Tribuna, februarie 1895 (Anul 12, nr. 25-47)

1895-02-01 / nr. 25

Nr. 25 fine îl fac plăcut, car’ conştienţiositatea în în­deplinirea funcţiunii sale stimat şi iubit de superiorii sei. Dl Bun­escu este deasem­eni un distins funcţionar, care onoare face posi­­ţiunii sale şi numelui de Român. Durere, după­ cum ni­ se scrie, dl Bunescu in sensul legii de stagiu îndeplinindu-­şi cei 2 ani de serviciu, va părăsi In curând postul seu, spre adâncul regret al colegilor sei. * Pentru scumpii întemniţaţi, a dat doamna Racoţa din Şeica-mare câte o li­­turgie în ambele biserici din Şeica-mare precum şi în biserica comunei învecinate, Caltwasser, în ambele comune a asistat un immer mare de popor în ţinută sărbătoreasca, rugându-se pentru scăparea Sc­umpilor noştri martiri.* în ui estul din Sibiiu Dl I. Popa Necşa a m­ers în l1 Februarie st. n. 1895 să cerceteze pe bravul Învăţător Ist­rate din Boiţa şi cerând dela sergentul închisorii Szabó permisiune a da măcar faţa cu dînsul, ser­gentul ’i-au spus că la nici un cas nu poate vorbi cu el, nici a-’l vedea, pentru­ că e în cercetare. Dar’ la sfătuit ca să meargă la ju-i de instrucţiune Gödri să-’şi ceară voe. ’apa a lucereat şi asta, dar’ nici judele i-a dat voe. Nu cumva, vezi Doamne, să aţeleagă amândoi şi să pună la cale ceva primejdios pentru idea de stat maghiar. * Reforma rig­roaselor pentru facul­tatea de medicinii Noul ministru de in­­strucţiune publică, Dr. Wlassics Gyula a conchemat o conferenţă In interesul modifi­cării actualului regulament de riguroase, prac­ticat la facultatea de medicină. Obiectele des­­baterilor sunt următoarele: Să se pretindă ca mediciniştii să asculte la anumite se­mestre la vre-o universitate din patrie? Să se abandoneze ascultarea ştiinţelor natu­rale? La determinarea finală a regulamen­tului de riguroase, întrucât să se iee în con­sideraţie examenele de medic militar şi de tribunal, care s’a impus ulterior? Să se ex­tindă instrucţiunea şi examinarea şi asupra unor părţi speciale mai însemnate a medicinei ilpetice, care până acum nu s’au luat în con­siderare? și în urmă să se pretindâ un an de­­obligator de prată medicală la vre-un spital? Asupra acestor Întrebări va avă să hotărească consiliul conchemat de miniștri. • Catastrofa dela Montceau-les-Mines, despre care am amintit într’o depeșe dela 3 Februarie n. a cansat moartea alor 56 de băieşi. In această mină s’au întâmplat deja două mari catastrofe, celei dintâiu ’i-au căzut victime 84 de oameni, ear’ la a doua 40. Cu toate acestea exploatarea s’a continuat, ce e drept s’au­ făcut de atunci schimbări în felul exploa^^B şi s’au luat mai multe disposiţii îitLfcSÂf^flrtavorul lucrătorilor. Ata de pildă cu ajutorul maşinilor s’a Introdus aer curat. Timp de 18 ani nici nu s’a întâmplat nici o nenorocire până la catastrofa dela 3 Februa­­arie, când gazurile explosive în urma îndesirii lor prea tare au dat foc şi o detunătură te­ribilă a vestit moartea celor 56 lucrători ce se aflau în adâncul pământului. Lucrările de desgropare au durat 3 zile întregi fără să fi aflat decât câteva cadavre negre de arsură. # Munţii de l’ietate. „Curierul finan­ciar"­ din Bucureşti scrie: Ni­ se asigură că dl Germann, ministrul nostru de finance, ar fi cerut de la primăriile oraşelor principale din ţeară, să-şi răspundă dacă se pot însărcina cu fondarea şi cu exploatarea Munţilor de Pietate. Toate primăriile au răspuns negativ, arătând­u-n­u nici personal competent, nici capitaluri pentru a lua asupra-le asemenea întreprinderi. Pe de altă parte aflăm, că vre­o 200 de per­soane din Bucureşti ar fi adresat ministrului de finanţe o petiţiune prin care 11 roagă să Înfiinţeze cât mai curând Muntele de Pietate, deoare­ce jugul cămătarilor îi reduce în fie­care zi la cea mai neagră miserie. Nu ştim ce disposiţiuni va lua ministrul de finanţe pentru a înfiinţa cât mai curând Munţii de Pietate, ştim numai, că această instituţiune e viu simţită de populaţiune şi că a sosit timpul ca legiuitorii noştri să ese din nepăsarea în care au căzut şi să dee lumii pacea şi bunul traiu atât de groaznic turburate de cămătari. Nu trebue să se uite că guvernul e în drept să reprimeze prin legi camătă şi abusurile ce se face cu Împrumuturile pe amanet, şi că în virtutea acestui drept onoarea şi prestigiul lui, Ii reclamă d’a lua hotărîri salvatorii. * Scrisoarea unui condamnat la moarte, intr’unul din numerii trecuţi am amintit că tribunalul din Algir a condamnat la moarte o bandă întreagă de ucigaşi. Toţi au ascultat sentenţa de moarte cu linişte deplină. Mai puţin ’l-a atins însă pe conducătorul bandi­ţilor pe Areski Ben Ba­sir un om frumos din cale afară. După­ ce ’şi-a auzit sentenţa, a scris o epistolă unui amic al seu, care e funcţionar public. Scrisoarea e de următorul cuprins: »Laudă adevăratului D-zeu unul, bine­cuvântat să fie numele seu şi puterea sa prea­mărită din neam In neam! Alah să-’ţi poarte de gri­je şi să-’ţi dee sănătate ţie, pe care toţi te cunosc, precum toţi cunosc soarele stră­lucitor. Eu sânt sănătos şi doresc ca sănătos se fii şi tu. Tocmai acum m’au osândit la moarte. Aşa a fost scris pe stele, şi In car­tea sorţii mele. Doresc să-’mi scuteşti copiii şi grije să-’i porţi nevestei mele. Dacă tri­bunalul francez ’mi-ar confisca averea tu să intervii ca cel puţin mâncare să capete or­fanii mei copii până ce vor fi atât de mari ca să-’şi câştige şi ei pânea cum eu ’mi-am câştigat-o. Nevasta mea să fie stăpână puţi­nei averi ce ’i-or lăsa judecătorii. Atotpu­ternicul Alah se se îngrijască de tine şi de vieaţa ta, şi numele tău blagoslovit se fie, şi să se lăţească vestea numelui tău departe Si­biiu, Mercuri, peste împărăţii, aşa de departe cum tu do­reşti. Aceasta şi­-o doreşte al tău servitor .Areszki Ben Basir“. 11* * Staţiuni noue telegrafice. In Ghiriş (cortul Turda-Arieş) şi Teiuş (cortul Albei­­inferioare) s’au deschis la oficiile poştale şi câte o staţiune telegrafică. Din Cluj. Primim invitarea urmă­toarea : Junimea universitară română din Cluj are onoare a vă Invita la „Picnicul“ ce-­l va arangia joi în 21 Februarie a. c. în sala „Hotelului Central“, începutul la 8 ore seara. Pentru comitetul arangiator: Dr. Sigismund Pop de Boiseşti, president. Corpul învăţâtoresc de la şcoala ro­mână gr.-or. din Tilişca Invită la produc­ţiunea declamatorică-musicală împreunată CU joc ce se va ţine Joi, 2/14 Februarie a. c. In edificiul şcoalei gr.-or. din loc. începutul la 7 ore seara. Programul: „Până când“, compus, de Chiriac, cântată de elevii şcoalei; — „Ţiganul la fugă“, anectoda de Speranţă, de­clamată de o elevă; — „Advocatu şi măce­larul“, poesie de T. Alexi, declamată de o elevă; — „Moartea vitează“, de Ştefănescu, cântată de elevii şcoalei; — „Doamna lui Neagoe“, declamare; —„Mocanul la biserică“, de Speranţă, predată de un elev; — „Cân­tecul lui Mihaiu-Viteazul“, de Flechtemnacher, cântat de elevii şcoalei; — „Din povestea vorbei“, de Anton Pan, declamare; — „Apel la înfrăţire“, de Ios. Vulcan, declamare; — „Paul Chinez“, de Neniţescu, declamare; — „Ca un glob de aur“, de Ştefănescu, cântat de elevii şcoalei; — „Soldatul Român“ la Plevna, cântecel comic, jucat de un elev; — „Luarea Griviţei“ , scenă militară în 2 acte, executată de elevii şcoalei. * Balul filantropic din Blaj, a rangiat ieri în 11 Februarie pentru ajutorarea stu­denţilor săraci în cas de mort, a reuşit splendid, în numărul nostru de mâne vom da raport detailat. * D’ale Ligei. Din T.­Severin primim ştirea, că Marţi, la 24 Ianuarie ,­secţia Ligei a ţinut o mare sărbare, unde dl Ioan Ţin­to­r­e­s­c­u , zelosul preşedinte, a vorbit despre „mişcarea naţională“ şi despre „visita la Se­­ghedin“, ce a fâcuto la Sft. loan. Aşteptăm detalii.♦ Dări de seamă şi mulţumite pu­blice, în decursul săptămânilor trecute ni­ s’au trimis o mulţime de dări de seamă şi mulţumite publice dela baluri, producţiuni şi alte petreceri, pe cari ne este imposibil să le publicăm in întregimea lor. De aceea ne vom mărgini a­scuiia dela fiecare dare de seamă numai suma generală. Publicarea lor o vom începe în numărul de mâne. * Producţiunea musicalit - literară — împreunată cu joc, arangiată de cătră corul plugarilor din Ocna­ Sibiiului, a reuşit cât se poate de bine. Cu deosebire plăcută impresie a făcut corul cu cântarea ultimă marş militar, după care în urma nesfârşitelor aplause au trebuit să revină, încât priveşte predarea vo­devilului în un act de Negruzi „Cârlanii“, a reuşit peste aşteptare, cu toate­ câ nu nu avut decât numai 3 probe. D-şoarele Silvia Roman jucând rola Domnicei, Cornelia Stoica a Vo­­chiţei ,şi-au achitat rolurile, jucându-le cât se poate de natural, de asemenea şi dnii Savu Radu, George Iacob şi teol. Nicolau Albu. Toată lauda o merită şi eu, domn paroch Isaia Popa, care nu a pregetat a instrua corul ţe­­ranilor în număr de 36, care a executat cu precisiune şi tact 5 cântări. După producţiune a urmat dans până în zori de zi. In pausă mai mulţi domni teologi din Sibiiu In frunte cu dl Isaia Popa au delectat publicul cu cân­tări. Deasemenea şi dl Bariu R. Banciu, teol. absolvent de Blaj, încât priveşte dansul, aş­a că de observat căi dintre jocuri puteau să rămână csárdás­ul pen­tru alte petreceri. Posta red acţiuni. Dlui Vargas. Te rugăm să faci o arătare la consistor şi să ne comunici şi nouă resultatul. B. * Omorul din Viena. Foilor maghiare li­ se telegrafează din Viena, că ascultarea can­didatului de advocat Ei­chin­ger, care­­l-a omorît pe şeful seu, advocatul Dr. Roth­­z­ie­gol, continuă. La prima ascultare după­­cum am amintit şi noi, a negat faptul. Pe urmă a recunoscut. La ascultarea a doua aflându-se chiar şi ciocanul cu care a sevârşit omorul, a povestit pe larg întâmplarea. El spuse, că şeful seu ’l-a insultat, el ’i-a răs­puns şi au început să se sfădească. La urmă când şeful să se întoarcă cătră cassă şi cu spatele cătră el, a apucat ciocanul din apro­piere şi ’l-a lovit în cap, a luat apoi un cu­ţit, pe care ’i­’l-a împlântat în inima advoca­tului. După aceea a spart cassa, din care a scos mai multe hârtii de valoare ascunzân­­du-le­­sub un teanc de scrisori din cancelarie, vrend să-’i dee prin asta omorului un colorit de omor făcut pentru jaf şi astfel se decline noU oi no vjaî­ oc ouo­ Iţiune. C&nd ascultarea s’a făcut şi pe acusat, ’l-au condus poliţiştii, poporul indignat, adunat în giurul lui a vrut să dee năvală asupra lui, poliţiştii însă ’i-au împedecat.♦ La Bucureşti s’au trimis din Negri­­leşti lucruri de mână prin d-na Domnica Jug­a, preoteasă, şi anume: dela domnia-sa, Regina Olteanu, Anica Vlad, Ludovica Budu, Maria Pogea şi Anica Prodan. — D-şoara Elena Monda din Valea­ Bărgăului a trimis la București două şter­gare frumoase pentru tombola martirilor noştri. * TRIBUNA 1/13 Februarie 1895 Pag. 101 Din public.*­ Dare de seamă și mulţumită publică. Din incidentul petrecerii din preseara anului nou „Reuniunea femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Să­­cele" a primit următoarele suprasolviri şi con­­tribuiri benevole în favorul fondului său: De la următorii: Zoe Conţescu şi F. A. câte 10 fl., Elena A Popovici 6 fl., G Simay, Diamandi Manole, Dr. N. Şerban, Dr. E. Me­­ţian, A. Perşinariu (Buzău), Horváth, Schütz, Bi­ţa Popea (Brăila) şi Tache Stănescu câte 4 fl., N. N., I. N., Bidu, Irina Birea, Elena Săbădean, M. G. Stănescu, Gugenberger, V. Muntean, V. Oniţiu, Spuderca şi Temesvári şi Baronesa Carais câte 3 fl., N. Mocan, Cleo­patra Şafrano, I. Simay, I. Temesvári, Em. Mihalovici, N. şi I. Ciurcu, Maria Dr. Baiu­­lescu, N. Sustai, S. T. Spuderca, I. Lemănyi, A. Bârsan, St. Carapen, Maria St. Stighe, G. Chelar şi A. Vlaicu câte 2 fl., D. Făgârăşan 1 fl. 50 cr., Catinca Puşcariu, Maria Popea, Elena T. Bleblea, Zoe Demian, G. Zănescu, Elena Baiulescu, Nepoţii D. Erem­ia, Elena G. loan, I. Ţipu, Emilia Sand­ali, Elena Mun­tean, Sofia Senius, Eufrosina V. Bidu, Zoe Petric, Maria D. Muntean, Carolina Ciurcu, Maria Lupan, N. Bogdan, Dr. D. Pop, I. C. Panţu, Dr. I. Blaga, I. Vlaicu, subb­locot. Patiţa, G. László, N. N . P. Dan, Vict. Giagia, P. Pop, Tárczai şi Otilia Bicu câte 1 fl. N. N. şi Eug. Nicolenescu câte 50 cr. Prin colecta d-nei Maria Popea, de la următorii domni şi doamne: Elena Filitis, Ba­­laşa Blebea şi D. M. Bragadir (Bucureşti câte 20 franci, St. Blebea (Bucureşti), I­­. Popea (Brăila) câte 5 franci şi Stelian Stetiu (Plo­ieşti) 5 fl. Prin doamna Maria Belu dela urmă­torii domni şi doamne: P. I. Bancotescu şi Aurora Perlea (Brăila) câte 20 franci. D. Ne­grean (Bucureşti) 5 fl. şi Aneta G. Păltănean (Brăila) 1 fl. Prin d-na Otilia Bidu, dela dl G. Bidu (Bucureşti) 40 fl. Prin dl Petru Ionaş din Timişoara dela următorii domni şi doamne: Zeno Mocsonyi de Foen 5 fl., Maria de Mocsonyi 2 fl., Em­. Ungurean 1 fl. şi Petru Ionaş 2 fl. Peste tot s’au încassat la această petrecere 516 fl. 63 cruceri, spese: 212 fl. 58 cr., rămâne ve­nit curat: 304 fl. 05 cr. Exprimăm tuturor acestor binefăcători mulţumită sinceră, împlinim o prea plăcută datorinţa când şi pe această cale adresăm recunoştinţă şi mulţumită: a) Comitetului alangiator, dlor V. Oniţiu, G. Chelariu, Dr. E. Meţian, St. Mihalovici, Gr. Birea, A. Vlaicu, I. C. Panţu, Dr. Gh. Pop, N. Bogdan, N şi I. Ciurcu, care au con­tribuit prin deosebitul lor zel şi exacta lor îngrijirea la reuşita frumoasă şi demnă a pe­trecerii; — şi b) Domnilor şi doamnelor: Dumitru La­padat, Petru Comşa şi Maria Dr. Maier (Să­­lişte), Nic. Băeşan (Bucium-Isbita), Vasile Blaga (Lancrăm), Ana Filip, Elvira Pop, Ma­ria David şi Elena David (Abrud) şi Zacheia Sasu (Blăjel), care au potenţat splendoarea petrecerii noastre trim­iţându-ne frumoase cos­tume naţionale, ce representau portul româ­nesc din ţinuturile d-lor. Braşov, 22 Ianuarie st. v. 1895. Pentru comitetul reuniunii: Elena G. loan, Dr. I. Blaga. v.­preşedi­na, secretar. Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primeşte răspunderea SER­VICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.) New-York, 10 Februarie n. în întreagă ţeara Statelor­ Unite bântue un frig teribil. Mulţi în­gheaţă. Arco, 11 Februarie n. Arch­iducele Albrecht tot e încă bolnav, totuşi însă starea Alteţei Sale nu da loc la îngrijiri. (De astăzi.) Budapesta, 12 Februarie n. „Bu­dapesti Közlöny“ publică numirea baronului Orczy, ca Judex Curiae, a contelui Andrássy Aladár, ca came­­rier­ suprem; a foştilor deputaţi Divny, Döry Emerich, Ivánka János şi Latinovits, ca membri pe vieaţă ai Casei Magnaţilor; a consilierului ministe­rial Grenzenstein, ca secretar de stat la ministerul de finanţe. Arco, 12 Februarie n. îmbolnă­virea cea nouă a archiducelui Albrecht este aprindere de plumâni. Aflarea Al­teţei Sale este îndestulitoare. Sofia, 12 Februarie n. Consiliul de miniştri a hotărît a primi punctul de vedere austro - ungar în afacerea acci­­selor. Bibliografie. Anunţ literar. Subscrisul adus la cunoştinţă publică, cu am gata pentru tipar următorul opşor din literatura poporală: „Lira Bănatului*, balade poporale române din gura poporului bănăţan. Acest opşor conţine, afară de Introdu­cere, 27 balade şi anume: 1. Tinerel voinic, 2. Mârza, 3. Tanislav, 4 Marcu lagărul, 5. Iancu şi Lena, 6. Iovan Iorgovan, 7. Iancu Săbiancu, 8. Voinicul Vălean, 9. Ienăşel cel frumuşel, 10. Fratele şi sora, 11. Ficiorul lui Dămian, 12. Voinicul blăstămat, 13. Mândra şi hoţul, 14. Voichiţa, 15. Ianăş Gulianăş, 16. Gruia copilul, 17. Iancul Jianul, 18. Gruia lui Novac, 19. Lină Rusalină, 20. Blăatămul mândrei, 21. Patima lui loan Stoia, 22 Jalea Bradului, 23 Crăişor cu mult dor, 24. Fata de general, 25. Din Constantin şi Român, 26. Sila Sumăndila şi Dălea Dămian, 27. Rusalin­a lui Dămian şi Lena dela Mâidan. Acest opşor ar da 10—12 coaie tipărite şi e gata de a se pune sub tipar­e spre care scop caut un editor. Cine ar voi a reflecta la această între­prindere este rugat a se adresa subscrisului în Valeadeni până la 15 Martie a. c. v. Cu stimă George Coltand, învăţător în Valeadeni u. p. Caransebeş, com. Căraş-Severin. Invitare la abonament. Cu 1 ianuarie 1895, sa început un nou abonament la „VATRA“. Foaie ilustrată pentru familie, care întră in al II-lea an al existenţei sale. Toată presa românească s’a exprimat ndeosebi favorabil pentru această excelentă revistă, care a ajuns lotul rang în literatura beletristică românească. Anul I, al „Vetrei“, este o dovadă ne­­îndoelnică de inştiinţele ce­­şi-au dat, atât redacţia revistei, cât şi librăria editoare a presenţa familiilor româneşti, cea mai instruc­tivă, mai variată şi mai plăcută lectură. Scrierile originale ale domnilor I. Sla­vici, Caragiale, Goşbuc, Tr. Demetrescu, St. Basarabean, Dulfu, Elisaveta Doamna, Necu­­lai Iorga, S. Fl. Marian, G. Murnu, V. D. Păun, Russu Şirianu, I. G. Sbiera, D. Stăin­­cescu, etc., etc. precum şi traducerile admi­rabile din cei mai celebri autori moderni străini. Ilustraţiile splendid reuşite, dintre care cele mai multe originale Grija cea mare în alegerea materiilor de cetit potrivite pentru familii; luxul şi eleganţa cu care se tipă­reşte ; preţul relativ ieftin (4 coaie mari 4­ hârtie extra-velină, tipărite cu cerneluri de­­ lux şi un colori), fac ca „ Vatra“ să fie cea­­ mai respândită şi mai cetită foaie în­ familii.­­ Apare de 2 ori pe lună, în fascicule întregi de câte 4 coaie mari. Pentru Austro-Ungaria abonamentul pe un an costă fl. 12, pe V, an costă fl. 6, pe 10 an costă fl. 3. Abonaţii cei vechi, sunt rugaţi a trimite neîntârziat costul abonamen­­tului, la librăria editoare mai jos semnată, care cei care doresc a se abona acum, sunt rugaţi se binevoească a trimite odată cu abo­namentul şi costul pentru timpul cât voesc a se abona, căci „Vatra“ nu se trimite, decât celor cari plătesc abonamentul înainte, abo­namentele se trimit cu mandat poştal la Librăria Şcoalelor C. Sfetea, Bucureşti. Colecţiuni complete ale anului I. se mai găsesc în deposit, cu 12 fl. broşate şi fl. 13 legate luxos. Călindarul zilei: 1/13 Februarie 1895. Iulian: S. Mc. Trifon. Gregorian: Benigna. Soarele: răsare 8.02 apune 4.17 m. Buletin meteorologic. Sibiiu, 11 Februarie n. 12 ore dimii­eaţa. Din ţeară 9 Febuarie n. 7 ore dimineaţa. Teatru orâşenesc. Mercu­rii. In 13 Februarie 1895: „Madame Sans-Géne“. Presiunea atuiosf. In mm. (Mediul lunar 127.1) Temperatura după Celsius Maximul și mi imul de temperaturi Direcția ventului Observată Diferența din preziuă 723.3 —4 5 —4 8 -1­0.8 —ti 8 so Stațiun­ile Budapesta . Sătmar . . Cluj . . . Orșova . . Arad . . Panciova . Presiun. atuiosf. In mm. 758 760 756 750 759 75-1 Tempera­tura Celsius 5.8 3.1 4.2 2.0 47 5.3 Ventul direcţia tăria VO SO M­ O M­ Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Feb. n. 1859. SSminţe r r­âu 3 S O a Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ ,, „ Bacîca ,, Grâu ung, de Nord,, SSminţe, vechi ori noue 75 5 "5 75 75 75 Preţul per 100 chilogr. dela pini Preţul per 100 chilo dela piui 76 76 76 76 76 76 Sâcară Orz Oves Cucuruz (porumb) o Meiu Hrişcă „.9 m g * s 35 " Grâu ii Cucuruz ii Ovea Soiul de nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu Cualitate* per Hect. de).. t i§—Ti'rt.î5 Prețul per 100» chilogr. Sept.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-Iun. Iulie-Aug. Mart. Apr. Oct. 60—62 62—64 65-66 89—41 76 75 5.­­0 6.30 7.15 5.90 6.­­6.20 panii 5­.0 6.15 680 8.16 6.30 6.05 6.80 ..3 3 ° «8 6.92 6.56 6.25 6.04 Producte diverse Soiul Sem. de trif. ii Oleu de rap. Uns. de porc » Slănină lî Seu Prune Lictar­ii Miere­i» Ceară Spirt Lucemnă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau brut Drojdiuţe de spirt § 8.1 6.94 6.52 6.26 6.04 Cursul dela panit 40. 59.— 48.25 41.50 47.— 16.— 14.— 52.­ 67.— 48.75 12.­ 48. 15.60 14. 0 Cursul pieţii din Sibiiu. Din 13 Februarie n. 1895. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.88vând. 9.90 Lire turcești .... 11.15» 11.20 Imperiali......................... • ii 10.10 ft 10.13 Ruble rusești .... • i 1.32 ii 1.32 Bursa din Budapesta. Din 10 Februarie n. 1895. Renta de aur ing. 6°/#................................................... „ de aur ung. 4°/..........................................126.— „ ing. val. col. 4*/............................................99.10 împrumutul căilor ferate ung...............................128.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................126.76 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................103.25 Bonuri rurale ing................................................. 98.25­­ ., croate slavone..........................98.­ Obligațiunile de ap. regaliilor....................................100.50 împrumut cu premiu ing.........................................159.60 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 145.­ Renta de hârtie austriacă.........................................100.50 „ de argint austriacă.........................................100.50 „ de aur austriacă..............................................125.50 Losurile austriace din 1860 ...............................♦__.__ Acţiunile băncii austro-ungare.......................... 1060._ „ „ de credit ung.............................—._ » jî jj jj austr..........................—.— Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“..............................................................101.­ Argintul........................................................................... Galbeni Împărătești.............................................. 5.84 Napoleon­ d’ori.................................................... 9.84 Mărci 100 imp. germane..........................................60.75 Londra 10 Livers sterling­....................................124.10 Bursa de Viena. Din 10 Februarie n. 1895. Renta de aur ung. 6a/0...............................................__ jj jj jj jj 4°/o........................................125.15 Renta ung. v. c. 4°/................................................. Împrumutul căilor ferate ung.............................128.5 ) Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................125.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................103.40 Bonuri rurale ing........................................................98.20 „ „ croate-slavone......................................... împrumut cu premiu ung........................................160.— Losuri pentru regularea lisei și Seghedin. . 145.— Renta de hârtie austriacă........................................100.35 ,, „ argint austriacă.........................................100.45 „ „ aur austriacă.........................................125.75 Losuri austriace din 1860 ..........................................__ Acțiunile băncii austro-ungare.......................... 1065.1 „ „ de credit ung............................. 605.50 ,1 „ de credit aust..........................416.60 Argintul............................................................. . Galbeni Împărătești.............................. 5.83 Napoleon d’ori........................................................ 9 86 Mărci 100 imp. germane..........................................60.84 Londra 10 Livres sterlingi....................................1S8.80 Bursa de București. Pentru redacție și edituri responsabil: loan Ciont«* Proprietar: T. 1.1 viu Albiul, Cassa. 100 87 09'/, 100'/, 87«/, I Agio Din 19 Ian. v. — 4 ore p. m. Renta rom. per 1875 5% Renta română amort. 5“/0 Renta (Schuldverschreib) . Oblig. de stat C. F. R. 6°/. . Renta rom. (Rur. conv.) 6°/. . împrumutul municipal 5°/0 Scrisuri func. rurale 5% . Scrisuri func. rurale 7% . Idem urbane l)°l0............................. JJ JJ 8°/o..... „ „ B •/. .... Banca­ Naț. (100 lei vers. intr.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.). Soc. rom. de reasig......................... Socr. de cou (250 lei vărs.) . Oblig. Cassei Pensiunilor . Agio.................................................. Schimb. Londra 3 luni............................. „ cek.................................... Berlin 3 luni. . . . . „ cek Paris 3 luni.................................... jj cek.................................... Viena............................. 102 87 1468 420 437 118 106 280

Next