu e tocmai pretutindenea aşa de bine privită cum­­şi-o închipue marele tri­­foiu filosemit Wekerl­e—­Csáky—Szi­lágyi. Bată dovadă: în ziua de 8 c, la Ba­­lassa-Gyarmat, doi oficeri unguri se în­torceau noaptea acasă înveseliţi de „bika-vér“, cunoscutul vin cu foc din Eger. Trecând pe dinaintea prăvăliei Ovreului Perl Adolf, unul de ltrngă reservele obicinuite firii maghiare, dar’ îşi dau toată silinţa a fi cu consideraţiune şi la starea cea ne­favorabilă ce li­ s’a creat Românilor din inepţia politică a compatrioţilor maghiari. Că oposiţiunea aruncă vina în spinarea guvernelor ungureşti şi presa oficioasă guvernamentală în a oposi­­ţiunii, pe Români puţin are să-’i im­­poarte. Faptul în sine, că acum după ani de zile vin foi maghiare se recu­noască că rău s’a făcut, ce s’a făcut la Turda, la Arad etc, caracterisează situaţiunea. Dovedeşte cel puţin că este un fel de intenţiune de a cârni din drumul cel sumeţ, absolut sumeţ, de până acum. Tot aşa de simptomatic este din partea guvernului, că vrea cu toată se­­riositatea să-­şi acopere slăbiciunea, cu „eroarea“ primarului din Sibiiu, oprind conferenţa convocată pe 27 Iunie (9 Iulie). Va să zică, voeşte să nu treacă în lume de autorul adevărat al inter­zicerii conferenţei române. Ba voeşte chiar să creadă lumea, că-’i pare rău că s’a întâmplat ceea­ ce după legile un­gureşti şi după constituţiunea ungu­rească nu trebuia, nu este permis să se întâmple. Sünt frumoase toate acestea, dar’ cum se zice: „Die Botschaft hör’ ich ca în vederea situaţiei parlamentar/ ' şi:“t vernamentale actuale se­’şi menţină portofoliul. In consiliul de miniştri, membrii cabinetului ’i-au observat, că retragerea sa ar strica mult intereselor republicane. Guy de Maupassant. Depeşi din Paris au adus ştirea, că celebrul romancier G­u­y de Maupassant a răposat şi a fost în­mormântat la 8 e. n. La înmormântare au asistat notabilităţile artei şi literaturii. Emile Zola a rostit un panegiric pătrunzător. * Adunările lucrătorilor din Viena. Lucrătorii din Viena au ținut la 10 i. e. n. două mari adunări, la care au luat parte peste 50.000 de persoane. Scopul acestor adunări a fost ca să se pronunțe pentru in­troducerea sufragiului universal. Amândouă adunările au decurs în cea mai mare linişte şi nu s’a întâmplat nici o arestare. Adună­rile au primit în unanimitate o resoluţiune, prin care se cere introducerea sufragiului uni­versal şi se protestează contra ori­cărui alt sistem electoral.* Răpciugă, în comuna Roşia din co­mitatul Sibiiu au fost exterminaţi la 3 iulie n. doi cai din cauză că erau infectaţi de răpciugă. * Holera. Se anunţă din Dej, că acolo şi în comunele din împrejurime s’au consta­tat numeroase caşuri de holeră, dintre care mai multe cu sfîrşit letal. Autorităţile au luat cele mai extinse măsuri de precauţiune. Iată de ce mai sus ziceam să fim bine înţeleşi, şi că compatrioţii ma­ghiari­­şi-au schimbat atitudinea po­litică. Cine cunoaşte firea sumeaţă a com­patrioţilor maghiari, va crede, că ei se vor întoarce aşa curând de la idea lor fixă de a naţionaliza statul unguresc ? Şi până­ ce nu se vor părăsi de această idee pernicioasă, de schimbare serioasă în atitudinea lor politică nu poate fi vorbă. Prin urmare, nici pe modulaţiunea cea nouă a vocii lor politice preţ se­rios nu se poate pune. Pe Români sigur dară că şovăirea uşoară a presei maghiare n’are să-’i se­ducă. Ei îşi vor vedea şi mai departe de calea lor, cu atâta mai vîrtos, cu cât causa lor nu mai poate fi oprită din calea triumfului seu. „Sfântul“ dela Torino, „guvernatorul“ Kossuth şi aderenţii lui într’atât au nebunit pe bărbaţii politici ai compatrioţilor ma­ghiari, încât cu anevoie va mai fi vre­unul, care să nu creadă, să nu fie con­vins că salutea, fericirea cea mai înaltă a statului unguresc numai prin națio­­nalisarea acestuia, în sens maghiar, se mai poate. Idea aceasta atâta li­ s’a infiltrat, încât li­ s’a prefăcut în a doua fire. De stânca aceasta se şi frâng toate l o schimbare a atitudinii ? Posturi , Bre n’are ]e_ — Un post de învăţător la şcoala comes.­­ gr.-or. română din comuna Brăneşti, pro­­topresbiteratul Făgetului (diecesa Caransebe­şului). Emolumentele împreunate cu acest post sunt: Salar în bani gata 320 11.; pentru con­­ferenţă 10 fl.; pentru scripturistică 8 fl.; pen­tru servitorul şcoalei 12 fl.; locuinţă liberă în edificiul şcoalei cu grădină de­­ jugăr. Petiţiunile sânt a se subşterne până în 27 Iulie v. oficiului protopresbiteral gr.-or. în Făget. — Un post de învăţător la şcoala conf’es. gr.-or. română din comuna Bichigi, proto­­presbiteratul Făgetului (diecesa Caransebeşu­lui). Emolumentele împreunate cu acest post sunt: salar în bani gata 300 1l.; pentru con­­ferenţă 6 fl.; pentru scripturistică 3 fl.; pen­tru servitorul şcoalei 8 fl.; 32 metri lemne, din care are a se încălzi şi şcoala, locuinţă liberă în edificiul şcoalei cu grădină. Petiţiunile sunt a se subşterne până în 27 Iulie v. oficiului protopresbiteral gr. - or. în F ă g e t, parte a continentului nostru, două rase bine caracterisate şi refractare la ori­ce contopire atât între ele cât şi cu elementele de altă origine care le împresoară, aceste rase sunt Românii şi Maghiarii. Trăsăturile distinctive ale fiecărei rase se tocesc mai mult sau mai puţin prin chiar efectul rafinăriilor civilisaţiunii, al relaţiunilor şi alianţelor cu alte naţionalităţi în clasele burgheze şi aristocratice; acele trăsături rămân şi stăruesc cu mai multă puritate în popor. Când vezi pe ţeranul român la ţeară ocupat cu munca pământului, par’că vezi reînviat pe unul din acei colonişti din vremile lui Traian, ale căror figuri caracteristice ni­ le-au păstrat medaliile şi baso­reliefurile. Când îl auzi gră­ind, îndată recunoşti toate consonanţele limbii latine Ţeranul român este scoborîtorul ve­chiului legionar roman, aşezat la confiniile im­periului ca să-­l apere şi peste care au trecut toate puhoaiele năvălirilor barbare fără să-­l atingă. Maghiarul nu-­ţi aminteşte prin înfăţi­şarea lui fisică decât numai pe unele popo­­raţiuni de origine fizică grupate în aglome­­raţiuni mici în Rusia din Europa. El are o arătare mai chipeşă decât Finezul rus, ca­ şi­­când el ar face parte din aristocraţia militară care a lăsat în cale pe plebeienii armatei. Această aristocraţie se foloseşte de instinctele sale de combativitate, în marginile monarchiei austro-ungare, deoare­ce azi nu poate trece dincolo de ele. Ea se răsboeşte, de o parte, împrotiva guvernului central, pentru­ ca să-’i smulgă lâfă cu bucată, o independenţă din zi în 78 pănă 82 chilo fl. 4.— până “isî­­i$igui­e faţă 70 chilo fl. 1.60 pănă 1.80 sSmenţă de cânepă 49 pa., chilo fl. 5.— pănă 5 20, mazSre 76 pănă 80 chilo fl. 4. - pănă 5.—, linte 78 pănă 82 chilo fl 7.50 pănă 8.50, fa- Bole 76 pănă 80 chilo fl. 3.50 pănă 4. —, de păsat grâu 100 chilo fl. 16 40 pănă 16.80, făină nr. 1 fl. 15.80, făină nr. 3 fl. 14 81, făină nr. 5 fl. 12.— slănină 100 chilo fl. 52.— pănă 54.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, sau brut 100 chilo fl. 20.— până 22 anu de lumini 11. 83. — pănă fl. 34.—, lumini tur­nate de său 11. 38.—, pănă 0. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fon 100 chilo fl. MO pănă 180, cânepă fl. 82. — pănă 85.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3— pănă 8X0, spirt p. 100 L. °/o 51— pan 55 cr., carnea de vită chilo 50 cr. pănă 62, carnea de vițel 48 pănă 56 cr, carnea de porc 44 pănă 48 cr. carnea de berbece 32 — pănă 31 cr. oue 10 cu 18 pănă 20 cr. *) Ziarele române sânt rugate a reproduce acest­­vis în câțiva numeri. Călindarul zilei. 1/13 Iulie n. 1893. Iulian: SS Cosm­a şi Damian. Gregorian: Margareta Soarele: m­îstre 4.10 apune 8.1 Buletin meteorologic. Sibiiu, 8 Iulie n. 10 pare dimineaţa. Din ţeară 4 Iulie n. 8 pare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. * La 12 Iulie n. Hotel „Neurihi­r.” A. Bertich, orologier, din Bucureşti. A. Goner, secretar, din Cluj. L. Vimiler, L. Rethiy, inspector de şcoală, din Deva. Bauman, din Sebeşul­ săsesc, M. Lecz, din Stuttgart, Deuts­ch, din Făgăraş. Tschurl, din Viena, comercianţi. Hotel „Meitzer“, Zahradnic şi Baronul Wetz­stein, din Viena, comercianţi. Colonelul Cipra, din Praga. Nestor, jurist, din Blaj Winkler, sublocote­nent, din Ibişfalvu. Hotel „Habermann.“ S. Popoviciu, din Nou, N. Mihaile, din Romoşel, I. Şut, din Borgoprund, G. Crivetz, din Herman A. Opriş, din Ucea, învăţători. Observată 724.8 Presiunea atmosf în mm. (Mediul lunar 724.7) Diferenţa din preziuă Staţiunile Budap­i­ta Sătmar Cluj . . Orşova Arad Panciova Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură —1.1 -4 17.8 -f 30.2-14.3 Pr­esiune atmosf. în mm. 759 759 758 7­8 763 761 Tempera­tura Celsius 4 189 -f- 16.8 + 1 -8 -1- 20.0 p 14 . 4- 14.8 V M­ N S M­ O Direcţia velitului Ventul direcţia tăria Piaţa din Făgăraş, 8 Iulie n. Grâu hectolitru fl. 5.50 pănă 6. 1 ; grâu mestecat fl. 4.50 pănă 5.— s­eară fl. 3.40 pănă fl. 3­80; orr. fl. 3.— pănă fl. 3­00; ovăs 11. 1.91 pănă fl. 2.10; cucuruz fl. 3.20 pănă fl. 3.60; mazăre fl. 5.— pănă fi. 6— fasole fl. 4. pănă H. 5.—; linte ti. 7.— pănă fi. 8.— ; sămânță­­le cânepă fl. 5.— pănă fl. 6 — sementa de in fl. 6. - 7.­­ ; cartofi fl. 1,44 pănă 1. 60; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9—; său brut 100 chilogrami fl. 23.— pănă fl. 24.— ; lumini de acu urnate fl. 42.— pănă fl. 44; unsoare do porc 1­0 o chl, fl. 65.— pănă fl. 06.—; slănină 100 chilo 11 52 pănă 1 1. 56. — ; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 26 — ; cânepă II. 30.— pănă 11. 35.— ; fen 11. 2­5 ) pănă fl. 3 — carne de vită chile 48 cr.; carnea de vițel 44 pănă 50 cr.; carnea de porc 40. — pănă .—; carnea de miel 3­1 pănă----—; ouS 6 cu 10 cr Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 8 Iulie n. s’au notat; ungurești bStrâni grei 48.— cr. pănă 49. - cr., de mijloc 48. - cr. pănă 49 - cr., ungureşti grei tineri 53.- cr. pănă 52'/... cr. de mijloc 51.— cr. pănă 52. — cr., uşori 49— cr pănă 50. - cr., marfă ţerănească grea 46. - cr. pănă 47.— cr., de mijloc 47.— cr pănă 48. cr., uşoară 47.— cr. pănă 48.— cr., româneşti, le Bakony, grei —.— cr. pănă —­­ cr . transito grei cr. pănă —.— cr. transito de mijloc­­ .— cr. pană —.— cr. transito uşori —.— cr. pănă —cr., transito ser­b­ești grei 49— cr. pănă 50 — cr., transito de mijloc 49. cr. pănă 50 cr., transito uşori 47.— pănă cr. 48.— cr Dr. I. T. MERA, medic român în [12-49] 8-KA1ÎI.SIÎ AD Marktplatz „Tempel“, Nr. 143 avantagiul numărului asupra celoralalte po­poare; ei sunt abia şese milioane patru sute de mii faţă cu nouă milioane trei sute de mii de nemaghiari. Ceea­ ce le lipseşte ca immer, ei o îm­plinesc prin neînfrân­ta lor energie şi prin spiritul lor de stăpânire absolută. Această cucerire, operată în plină pace cu ajutorul unor mijloace pe care un biruitor cumpătat şi clement nu le-ar folosi a doua zi după vic­torie asupra învinsului, ei o numesc m a g h i a­­r i s a r e. Maghiarisarea aceasta este o operă extra­ordinară, și care ar merita se fie urmărită cu mai multă luare aminte de către cugetătorii şi bărbaţii noştri de stat, fiindcă ea, dacă se va urma şi îşi va ajunge ţinta, va exercita o influenţă considerabilă asupra sorţilor Eu­ropei. Este foarte curioasă priveliştea pe care o oferă acest popor care, mai deunăzi numai, trăia în egalitatea servituţii, îndoit sub jugul centralismului austriac cu toate celelalte po­poare conlocuitoare pe acelaşi pământ, şi care, deodată absoarbe în folosul seu exclusiv liber­tăţile trezite. De îndată­ ce se vede liber, el supune pe ceialalţi sub jugul seu, lucrează din răsputeri să-’i absoarbă, să-’i nimicească, să-’i transforme în popor, căruia el să-’i fie oligarchia conducătoare. Ca se-’şi atingă scopul, Maghiarii ur­mează o cale foarte metodică, ştientifică şi al cărei resultat este sigur cu vremea, dacă fără de veste sforţările lor nu se vor sdrobi de nişte împotriviri biruitoare. Organele vitale cu ajutorul cărora o na­ţionalitate îşi păstrează existenţa sa distinctă, limba, religia, instrucţia publică, accesul (I-a di...­­... i i., 1 . . . ,1­­.­. .­­ . Amortisarea datoriei cailor ferate de Ost­rig (2-a emisiune) ...................................... Bonuri rurale ung......................................... . „ croate-slavone...................... Obligaţiunile desp. regaliilor. ... împrumut cu premiu ung........................ Locuri pentru regularea Tisei şi Segh­edir Renta de hârtie austriacă „ de argint austriacă . „ de aur austriacă . . Losurile austriaca din 1860 . Arţiun­ile băncii austro ungare „ „ de credit ung. „ „ „ _ „ austr. Scrisuri funciare ale institut, de cred şi econi „Albina“........................... Argintul ...... Galbeni împărătești . . . Napoleon­ d’ori .... Mărci 100 imp. germane , Londra 10 Livers sterlin­gi 101.50 96.25 97.50 100.75 148.— 141.— 97.71» 98.- 118.-7- 164.- 935.— 413 75 837.— 101. -5.8. 9 81 60.7 ' 123 75 Bursa de Viena Din 7 Iulie n. Renta de aur ung. 6% . . . 189L 4°/ ,y n 11 » ’ 10 •. . . 111.16 „ „ hârtie „ 5°/0 .. . • Împrumutul căilor ferate ung. . . . 124. 0 Amortisarea datoriei căilor ferate d­eOst ung. (l-a emis une) . . 120.(0 (Amortisarea datoriei căile feratede Ostrng. 2-a emisiune)........................... 101. Bonuri rurale ung......................... 96.2 * „ croate-slavone. . --.--­împrumut cu premiu ung. Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . 141.5) Renta de hârtie austriacă 97.50 „ „ argint austriacă. . 97.50 n „ aur aust­riacă . . 117 90 Losuri pentru austr. din 1860 . 164.50 Acţiunile băncii austro-ungare . . »981.­ „ „do credit ung.1 421. -„ n n n austr 4 6.75 Argintul....................................... Galbeni împărătești...................... Napoleon­ d’ori........................... . 5.85 9.83 Mărci 100 imp. germane . 60.575 Londra 10 Livres sterlingi . . » . 130 50 Bursa de Buouresoi. Din 23 Iunie st. v. - 4 care p. m Cassa Ultim Renta rom. per 1875 6"/0 Renta română amort. 5u/0 • •­­ „ (Schuldverschreib.) Oblig. de stat. C­F R. 6°/0 Renta rom. (Rur. conv.) G"/« împrumutul municipal 5 '/o • ■ Scrise ti­tune. rurale 5° 0 Scrisuri func. rurale 7°/0 . . . Idem urbane 7°/0........................... Pentru redacţie responsabil: în absenţa dlui Andreiu Balteş domnul loan Ciontea- » 6 •/»........................ „ 5°/0 . ... Banca­ Naţ. (600 lei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers) Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) Soc rom. de reasig......................... Soc. r. de cou (250 lei vers.) Oblig. Cassei Pensiunilor . . . Agio................................................. Schimn Londra 3 luni „ ceh................................ Bor­in 3 luni................................. „ cec....................................... Paris 3 Iuni...................................... „ cec................................. Vi.­na................................ Agio 158. 06'/. 102.-98.— 104.50 102 ■ 93.— 84.— 1645 298 310 101

Next