Tribuna, septembrie 1894 (Anul 11, nr. 184-207)

1894-09-01 / nr. 184

Nr. 184 Demografi bătuţi. Cetim în „Drep­tatea“. Excursiunea de ieri­­i membrilor con­gresului higienic şi demografic s’a terminat cu un mic (!) scandal. O companie de vre-o 15 membri, care din bunăvoinţa stăpânului mai nainte se ospătaseră în pivniţa de vinuri a lui Dietzl , a căpătat poftă să visiteze fabrica Törley, unde tocmai erau în excursiune alţi membri de ai congresului. Ajungând la poartă au cerut intrare, dar’ au fost respinşi, ba per­sonalul de serviciu după puţină schimbare de vorbe, nu se ştie la a cui poruncă, s’a repezit pe congresişti şi ’i-au bătut, mai ales pe un oaspe rusesc ,l-au bătut cum se cade („ugyan­csak alaposan elvertek“). Oaspeţii ofensaţi s’au depărtat foarte indignaţi şi pe cale cătră casă pe propeller nici nu au vorbit despre altceva afară de acest incident penibil. Afacerea — după­ cum sim­tem informați — va avă urmări. * Dr. Kronawetter în Oedenburg. In­vitat de reuniunea industriașilor, cunoscutul deputat austriac Dr. Kronawetter a sosit la 8 c. dimineața în O­e­d­e­n­b­u­r­g, unde a ținut un interesant discurs înaintea unei adu­nări compuse mai ales din lucrători. Oratorul descrise mai întâiu poporul în luptele sale pentru existență, între altele zise, că deși clasa domnitoare e cu mult mai mică decât cea su­pusă, poporul e totuși scurtat în drepturile sale. Pretutinidenea rasa domnitoare se pro­voacă la drepturile sale positive, inarticulate. Acest drept s’a născut însă prin forţă fisica, e egoismul înrădăcinat în fiinţa omului. Dela marea revoluţiune franceză încoace, care a proclamat egala îndreptăţire a tuturor oame­nilor, s’a făcut mai mult ca mai nainte într’o miie de ani. Astfel de prelegeri ar trebui să li­ se ţină mai des Maghiarilor! * Un Poenar împuşcat de finanţi. Du­minecă în 26 August n. a. c. s’a făcut la primăria comunei Poiana arătarea, că cioba­nul loan S­t­a­n­c­­­u de aici ar fi împuşcat în muntele „Larga” pe teritor român de o pa­­trulă de finanţi de Sâmbătă dimineaţa 25 August. Primăria comunală îndată a făcut arătarea cuvenită judecătoriei cercuale din Mercurea, care aceasta procuraturii de stat în Sibiiu. In urma acestora joi în 30 Au­gust a sosit în Poiana procurorul de stat din Sibiiu cu medicul tribunalului, sub judele cer­­cual din Mercurea cu medicul cercual şi au eşit la faţa locului, unde transportând cada­vrul lui loan Staneiu pe teritorul nostru, au făcut obducţiunea şi au constatat următoarele: loan Staneiu şi un băiat au mers cu oile la păşune pe un picior al muntelui Larga până într’un rîuleţ, care formează graniţa între Austro-Ungaria şi România, unde s’a întâlnit cu finanţii Matuschek şi Szabó, aici au vor­bit unii cu alţii prieteneşte şi după aceea fi­nanţii s’au depărtat. Cugetând loan Staneiu, că finanţii s’au depărtat, a voit a prinde peşti, în primul moment al pescuirii sale fu provo­­­­cat să stee şi îndată se auzi descărcarea puştii şi Ioan Stanciu la câţiva metri — pe teritorul român — cade mort lovit în spata dreaptă de glonţul finanţului, care glonţ a trecut prin piept, geflegiu şi falca stângă. Aceşti doi finanţi erau la sosirea comisiunii arestaţi în Piatra-alba, şi deşi era constatat că această patrulă a împuşcat pe Ioan Stan­­ciu, totuşi ei puneau vina unul pe altul. Es­cortaţi fiind la Poiana în casarma finanţilor, a succes apoi dlui comisar de finanţi din Sebeş, Stoloşescu a erua pe adevăratul crimi­nal în persoana finanţului Szabó. Ambii sunt acuma escortaţi şi predaţi judecătoriei din Mercurea, care credem că face tot ce e de lipsă, ca acel miserabil să fie pedepsit cum se cuvine, căci la din contră bieţii noştri oieri sânt expuşi de a fi împuşcaţi când le plesneşte finanţilor şi gendarmilor în cap. Abstrăgând dela împregiurarea că pentru pescuit finanţul nu a avut drept să împuşte după mortul, fapta este cu atât mai gravă, cu cât­­l-a împuşcat pe teritor român şi fără de a face imediat raport coman­dantului staţiunii de finanţi din Piatra - Albă despre întâmplare, din care cau să cre­dem, că a cugetat, că fiind aflat mort, lumea va cugeta că e împuşcat de grăniţeri români. Toate aceste împregiurări ne îndeamnă a con­clude, că a fost împuşcat cu intenţiune şi fără de nici o vină. Purtarea finanţilor faţă cu oamenii noştri mărgineni dovedeşte pe deplin numai ură de rasă, fiind ei tot cam Maghiari, şi aceasta este causa, de bie­tul cioban a căzut jertfă acestei infernale ure, întrucât justiţia va purcede corect şi cu stricteţa cuvenită ne vom convinge în decur­sul cercetării, care acuma este în curgere. * „wt.“ Felicitare dlui V. A. Urechiă. Din Bârlad a fost adresată dlui V. A. Urechiă, vicepreşedintele congresului interparlamentar întrunit la Ilaaga, următoarea depeşă de feli­citare : Dlui Vasilie Urechiă, vicepreşedinte al congresului interparlamentar. H a a g a. Cetăţenii bârlădeni, adânc mişcaţi de cuvintele rostite în congres, salută pe neobo­situl şi demnul luptător al causei neamului ro­mânesc, felicitând congresul pentru distinsa onoare ce vi­ s’a făcut. L. Costin, Str. Belloescu, St. Neagoe, P. Ghenciu, Dr. G. V. Danu, C. Armaşu, Gr. Mateescu, căp., A. Profiriu, Orza, Dr. G. Onişor, G. Vidra, Iancu Costandache, L. Bistriţianu, I. Vasiliu, Chiricuţă, P. Cam­­bureanu, Marcel, Boroda, Mândrescu, D. Mi­­ronescu, I. Lupu, căp., I. Emanoil, N. Dimitriu, G. Catafani, I Negruzz. # Exposiţia cooperatorilor români. O depeşe din Bucureşti anunţă cu data de 10 Septemvrie n. că principele moştenitor Ferdi­nand a sosit în acea zi de la Sinaia în capi­tală şi a deschis exposiţia cooperatorilor ro­mâni. în răspunsul său la alocuţiunea preşe­dintelui exposiţiei, principele a lăudat instin­ţele şi progresul industriei. Publicul present la acest act a făcut grandioase ovaţiuni prin­cipelui.* „Gazeta Bucovinei, al cărei vechiu număr confiscat cuprindea o dare de seamă asupra „ Vocilor Latineu, publică în anul 67 decisiunea tribunalului relativă la confiscare. Ea este subscrisă de romano­fagul rutean tinăr Winnicki şi spune­a că articolul pleda pentru crearea Daco-României. — Nu ştim cine a pus la cale confiscarea: guvernul sau procu­rorul; în ori­ce caz rămânem uimiţi că se crede că chiar şi aşa ceva să fie — ar pută fi cu efect în Bucovina. * Crăcănaţi pe „cracă verde“... „Ga­zeta Bucovinei“ scrie: Ce ne surprinde însă, este că chiar între oamenii noştri se află unii, care, nu putem pricepe de fel causa, sau că lucră contra întreprinderilor, sau că se arată cu totul apatici, pe buze însă au tot­deauna cuvântul: „totul pentru binele na­ţiunii“. Dacă stai cu astfel de oameni la vorbă, ai crede că nu este întreprindere din care ei să nu facă parte şi să nu aibă şi puterile lor la mijloc, în curând te convingi de vor­bele goale, şi te încredinţezi că ei numai cu gura, nu însă şi cu fapta lucră. Şi aşadar, cum să ajungi la ţinta la care nnsueşti? Cum să lucri pentru binele poporului dacă chiar unii dintre acei care după chemarea lor stau în zilnic contact cu poporul — nu reflectăm la acei rătăciţi, care, ascunşi între patru zi­duri şi de lumina zilei, subminează toate şi seamănă discordie — nu lucră mai nimic, ba pun pe deci şi nu se sfiesc a discredita pe acei care conştii de chemarea lor lucră pe cât pot. Dacă treburile vor merge aşa, noi nu vom ajunge nici­odată „pe o cracă verde“. — Ce-i „craca verde“ de care vor­beşte „ Gazeta Bucovinei“ în pasagiul citat nu ştim; trebue să fie un nemţism nepriceput de Români. Dar o ştim alta. Articolul din care am luat acest pasagiu vrea să zică: noi cei de la „ Gazeta Bucovinei“ sântem singurii Ca­­toni şi­­ avem duşmani chiar între noi. Aveţi, ştim noi, prieteni care vă dojenesc, că voesc să spargă metodul de a face o gaşcă politică, de care ţeara nu ştie nimic, şi alta pentru ţară. Acuse neconcretisate, fără numire de fapte şi nume nu-mi stau bine colegei noastre dela Cernăuţi. Să concretiseze dacă voeşte lămuriri. * Păduri în flăcări. O depeşe din O­r­­şova vesteşte, că în pădurile de prin părţile acelea au isbucnit mari incendii, care au mis­tuit mai multe sute jugăre de pădure, prici­nuind mari pagube.* Banditism literar. Domnul Theochar Alexi ne trimite fascicula I. din romanul No­tarul și Banditul. Este romanul A falu jegyzője de Eötvös! Titlul dlui Alexi este un excitant pentru nenorociţii ce crede că-­i vor ceti batjocorirea cea pusă pe Eötvös. Presenta traducere, zice dinsul, este o fidelă reproducere a originalului, cât în fon­dul scrierii, oar’ cât despre formă am crezut a ţină cont de gustul ce­titorilor de azi, care nu poate fi cel de acum cincizeci de ani, şi astfel am făcut unele schimbări, consistând mai cu seamă în restricţiunea unor părţi, care ne părea a întârzia prea mu­lt ş­i prea fără scop mer­sul repede al istoriei8. Aceste schimbări sânt de formă! Pe cine vrea T. A. să­­ l înşele? Şi mai departe: „Iar’ acum când apelez la indulgenţa cetitorilor, am în vedere numai prelucrarea mea şi nici­decum­ originalul, care este un cap de operă în fe­lul seu“. Pentru a convinge ce-i această prelucrare recomandăm recetirea începutului acestui roman în Eötvös şi apoi cetirea în­ceputului lui Alexi, care zice: Poc! „ Valeo!“ Poc! „Săriţi pe el! nu-­l lăsaţi“. Era o privelişte înfiorătoare. Un om cu securea ridicată fugia.... etc. Nu sântem nici de părerea ce dl T. Alexi o expune în prospect, zicând: „In adevăr, este o greşeală din parte-ne dacă trecem cu indiferenţă peste produsele literare ale Maghiarilor, mai cu seamă când ele ne pun în stare a-ş i cunoaşte până în adâncul inimii lor, ceea­­ce este caşul cu­­ „Notarul şi Banditul“. — Noi nu avem lipsă de prelucrările dlui Alexi, ca se cunoaştem pe Ungurii, care nu sânt, durere, prin Africa şi Asia, ci îi cu­noaştem destul de bine, mai ales din volni­­ciile din urmă. Prin urmare motivul, la care speră Alexi că va reuși specula sa, e fals. Credem că acestui domn trebue se li­ se în­chidă toate potecile de a mai întră în biblio­tecile noastre. Recomandăm propaganda în contra acestor fel de „prelucrări”. * Sună a rău! Se depeșează din Peters­burg, că în fabrica de arme Tşev lucrează actualmente ziua-noaptea 20.000 bărbaţi, fe­mei şi copii la fabricarea a 500.000 puşti cu repetiţie. VARIETĂŢI. (Cam­ sunt cei 25 mai mari scriitori ai lumii?) — Aceasta este întrebarea pe care cunoscuta „Revue bleue"­ a pus-o nu de­mult cetitorilor sei şi la care a primit 8000 de răspunsuri, cele mai multe din partea unor oameni de o cultură superioară, se înţelege numai Francezi. Cel care a întrunit mai multe voturi a fost Victor Hugo, al doilea Moliere, amândoi aceştia au avut majorităţi covîrşitoare, au ur­mat apoi: Shakespeare, Racine, La Fontaine, Goethe, Voltaire, Pascal, Lamartine, Omer, TRIBUNA autorii testamentului vechiu şi nou; Mon­taigne, Cervantes, Michelet, Balzac, Dante, Re­nan, La Bruyére, Flaubert, Bossuet, Rebe­lais, Alph, Daudet şi Virgil. Au mai întrunit mai puţine de 200 vo­turi (între 200—90) următorii scriitori în or­dinea voturil­or: Zola, Rousseau, Taine, Ora­­ţiu, Tacit, Sofocle, Sully-Prudhomme, Tolstoi, La Rochefoucauld, George Sand, Dumas tatăl, Lucreţiu, Darwin, Chateauar­and, Maupassant, Dikens, Beaumarchais, Montesquien, Lesage, Eschyl, Bourget, Labich, Vigny. Va se zică, afară de Francezi și de cei vechi, lumea n’ar mai număra scriitori mari decât pe Shakespeare, Goethe, Cervantes, Dante, Tolstoi, Dickens, David și Afred de Vigny ar însemna mai mult decât Milton, Petrarca, Schiller și Alfred de Muset! Din public.*) Convocare. Adunarea generală a despărţământului XXX. Sighişoara al „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“, conform decesului luat în şedinţa co­mitetului ţinută la 10 Mai, a. c. se convoacă în oraşul Sighişoara pe ziua de 8/20 Septem­vrie a. c., la 2 oare d. a. în şcoala română. La această adunare sânt rugaţi a par­ticipa în număr cât de mare, atât membrii despărţământului cât şi toţi Românii, care cunoscând scopul măreţ al acestei instituţiuni cultu­ale române se interesează de înaintarea ei, în special se roagă onorata preoţime a influenţa în această direcţiune asupra popo­rului. Obiectele: 1. Deschiderea adunării prin directo­rul seu. 2. Disertaţiuni care au a se presenta directorului in scris cu opt zile înaintea adunării. 3. Raportul comitetului despărţământului despre activitatea sa dela reactivarea despăr­ţământului. 4. Comunicarea ordinelor comitetului cen­tral al Asociaţiunii transilvane dto 16 Decem­vrie 1893 Nr. 596 şi dto 11 Ianuarie 1894 Nr. 598. 5. Insinuarea membrilor noi şi încasarea taxelor. 6. Statolirea listei membrilor Asocia­ţiunii din acest despărţământ. 7 Destinarea locului pentru proxima adunare generală. 8. Propuneri din partea membrilor. 9. Exmiterea unei comisiuni pentru ve­rificarea procesului verbal. 1­1. închiderea adunării prin director. 11. întrunire socială în grădina „Winter“, Sighişoara, 7 August n. 1894 Director: D. Moldovan, Demetriu Pertia, protopop, actual. Mulţumită publică. Vrednica familie a lui Nicola Slavu din Mohu a dăruit­ pentru înfrumseţarea sfintei bi­serici 144 îl. v. a. Pentru această marini­­moasă şi nobilă faptă­­i­ se aduce numitei fa­milii şi pe calea aceasta cea mai adâncă mul­ţumită. Doresc ca şi în viitor să dee Dumnezeu ca să se mai găsească astfel de binefăcători precum s’a aflat mai sus numita familie. Mohu, 30 August 1894, Ioan Sidvescu, capelan parochial. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primeşte resputugerea. Poşta redacţiunii. Dlui I. D. Argus. Se vor publica. Salutare. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Lemberg, 12 Septemvrie­­. Cu prilegiul aniversării zilei onomas­tice a Ţarului, Maiestatea Sa M­o­n­­archul a ridicat, la dineu, următorul toast: „In sănâtatea scumpului Meu amic a Ţarului Alexandru, pe care Dum­nezeu să-­l ţină“. Capela militară intonă imnul rusesc. Seara Monarchul a plecat la Viena şi cu această ocazie popora­­ţiunea şi-a făcut mari ovaţiuni. Strigolliu, 12 Septemvrie­­. Scri­soarea din Roma a lui „ Vaterland“ din Viena, în care se vorbeşte despre pri­matele Vaszary şi disposiţia din Vati­can, se declară din parte competentă de neadevărata. Intre primatele şi Va­tican domneşte deplină înţelegere în toate chestiunile. Viena, 12 Septemvrie­­. Ştirea privitoare la înfiinţarea de inspecţiuni în armată e neadevăratâ. E­i p o fi o un­­i­c. Consulatul austro-ungar din Iaşi. Ziarul „Paris-Bourse” arată, că după un raport publicat de consulul austro-ungar din I­aşi comereueul de cereale din România este într’o stare aşa de precară, încât lumea se poate aştepta la o crisă agricolă care va ave de consecinţă suspendarea plăţilor din partea unui mare număr de arândaşi de cultivători, şi de comercianţi. Nu ştim unde o fi cules consulul austro­­ungar din Iaşi datele care şi-au format pă­rerea ce a supus-o prin raport guvernului său asupra situaţiunii agricole din întreagă Româ­nia. Ştim numai că rapoartele consulilor austro­­ungari dela noi nu îmbrăţişează de ordinar decât situaţiunea circumscripţiei în care se găsesc. A merge mai departe cu descripţia lor este a întră pe o cale greşită şi a vorbi de lucruri pe cari nu le cunoaşte. De aceea, noi credem, că consulul austro-ungar din Iaşi n’a putut face un raport despre întreaga ţeară, în care se zice că un mare număr de arândaşi, de cultivatori şi de comercianţi vor suspenda plăţile. Este foarte îndrăsneţ în adevăr d’a vorbi de un asemenea lucru, când se ştie, că tot ce e solid în România ca arândaş, ca cultivator sau ca comerciant, n’are a se teme de recolta slabă din anul acesta. S’o fi aflând câţiva cu situaţiuni precare cari datează nu de acum, ci încă din anii prosperi; aceştia însă nu formează decât o infimă minoritate, după­ cum se dovedeşte din registrele tribunalelor privi­toare la falimente şi la suspendări de plăţi, unde toţi cei cu plumânii putrezi îşi dau randes-vous, ori­care ar fi situaţia economică a unei ţeri. Dar, de la situaţiunea precară a unor indivizi bolnavi până la situaţiunea precară a unei ţeri, este o mare distanţă şi această distanţă nu credem ca consulul austro-ungar din Iaşi să nu o cunoască. Noi am înţeles totdeauna că consulii austro-ungari din România au alt rol decât acela de a denigra ţeara cu ştiinţă sau fără ştiinţă şi de a redacta rapoarte cam­ a doua zi pot fi desminţite, după­ cum a fost desminţit raportul dlui Suzzara, consul general al Austro- Ungariei la Bucureşti, care debita între alte inexactităţi şi pe aceea, că recolta grâului din 1894 în România conţine 70 la sută mă­­lură, în alte cuvinte că recolta e de mollură, care nu de grâu. Piaţa cerealelor din portal Brăila Operaţiile efectuate în 25 August v. 1894. M. Roth & Co lui Löwenthon, grâu 9100 hect. 6.35 lei . Kivici lui L. & M. Feitler, grâu 5000 hect. 8.10 lei. Cochinos lui F. Lenders, grâu 2100 hect. 6.80 lei. Boscofi­ lui I. Hirsch, orzoaică 40 v. hect. 8.35 lei. G. Demetrian lui Tzouclos & Le­­cos, porumb 7000 hect. 7.60 lei. P. Theo­char & Co. lui R Zerman, grâu 1500 hect. 6­­0 lei Hercule D. Fulga lui L. & M. Feitler, grâu 1950 hect. 7.40 lei. Prețul mărfurilor. Tîrgul de vîraători în Steinbruch. în 8 Sept. n. s’au notat; ungureşti bătrâni grei 41­­/a cr. până 42— cr., de mijloc 41.‘/2 cr. pănă 42 - cr.,unguresc grei tineri 43 - cr. pănă 48.'/a cr­. mijloc 43.*/, cr. piinî 44 — cr., uşori 45 ‘/a cr. până 46. - cr. marfă ţerănească grea 42.— cr. pănă 42*/, cr. de mijloc 42.‘/a cr. pănă 43.— cr., uşoară 44.— cr pănă 45.-- cr., româneşti, de Bakony, grei ■:3 cr. pănă 43 V­a cr., transito grei —. - cr. pănă —.— cr, transito de mijloc 43— cr. pănă 43 Va c . tansito uşor 42 Va cr. pănă 44— cr., transito, ser­be­şti grei —.— cr pănă —. — cr., transito de mijloc — .— cr. pănă —cr., transito uşori .— cr păi» —.— cr Călindarul dilei. 1/13 Septemvrie 1894 Iulian­­ C, Simeon Stâlp. Mroguritsa­­ Mareru. iLma­tiloi răsare 5.05 apune 6.57 m Buletin meteorologic. Sibiiu, 1) Septemvrie n. 11 oare dimineaţa. Preaiun­e» atmosL in noi«. (Mediul lunar 727.4) Temperatura Maximul Direcţia vântului Observată Diferenţa din prexin­ti după Cel­si­us şi minimii! de temperatură 728.1 -4 4 +11.2 4*18.2 1 9.1 M­ Din ţeara 8 Sept. n. 7 oare dimineaţa. Staţiunile Presiun. atmosf. in mmn. Tempera­tura Celsius Ventil! direcţia tăria Budapesta 756 -1- 11.7V 4 Sătmar . n 7 + 19.16 2 Cluj . . . 755 + 19.6 NV1 Orșova .— + 20 8 NV3 Arad 758 “[*18 6V ‘1 Panciova 767 + 20 9N 2 Bursa de Viena. Din 8 Sept. 1894. Renta de aur ung. 6% n n n n 4°/0........................... . , Renta ung. v. c. 4"/0........................... împrumutul căilor ferate ung. . . . , ' Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-e emis­une) . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)........................... Bonuri rurale ung. . n . croate-slavone ...... împrumut cu premiu ung. Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin­­.­­ Renta de hârtie austriacă................................. „ „ argint austriacă ....."!! „ „ aur austriacă............................ Losuri austriaca din 1860 . . ! ! Acţiunile băncii austro-ungare „ i. de credit ung.................... » „de credit aust-....................... Argintul . . Galbeni împărătești...................... Napoleon­ d’ori. . . Mărci IDO imp. germane . , Londra 10 Livrea sterlingi . 121.8­ 96.90 126.50 124.10 101— 95.2­0 152— 142.60 98.8­0 98.86 123.45 101­.--46675 867.80 5^8 9.88 60.82» 134 — Pag. 735 Bursa da mărfuri din Budapesta dala 8 Sept. n. 1894. 1 *­­Prețul por Pretul por Hdminţft !« 10« oi»logr. 5 o $ £ 100philo 3 S o a dela pituA1 * O u. dela piui Grâu Bănățenesc nou 75 —.__ 7«___­__ Grâu dela Tisa 76______4__ 76_f....___ Grâu „ Pestan 75 —.__#__ 76_4__ __ Grâu de Alba-Rotf. * 75 —4_—#_ 7« .. ___ ... #_ * „ Baden 75 ——#_ ,6_­___4__ Grâu ung. de Nord 75 ..... 76 —.— Sfimiute, Cantitatea Prețul per vechi ori nou«i Soiul per Hect. 10« philogr. de a până SoCu­ri 70 -72 6.10 l:.l Or* de nutreț 60-10*d 5.60 i.or fi de vinars 62-64 6.2! 7.16 » de bere 64-66 7 3 8 4l( Oră# 89-41 6 9) G!16 Cucuru* (porumb) bânăț, 70 de alt suin 76 6 90 6. -Moiu„ __ Hrișcă— Grâu Sept-Oct. fi, 6 37 “6 39 .3n Main Iun. .1, w_-­.... ^_ Cucurtw Main Iun 3 v 6 81) 6 82 r» Iul.--Au£ » g--_ ••V__ n, & O Vor Sept. Oct. 6.70i" 6 71 » Mart.-Apr.l 6.06 6 08 1 &reut Product* dÎYOtue Soiul1-----­dels1 p*nn Sem. de tril'. Lacomă ungurească 151.- -s8. -rt ro^ie 66. 60. -Oleu­l 16 rap. mânat_—f— Uns. de porc dela Pesta 51.6°62.­l n dela țeară —.-­j» Slănină avântată --,----­ig» afumată 47 51)48.— S Său­­g. Prune 9.­9 26 2. Liciar slavon,mm— ____ t n bănățenesc 13 . 18 26 Mime brută n galbină străcinată Ceară de Rosenau Spirt brut ..... __.___. » Drojdiuţe de spirt Cursul pieţei din Sibiiu. Din 10 Septemvrie n. 1894. h­ârtie-monetă română Lire turceşti .... Imperiali........................... Rable ruseşti . . . . . Outup. 9.88 vend. 9.90 • „ 11.15 „ 11.20 „ 10.10 „ 10.18 „ 1.82 „ 1 .02 Bursa de Budapesta. ‘ Din 8 Sept. n. 1894, Renta de aur ung. 6°/* „ de aur ung. 4%........................... „ ung. val. col. 4"/............................'. ! ! împrumutul căilor ferate ung.................... ' Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung­ (l­a emisiune)........................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................... Bonuri rurale ung. ........................... n n croate-slavone........................... Obligaţiunile desp. regaliilor...................... împrumut cu premiu ing................................. Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin ! Renta de hârtie austriacă .... „ de argint austriacă . . . „ de aur austriaca...................... Losurile austriace din 1800 . . Acţiunile băncii austro-ungare . . n »8« Credit ung. ..... " » „ „ austr. . ... Scrisuri fonciare ale institut, de cred. si economii „Aibina“............................................ Argintul...................................... Galbeni împărătești ...... Napoleon­ d’ori........................... Mărci 100 imp. germane..................... Londra 10 Livers sterlingi ...... 121 65 96 60 126.50 124— 101.— 95.75 97— 100— 151.25 148— 98.75 98 75 128 7 . 1016— 101. — 6.88 9.87 60.90 124 16 Bursa de București. Redactor responsabil: Alexandru Dordea Proprietar și editor: T. , ■/ (u AlbiuL Din 29 August v. — 4 ore p. m. Cassa Ultim. Renta rom. per 1875 6% . . 100.— __ „ română amort. 50/0 . . . 97. ~___ „ (Schuldverschreib) . . • 90'/,_ Oblig, de stat C. P. R. 6V« Renta rom. (Rur. conv.) 6 7, • 100«/, Împrumutul municipal S'*/0 . . • 87«/, Scrisuri func. rurale 5°/0 . . . • 93», Scrisuri func. rurale 7°/o­­ •_ _ Idem urbana 7J/0 . .__ __ „ 6%...................... . 102'/, „ »•/. ... . 87. - Banca­ Naț. (600 lei vers. într.) . 1468 — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) . 420.— Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs ) . 437__ Soc. rom. de reasig. . . 118.­Socr. de cou (250 lei vărs.) . 106. -Oblig C..8sei Pensiunilor . 280__ Agio ... ...................... — § Schimb Londra 3 luni „ cek ...................... Berlin 3 luni . . „ cek . ........................... Paris 3 luni . „ cek...................................... Viena . . --. n _t__ Agio...........................­

Next