Tribuna, iulie 1893 (Anul 10, nr. 143-168)
1893-07-01 / nr. 143
■ SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Budapesta, 11 Iulie n. La ministerul de interne au sosit car’ știri despre trei îmbolnăviri suspecte ce s’au ivit în comitatul Beregii. Până acum nu e constatat încă ca aceste îmbolnăviri să aibă un caracter epidemic. Berlin, 11 Iulie n. Primind ieri pe presidentul Reichstag-ului, împăratul a ridicat la întăririle militare în imperiile învecinate. Pentru susţinerea păcii e de lipsă ca să ţinem şi noi pascu ee în această privinţă, a zis împăratul. Paris, 11 Iulie n. Consiliul municipal a adoptat ordinea de zi, după care poporaţiunea parisiană să fie provocată a se abţină de la serbarea naţională din 14 Iulie. Belgrad, 11 Iulie n. Progresiştii au hotărît, că ei vor pleda pentru darea în judecată a ministerului Avacumovicî numai atunci, dacă Scupştina va pune în stare de acasă pentru vătămarea constituţiei şi cabinetele radicale Grmici şi Pasici. Muncaciu, 11 Iulie n. Exhumarea osemintelor colonelului rusesc Plyerin se va face la 15 Iulie. Anul X ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1/1 an 2 fl. 50 cr., la an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. » “»UM M. n. tiw Li, /4 au u li. kJKJ li., •/2 Cin / II. 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: Vi an 10 franci, */, an 20 franci, 1 an 40 franci Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. Sibiiu, Joi 1/13 Iulie 1893 Pentru monarchie: TRIRIINA JL JL «lJL JLJT X ^ 1 W Apare în fiecare zi de lucru INSERŢIUNILE Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua-oară 6 cr., a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţia şi administraţia: Strada Măcelarilor nr. 21. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. În Bucureşti primeşte abonamente Ioan Bianu, profesor, Bucureşti Calea Victoriei nr. 135. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază. Un minier costă 5 cruceri v. a. Han 15 bani rom. Invitare de abonament TRIBUNA“. Cu 30 Iunie v. 1893 expiră abonamentele pe luna Iunie, pe cvartalul II, şi pe semestrul I. Domnii abonenţi sânt rugaţi a grăbi cu reinoirea abonamentelor lor pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi numai pentru un timp, care începe cu prima şi se termină cu ultima lunii după stilul vechiu. Abonamentul lunar costă 1 fl. 20 cr Abonamentul trilunar costă 3 fl. 50 cr. Abonamentul pe Va an costă . 7 fl. — cr. Este în interesul dlor abonenti, ca adresele să fie însemnate cât se poate de corect și legibil. Domnii abonenţi vechi pot lipi pe mandatul postai adresa tipărită ' îr. care li s’a trimis şi cor în 3 voci, ambe «mov-v,— şcoalei. 7. „Slănina stăpânului“, anecdota poporală declamată de un elev. 8. a) „Doină“, cântec poporal într-o voce cântat solo de un elev. b) „Trageţi hora“, de D. G. Kiriac, cântec în 3 voci executat de corul şcoalei. 9. „Şeaua şi Ţiganul“, anecdotă poporală declamată de un elev. 10. „Deşteaptă-te Române“, în două voci executat de corul şcoalei. IV. După producţiune petrecere cu joc intrarea: de familie 50 cr, de persoană 30 cr. Suprasolvirile se curtează pe calea publicităţii. Eventualul venit curat este destinat pentru fondul înfiinţat din incidentul acestei serbări seculare spre scopul clădirii unei noue biserici în această comună. Poplaca, 29 iunie 1893. Pentru comitetul parochial: I. Banciu, not. al comit.* Avis.*) Subscrisi ca membrii comitetului aleși de tinerimea română universitară din Viena pentru colectarea banilor în favorul fundaţiunii „Gr. T. Brătianu“ avem onoare a aduce la cunoştinţa stimaţilor domni colectanţi şi a on. public român, că terminul pentru retrimiterea colectelor fixat în colecte şi ziare pe 1 Iulie 1893, se amină până la 1 Noemvrie a. c. Totodată ne luăm libertate a ruga pe st. domni colectanți se binevoească a ne retrimite listele până la acest termin cu orice resultat, ca darea de seamă despre banii incurși să se poată efectua. De aici încolo listele sânt a se adresa dlui Drd. med. Tit Liviu Ticea, Viena, IX. Allgemeines Krankenhaus. v Viena, 5 Iulie 1893. Drd. George luliu Anca, Pompiliu Dan, când. fii.: luliu Manciu, studiur.; Drd. T. Liviu Tiea. Petreceri. Reuniunea femeilor române din Răşinari va arangia Duminecă în 4/16 Iulie a. c. o petrecere de vară în „Dumbrava-mică“. La cas de timp nefavorabil în edificiul şcoalei. Plecarea în pădure la 11 oare a. m. Venitul curat este destinat pentru fondul reuniunii. Răşinari, 28 Iunie st. v. 1893 Comitetul arangiator. Preţul de intrare: a) de persoană 50 cr., b) de familie 1 fl. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale ziaristică. — Tinerimea română din Honor şi jur învită la petrecerea de vară ce se va arangia în Monor (comitatul Bistriţa-Năsăud) Duminecă, la 23 iulie st. n. 1893 în localitatea de gimnastică ridicată în grădina şcoalei fundaţionale. Preţul Intrării de persoană 1 fl., în familie de persoană 80 cr. Venitul curat este destinat pentru scop filantropic. începutul la 3 oare p. m. Pentru comitet: Simeon Tanco, preşedinte; Ioan Melian, vicepreşedinte; Nicolau Tanco, secretar; C. Titieni, cassar; George Todoran, controlor. NB. Prea stimatele familii sânt avisate la provisiunea proprie. Oferte marinimoase se vor primi cu mulţumită şi se vor curta pe cale ziaristică. * Prietenia jidano-maghiară Ziarul jidan scris în limba diplomatică a statului, „Magyar Nilapu povesteşte o întâmplare ce dovedeşte că înrudirea între neamul maghiar şi neamul lui Moise nu e tocmai pretutindenea aşa de bine privită cumşi-o închipue marele trifoiu filosemit Wekerle—Csáky—Szilágyi. Bată dovadă: în ziua de 8 c, la Balassa-Gyarmat, doi oficeri unguri se întorceau noaptea acasă înveseliţi de „bika-vér“, cunoscutul vin cu foc din Eger. Trecând pe dinaintea prăvăliei Ovreului Perl Adolf, unul de ltrngă reservele obicinuite firii maghiare, dar’ îşi dau toată silinţa a fi cu consideraţiune şi la starea cea nefavorabilă ce li s’a creat Românilor din inepţia politică a compatrioţilor maghiari. Că oposiţiunea aruncă vina în spinarea guvernelor ungureşti şi presa oficioasă guvernamentală în a oposiţiunii, pe Români puţin are să-’i impoarte. Faptul în sine, că acum după ani de zile vin foi maghiare se recunoască că rău s’a făcut, ce s’a făcut la Turda, la Arad etc, caracterisează situaţiunea. Dovedeşte cel puţin că este un fel de intenţiune de a cârni din drumul cel sumeţ, absolut sumeţ, de până acum. Tot aşa de simptomatic este din partea guvernului, că vrea cu toată seriositatea să-şi acopere slăbiciunea, cu „eroarea“ primarului din Sibiiu, oprind conferenţa convocată pe 27 Iunie (9 Iulie). Va să zică, voeşte să nu treacă în lume de autorul adevărat al interzicerii conferenţei române. Ba voeşte chiar să creadă lumea, că-’i pare rău că s’a întâmplat ceea ce după legile ungureşti şi după constituţiunea ungurească nu trebuia, nu este permis să se întâmple. Sünt frumoase toate acestea, dar’ cum se zice: „Die Botschaft hör’ ich ca în vederea situaţiei parlamentar/ ' şi:“t vernamentale actuale se’şi menţină portofoliul. In consiliul de miniştri, membrii cabinetului ’i-au observat, că retragerea sa ar strica mult intereselor republicane. Guy de Maupassant. Depeşi din Paris au adus ştirea, că celebrul romancier Guy de Maupassant a răposat şi a fost înmormântat la 8 e. n. La înmormântare au asistat notabilităţile artei şi literaturii. Emile Zola a rostit un panegiric pătrunzător. * Adunările lucrătorilor din Viena. Lucrătorii din Viena au ținut la 10 i. e. n. două mari adunări, la care au luat parte peste 50.000 de persoane. Scopul acestor adunări a fost ca să se pronunțe pentru introducerea sufragiului universal. Amândouă adunările au decurs în cea mai mare linişte şi nu s’a întâmplat nici o arestare. Adunările au primit în unanimitate o resoluţiune, prin care se cere introducerea sufragiului universal şi se protestează contra oricărui alt sistem electoral.* Răpciugă, în comuna Roşia din comitatul Sibiiu au fost exterminaţi la 3 iulie n. doi cai din cauză că erau infectaţi de răpciugă. * Holera. Se anunţă din Dej, că acolo şi în comunele din împrejurime s’au constatat numeroase caşuri de holeră, dintre care mai multe cu sfîrşit letal. Autorităţile au luat cele mai extinse măsuri de precauţiune. Iată de ce mai sus ziceam să fim bine înţeleşi, şi că compatrioţii maghiarişi-au schimbat atitudinea politică. Cine cunoaşte firea sumeaţă a compatrioţilor maghiari, va crede, că ei se vor întoarce aşa curând de la idea lor fixă de a naţionaliza statul unguresc ? Şi până ce nu se vor părăsi de această idee pernicioasă, de schimbare serioasă în atitudinea lor politică nu poate fi vorbă. Prin urmare, nici pe modulaţiunea cea nouă a vocii lor politice preţ serios nu se poate pune. Pe Români sigur dară că şovăirea uşoară a presei maghiare n’are să-’i seducă. Ei îşi vor vedea şi mai departe de calea lor, cu atâta mai vîrtos, cu cât causa lor nu mai poate fi oprită din calea triumfului seu. „Sfântul“ dela Torino, „guvernatorul“ Kossuth şi aderenţii lui într’atât au nebunit pe bărbaţii politici ai compatrioţilor maghiari, încât cu anevoie va mai fi vreunul, care să nu creadă, să nu fie convins că salutea, fericirea cea mai înaltă a statului unguresc numai prin naționalisarea acestuia, în sens maghiar, se mai poate. Idea aceasta atâta li s’a infiltrat, încât li s’a prefăcut în a doua fire. De stânca aceasta se şi frâng toate l o schimbare a atitudinii ? Posturi , Bre n’are ]e_ — Un post de învăţător la şcoala comes. gr.-or. română din comuna Brăneşti, protopresbiteratul Făgetului (diecesa Caransebeşului). Emolumentele împreunate cu acest post sunt: Salar în bani gata 320 11.; pentru conferenţă 10 fl.; pentru scripturistică 8 fl.; pentru servitorul şcoalei 12 fl.; locuinţă liberă în edificiul şcoalei cu grădină de jugăr. Petiţiunile sânt a se subşterne până în 27 Iulie v. oficiului protopresbiteral gr.-or. în Făget. — Un post de învăţător la şcoala conf’es. gr.-or. română din comuna Bichigi, protopresbiteratul Făgetului (diecesa Caransebeşului). Emolumentele împreunate cu acest post sunt: salar în bani gata 300 1l.; pentru conferenţă 6 fl.; pentru scripturistică 3 fl.; pentru servitorul şcoalei 8 fl.; 32 metri lemne, din care are a se încălzi şi şcoala, locuinţă liberă în edificiul şcoalei cu grădină. Petiţiunile sunt a se subşterne până în 27 Iulie v. oficiului protopresbiteral gr. - or. în F ă g e t, parte a continentului nostru, două rase bine caracterisate şi refractare la orice contopire atât între ele cât şi cu elementele de altă origine care le împresoară, aceste rase sunt Românii şi Maghiarii. Trăsăturile distinctive ale fiecărei rase se tocesc mai mult sau mai puţin prin chiar efectul rafinăriilor civilisaţiunii, al relaţiunilor şi alianţelor cu alte naţionalităţi în clasele burgheze şi aristocratice; acele trăsături rămân şi stăruesc cu mai multă puritate în popor. Când vezi pe ţeranul român la ţeară ocupat cu munca pământului, par’că vezi reînviat pe unul din acei colonişti din vremile lui Traian, ale căror figuri caracteristice ni le-au păstrat medaliile şi basoreliefurile. Când îl auzi grăind, îndată recunoşti toate consonanţele limbii latine Ţeranul român este scoborîtorul vechiului legionar roman, aşezat la confiniile imperiului ca să-l apere şi peste care au trecut toate puhoaiele năvălirilor barbare fără să-l atingă. Maghiarul nu-ţi aminteşte prin înfăţişarea lui fisică decât numai pe unele poporaţiuni de origine fizică grupate în aglomeraţiuni mici în Rusia din Europa. El are o arătare mai chipeşă decât Finezul rus, ca şicând el ar face parte din aristocraţia militară care a lăsat în cale pe plebeienii armatei. Această aristocraţie se foloseşte de instinctele sale de combativitate, în marginile monarchiei austro-ungare, deoarece azi nu poate trece dincolo de ele. Ea se răsboeşte, de o parte, împrotiva guvernului central, pentru ca să-’i smulgă lâfă cu bucată, o independenţă din zi în 78 pănă 82 chilo fl. 4.— până “isîi$iguie faţă 70 chilo fl. 1.60 pănă 1.80 sSmenţă de cânepă 49 pa., chilo fl. 5.— pănă 5 20, mazSre 76 pănă 80 chilo fl. 4. - pănă 5.—, linte 78 pănă 82 chilo fl 7.50 pănă 8.50, fa- Bole 76 pănă 80 chilo fl. 3.50 pănă 4. —, de păsat grâu 100 chilo fl. 16 40 pănă 16.80, făină nr. 1 fl. 15.80, făină nr. 3 fl. 14 81, făină nr. 5 fl. 12.— slănină 100 chilo fl. 52.— pănă 54.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, sau brut 100 chilo fl. 20.— până 22 anu de lumini 11. 83. — pănă fl. 34.—, lumini turnate de său 11. 38.—, pănă 0. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fon 100 chilo fl. MO pănă 180, cânepă fl. 82. — pănă 85.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3— pănă 8X0, spirt p. 100 L. °/o 51— pan 55 cr., carnea de vită chilo 50 cr. pănă 62, carnea de vițel 48 pănă 56 cr, carnea de porc 44 pănă 48 cr. carnea de berbece 32 — pănă 31 cr. oue 10 cu 18 pănă 20 cr. *) Ziarele române sânt rugate a reproduce acestvis în câțiva numeri. Călindarul zilei. 1/13 Iulie n. 1893. Iulian: SS Cosma şi Damian. Gregorian: Margareta Soarele: mîstre 4.10 apune 8.1 Buletin meteorologic. Sibiiu, 8 Iulie n. 10 pare dimineaţa. Din ţeară 4 Iulie n. 8 pare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. * La 12 Iulie n. Hotel „Neurihir.” A. Bertich, orologier, din Bucureşti. A. Goner, secretar, din Cluj. L. Vimiler, L. Rethiy, inspector de şcoală, din Deva. Bauman, din Sebeşul săsesc, M. Lecz, din Stuttgart, Deutsch, din Făgăraş. Tschurl, din Viena, comercianţi. Hotel „Meitzer“, Zahradnic şi Baronul Wetzstein, din Viena, comercianţi. Colonelul Cipra, din Praga. Nestor, jurist, din Blaj Winkler, sublocotenent, din Ibişfalvu. Hotel „Habermann.“ S. Popoviciu, din Nou, N. Mihaile, din Romoşel, I. Şut, din Borgoprund, G. Crivetz, din Herman A. Opriş, din Ucea, învăţători. Observată 724.8 Presiunea atmosf în mm. (Mediul lunar 724.7) Diferenţa din preziuă Staţiunile Budapita Sătmar Cluj . . Orşova Arad Panciova Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură —1.1 -4 17.8 -f 30.2-14.3 Presiune atmosf. în mm. 759 759 758 78 763 761 Temperatura Celsius 4 189 -f- 16.8 + 1 -8 -1- 20.0 p 14 . 4- 14.8 V M N S M O Direcţia velitului Ventul direcţia tăria Piaţa din Făgăraş, 8 Iulie n. Grâu hectolitru fl. 5.50 pănă 6. 1 ; grâu mestecat fl. 4.50 pănă 5.— seară fl. 3.40 pănă fl. 380; orr. fl. 3.— pănă fl. 300; ovăs 11. 1.91 pănă fl. 2.10; cucuruz fl. 3.20 pănă fl. 3.60; mazăre fl. 5.— pănă fi. 6— fasole fl. 4. pănă H. 5.—; linte ti. 7.— pănă fi. 8.— ; sămânțăle cânepă fl. 5.— pănă fl. 6 — sementa de in fl. 6. - 7. ; cartofi fl. 1,44 pănă 1. 60; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9—; său brut 100 chilogrami fl. 23.— pănă fl. 24.— ; lumini de acu urnate fl. 42.— pănă fl. 44; unsoare do porc 10 o chl, fl. 65.— pănă fl. 06.—; slănină 100 chilo 11 52 pănă 1 1. 56. — ; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 26 — ; cânepă II. 30.— pănă 11. 35.— ; fen 11. 25 ) pănă fl. 3 — carne de vită chile 48 cr.; carnea de vițel 44 pănă 50 cr.; carnea de porc 40. — pănă .—; carnea de miel 31 pănă----—; ouS 6 cu 10 cr Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 8 Iulie n. s’au notat; ungurești bStrâni grei 48.— cr. pănă 49. - cr., de mijloc 48. - cr. pănă 49 - cr., ungureşti grei tineri 53.- cr. pănă 52'/... cr. de mijloc 51.— cr. pănă 52. — cr., uşori 49— cr pănă 50. - cr., marfă ţerănească grea 46. - cr. pănă 47.— cr., de mijloc 47.— cr pănă 48. cr., uşoară 47.— cr. pănă 48.— cr., româneşti, le Bakony, grei —.— cr. pănă — cr . transito grei cr. pănă —.— cr. transito de mijloc .— cr. pană —.— cr. transito uşori —.— cr. pănă —cr., transito serbești grei 49— cr. pănă 50 — cr., transito de mijloc 49. cr. pănă 50 cr., transito uşori 47.— pănă cr. 48.— cr Dr. I. T. MERA, medic român în [12-49] 8-KA1ÎI.SIÎ AD Marktplatz „Tempel“, Nr. 143 avantagiul numărului asupra celoralalte popoare; ei sunt abia şese milioane patru sute de mii faţă cu nouă milioane trei sute de mii de nemaghiari. Ceea ce le lipseşte ca immer, ei o împlinesc prin neînfrânta lor energie şi prin spiritul lor de stăpânire absolută. Această cucerire, operată în plină pace cu ajutorul unor mijloace pe care un biruitor cumpătat şi clement nu le-ar folosi a doua zi după victorie asupra învinsului, ei o numesc m a g h i ar i s a r e. Maghiarisarea aceasta este o operă extraordinară, și care ar merita se fie urmărită cu mai multă luare aminte de către cugetătorii şi bărbaţii noştri de stat, fiindcă ea, dacă se va urma şi îşi va ajunge ţinta, va exercita o influenţă considerabilă asupra sorţilor Europei. Este foarte curioasă priveliştea pe care o oferă acest popor care, mai deunăzi numai, trăia în egalitatea servituţii, îndoit sub jugul centralismului austriac cu toate celelalte popoare conlocuitoare pe acelaşi pământ, şi care, deodată absoarbe în folosul seu exclusiv libertăţile trezite. De îndată ce se vede liber, el supune pe ceialalţi sub jugul seu, lucrează din răsputeri să-’i absoarbă, să-’i nimicească, să-’i transforme în popor, căruia el să-’i fie oligarchia conducătoare. Ca se-’şi atingă scopul, Maghiarii urmează o cale foarte metodică, ştientifică şi al cărei resultat este sigur cu vremea, dacă fără de veste sforţările lor nu se vor sdrobi de nişte împotriviri biruitoare. Organele vitale cu ajutorul cărora o naţionalitate îşi păstrează existenţa sa distinctă, limba, religia, instrucţia publică, accesul (I-a di...... i i., 1 . . . ,1.. . . Amortisarea datoriei cailor ferate de Ostrig (2-a emisiune) ...................................... Bonuri rurale ung......................................... . „ croate-slavone...................... Obligaţiunile desp. regaliilor. ... împrumut cu premiu ung........................ Locuri pentru regularea Tisei şi Seghedir Renta de hârtie austriacă „ de argint austriacă . „ de aur austriacă . . Losurile austriaca din 1860 . Arţiunile băncii austro ungare „ „ de credit ung. „ „ „ _ „ austr. Scrisuri funciare ale institut, de cred şi econi „Albina“........................... Argintul ...... Galbeni împărătești . . . Napoleon d’ori .... Mărci 100 imp. germane , Londra 10 Livers sterlingi 101.50 96.25 97.50 100.75 148.— 141.— 97.71» 98.- 118.-7- 164.- 935.— 413 75 837.— 101. -5.8. 9 81 60.7 ' 123 75 Bursa de Viena Din 7 Iulie n. Renta de aur ung. 6% . . . 189L 4°/ ,y n 11 » ’ 10 •. . . 111.16 „ „ hârtie „ 5°/0 .. . • Împrumutul căilor ferate ung. . . . 124. 0 Amortisarea datoriei căilor ferate deOst ung. (l-a emis une) . . 120.(0 (Amortisarea datoriei căile feratede Ostrng. 2-a emisiune)........................... 101. Bonuri rurale ung......................... 96.2 * „ croate-slavone. . --.--împrumut cu premiu ung. Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . 141.5) Renta de hârtie austriacă 97.50 „ „ argint austriacă. . 97.50 n „ aur austriacă . . 117 90 Losuri pentru austr. din 1860 . 164.50 Acţiunile băncii austro-ungare . . »981. „ „do credit ung.1 421. -„ n n n austr 4 6.75 Argintul....................................... Galbeni împărătești...................... Napoleon d’ori........................... . 5.85 9.83 Mărci 100 imp. germane . 60.575 Londra 10 Livres sterlingi . . » . 130 50 Bursa de Buouresoi. Din 23 Iunie st. v. - 4 care p. m Cassa Ultim Renta rom. per 1875 6"/0 Renta română amort. 5u/0 • • „ (Schuldverschreib.) Oblig. de stat. CF R. 6°/0 Renta rom. (Rur. conv.) G"/« împrumutul municipal 5 '/o • ■ Scrise titune. rurale 5° 0 Scrisuri func. rurale 7°/0 . . . Idem urbane 7°/0........................... Pentru redacţie responsabil: în absenţa dlui Andreiu Balteş domnul loan Ciontea- » 6 •/»........................ „ 5°/0 . ... Banca Naţ. (600 lei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers) Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) Soc rom. de reasig......................... Soc. r. de cou (250 lei vers.) Oblig. Cassei Pensiunilor . . . Agio................................................. Schimn Londra 3 luni „ ceh................................ Borin 3 luni................................. „ cec....................................... Paris 3 Iuni...................................... „ cec................................. Vi.na................................ Agio 158. 06'/. 102.-98.— 104.50 102 ■ 93.— 84.— 1645 298 310 101