Tribuna, aprilie 1895 (Anul 12, nr. 74-98)

1895-04-14 / nr. 84

Pag. 336 Sibiuu, Vineri, Nr. 84 TRIBUNA 14/26 Aprilie 1895 cu totul 48.682 (61%), dela 12—15 ani, copii 7243, copile 6138, cu totul 13 381 (45%). Suma tuturor copiilor obligaţi a fre­­cventa şcoala a fost 107.953. Suma tuturor copiilor cari au frecventat școala in semestrul 1, a fost 67.874 sau 62°/o-Suma tuturor copiilor cari au fre­cventat şcoala la semestrul al II-lea a fost 62.013 sau 57%, în comparaţiune cu anul şcolar 1892—93 se arată la cei obligaţi a frecventa şcoala o creştere de 3604, la cei cari au frecventat şcoala o creştere de 2781 mn semestrul I­, şi o creştere de 1289 in semestrul al II-lea. * Numărul şcoalelor. Archidiecesa are 1245 comune bisericeşti anume 940 matre şi 305 filii. Dintre acestea susţin şcoala proprie 727 matre şi 16 filii, cu totul susţin şcoale 743 comune bisericeşti. Nu sus­ţin şcoale proprii 213 matre şi 289 filii, cu totul nu susţin şcoale proprii 502 comune bi­sericeşti. Invâţătorii. Numărul total al învăţătorilor e 887. Dintre aceştia sunt definitivi 441, provisori 446. în comparare cu anul trecut num. învă­ţătorilor s’a redus cu 17. * Stipendii. Cu începutul anului şcolar 1894—95 au devenit din fondurile archidiecesane vacante următoarele stipendii: I. 2 stipendii de câte 500 fi., din fun­­daţiunea episcopului „Moga“ pentru ascultătorii de filosofie sau de drept. II. Un stipendiu de 100 fi. şi altul de 60 fi. din fundaţiunea „Francisc Iosif“, pen­tru ori­ce facultate. III. Un stipendiu de 100 fi., din fun­daţiunea „Cologea“ pentru studenţi de ori­ce categorie. IV. Un stipendiu de 50 fi. din funda­ţiunea „Perovici“ pentru studenţii de şcoalele medii. V. 20 de stipendii de câte 60 fi. pen­tru elevii din despărţămâ**”­ a­ se­minarului nostru archidie­­— . Stipendiile s’au Împărţit in urma con-­­ cursului, şi de present toate sânt ocupate. * Conferenţele învâţâtoceşti. Conferenţele Învăţă- ceşti s’au ţinut in­­tr’una cu reuniunile învăţatore; mai ce seama in timpul feriilor de vară Sinodul din Arad. (Coresp. puri, a­­Tribunei“)­­(Urmare). Aceste cumpărări nu numai asigură mai bine capitalele investite, şi procente mai bufn­e, dar’ mai contribue şi la ridicarea încrederii poporului în noi înşine, văzând că şi biseric­­­a are realităţi, ca şi alte biserici din patrie. Cătră aceste a mai venit în administra­ta diecesei si rămând mutaţiuniî­ Tudor app vre o j2oo jugăre. Afară de aceste realităţi, după datele ce avem, în cursul celor 10 ani din urmă, s’au procurat in mai multe parochii 12977a jugăre de pământ cu circa 150 fi, jugărul, , în valoare de 194,550 fi. în asemenea măsură îmbucurătoare s’au sporit şi fundaţiunile de stipendii în cei 20 de ani din urmă, mai ales prin cele două fun­­daţiuni mai însemnate, a fericitei Elena G. Birta, şi a fericitului Teodor Papp, aşa, că pe când diecesa mai nainte cu 20 de ani nu dis­punea decât de un singur stipendiu din fun­daţiunea Paffy, astăzi dispune de 3 stipendii diecesare de câte 400 fi., de 12 stipendii de câte 200 fi. şi de alte 30 de câte 50 până la câte 300 fi, de tot data de 4­5 de stipendii. în anul trecut 1894, s’au ameliorat le­­file inveţătoreşti, ridicându-se la minimul de 300 fi. prescris de lege mai peste tot un die­­cesă cu excepţiunea unor parochii de tot mici şi sărace, cari au rămas avisate la ajutorul diecesei. în decursul celor 20 de ani din urmă, s’au zidit 104 biserici nouă, şi s’au reparat 205 dintre cele vechi. S’au zidit 150 şcoale nouă şi s’au repa­rat 84 din cele vechi. Astfel şcoalele noastre Încă s’au sporit in mod îmbucurător, căci pe când Înainte cu 20 de ani, aveam numai 503 şcoale, astăzi avem 653, prin urmare un spor de 150 şcoale, şi de tot atâţia învăţători, prevăzuţi cu dotaţiunea recerută. Şi ceea­ ce este şi mai imbucurătore, că pe lângă toate cercările şi năcazurile, până acuma n’am perdut nici una din şcoalele noastre confesionale. în asemenea mod Îmbucurător s’au spo­rit şi capitalele bisericeşti şi şcolare, atât în diecesă, cât şi în centru, căci astăzi avem In diecesă: 956 559 fi. 123.948 „ 45 capitale bisericești . . capitale școlare . . . Valoarea celor 1297% jugăre pământ procu­rate pentru biserică a 150 fl.­­ . . . . Cătră acestea adăugând spesele zidirii celor 105 biserici noue, cu câte 7000 fl. . ... apoi spesele reparării celor 205 biserici â 1000 rrf. . . 205.000 Deasemenea și spesele zidirii celor 150 școale noue, cu câte 2500 fl. una, în sumă de — apoi aie celor 84 școale reparate cu 500 fl . dau suma de:lî,632X157 fl.~45 Din care detrăgând ca­pitalul de ... . 580.786 ce s’a aflat înainte 20 de ani, astăzi cr. 375.000 42.000 de se arată un spor de­­ 2.051.271 în centru la diecesă avem astăzi capitalul tuturor fondurilor de . . . Dacă vom adauge spe­sele zidiri seminariului şi ale alumneului nu­mai cu...................... Spesele zidirii casei de chirie din dreapta bise­ricii catedrale numai cu 30.000 anal , zidirea reşedinţei m ■ mi '- • «*» și cumpărarea caselor de cancelarii consisto­riale numai cu . . 30.000 cr. reese suma de: 1.079.861 „ Din care detrăgând capi­talul fondurilor diece­sane ce se afla la 1875 194.550­­ — 735.000 „ — 919 861 „ 84 100.000 „ — 05 40 Literatura istorică la Români pe anii 1892—3. De Nie. Densuşianu. (Urmare şi fine). Istoria nobilimii. Dela păharnicul din Moldova C. Sionu, a rămas o archontologie a Moldovei, scrisă în timpul dela 1844—56. Această archontologie însă conţine numai işte scurte notiţe asupra familiilor boiereşti­­ secolul al 18-lea şi al 19-lea. Pentru luna mai veche a nobilimii din Transilvania ş, Ungaria are o deosebită importanţă istoria rală a nobilimii române din Transilvania. Mariu a publicat mai multe date istorice avitoare la familiile mai vechi şi mai nouă nobililor români din Transilvania. Böjthe a dat într’o lucrare notiţe asupra familii­­nobile din regiunea Streiului în Transil­­via. Lucrarea are totuşi greşeala, cu toate ceste familii nobile (de origine ronţinâ) sânt resentate ca maghiare. Asupra nudelor de ersoane la Etrusci şi la Români, aved­ câteva studii de însemnat Eraldica. Cu istoria eraldicei (Munţi uiei şi Moldovei) din secolul al 14-lea până în present s’a ocupat P. V. Năsturel. Istoria culturii. Profesorul Urechiă a publicat două volume, relativ la istoria şcoa­­lelor române din anul 1800, cu o întoe­cere asupra istoriei culturii Românilor de secolul al 19-lea. Un nou mates­tru istoria instrucţiunii române în secolul al 18-lea şi al 19-lea a publicat Erbiceanu. Asupra stării actuale a instrucţiunii în Româ­nia ne dă lămurire Anuarul ministerului ins­trucţiunii publice şi cultelor. Profesorul Al. Densuşianu a făcut o ochire asupra caracte­rului teatrului în România din anul 1830 până în present. Istoria comercialul. Wolff s’a ocupat cu însemnătatea navigaţiunii pe Olt. Ministerul român de finanţe a publicat un tablou gene­ral asupra comerciului României cu ţerile străine în al doilea semestru al anului 1891, şi afară de aceasta şi statistici lunare asupra comerciului în anul 1892 şi 1893, semestrul ântâiu.­­ Limba şi literatura română. Din ma­rele dicţionar poporal al Românilor, cam în urma iniţiativei şi cu sprijinul regelui 9­1 rol se lucrează de academicianul B. P. Harrău, s’a terminat volumul al doilea şi a apărut primul fascicol al volumului al treilea Pop ne-a dat un studiu asupra limbii şi literaturii române în secolul al 19-lea. Chrestomaţia română a lui Gaster publicată In Lipsea a fost supusă de eruditul profesor Ar. Densu­şianu la o serioasă analisă critică îrin care a arătat, că Gaster nu cunoaşte limba română, seu e plin de explicări falsei şi imaţie chiar textele­­ din Sineanu a i lo­ială. Academicianul Quintescu s’a rostit în sinul Academiei­ Române asupra lucrării lui Şăi­­neanu, că ea nu conţine nimic nou pentru studiile olologice, afară de acestea cu scrierea lui Şărnianu este tendenţioasă şi lipsită de critică la ce atinge publicaţiunile linguistice ale scriitorilor în vieaţă. Academicianul Haş­­dău a studiat în scrierea sub titlul „Elemen­tul femn­esc în limba română“ remarcabilul fenomen linguistic, după care femeile române din Moldova rostesc silabele bi, pi şi mi, ca ghi, ki şi ni. Academicianul Marian a făcut Academiei­ Române un raport asupra descope­ririi unui alt manuscript (al unei psaltiri), care­­ presentă acelaşi fenomen ca codicele Verone­­ţianu şi Psaltirea Scheană, adecă schimbarea lui n­ou r l între două vocale. Câteva probe fie limbă din acest manuscript se­ pot vedèa în analele Academiei­ Române. ^Istoria literaturii române publicată de Rudolf a fost judecată ca o operă lipsită de critică şi tendenţioasă. Alte htcrări în domeniul imbii şi literaturii sânt însemnate mai jos. Biografii. în anul 1893 a murit G. Bariţu­, cel mai mare publicist al Românilor în acest secol. Mai mult de o jumătate de secol el a lucrat fără preget prin presă pen­tru imbegarea şi consolidarea naţiunii române In general, şi a exercitat­ o mare influenţă asupra instiinţelor cultura­le ale tuturor Ro­mânilor şi îndeosebi asupra stării politice a Românilor din Transilvania. în etate de 77 până la 79 de ani el a scris incă trei volume I­­ încă asupra istoriei Transilvaniei din secolul al 18-lea şi al 19-lea, în timpul din urmă el a fost preşedinte al Academiei­ Române de ştiinţe şi a societăţii române de cultură din Transilvania Spre amintirea activităţii sale literare,­­i­ s’a bătut de Academia­ Română o medalie comemorativă. Alte biografii ale scriitorilor români renumiţi şi ale autorilor sânt notate mai în jos: Mitologia română, Poesia poporală, Obi­ceiuri, Datini, Superstiţiuni, Basme. Profe­sorul Al. Densuşianu a scris cu o mare eru­­diţiune asupra refrenului colindelor române (Lerum Doamne, Doamne Leru) şi este de părere, că sub acest Ler s’ar înţelege Jupiter mitologiei române şi a moravurilor şi datine­­lor Românilor se pot găsi în „Revista critica­­literară“, care apare în Iaşi sub direcţiunea eruditului prof. Al Densuşianu. O altă re­vistă „Şezătoarea“ se ocupă simplamente cu adunarea de literatură poporală nescrisă şi cu o descriere a obiceiurilor şi datinelor ro­mâneşti. Alt material de formule de des­cântece de medicină poporală, de obiceiuri la nunţile de superstiţiuni, de rugăciuni popo­rale, de basme, de poesie poporală, se pot găsi însemnate mai în jos. Macedo-Românii. Studiul poporului ma­­cedo-român și al limbii sale a făcut în acești ani progrese satisfăcătoare. Weigand ne-a Liber al Românilor. Tot el ne-a dat un in­­vitat o instructivă cercetare asupra limbii Ro­­teresant studiu asupra colindelor române în Rănilor din Vlocho-Meglen. Tot el ne-a dat comparaţiune cu himnele vedice, într’un alif neşte not­e asupra celor 38 sate româneşti studiu profesorul Al. Densuşianu a discutat cuvântul iertarii, cel din urmă mare ospăţ la nunţile româneşti, şi este de părere, că acest cuvânt ar fi identic cu oscicul tefurum­ sa ■ crificiu. Deasemenea el a scris asupra credinţei poporale într’o vrăjitoare rea numită „Gana“ şi pune acest nume în legătură cu divinitatea tracică Ganea. Academicianul Marian ne-a dat două mari lucrări asupra datinelor pop, român la naştere şi la moarte, şi aceste lu­crări formează două mine vaste pentru mito­logia şi vechiul rit român. Tot el ne-a dat o colecţiune foarte interesantă de deosebite vrăji şi descântece. Lucrări ştienţifice asupra Trad, de Peride Popescu. din Musakia, în mijlocul Albaniei. Burada a descris obiceiurile Macedo-Românilor la naş­terea copiilor, şi ne-a dat deasemenea şi o cunoştinţă asupra păstorilor macedo-români, cari mai nainte cu 10 ani stăteau pe munte' 13 timp în Bithinia, precum şi asupra satel­e de acolo ale aşa numiţilor Pistici (em­igr­at macedo-români). Papahagi a publicat o lecţiune de cântece de leagăn din Clissu Xvela, precum şi o colecţie de legende rale păgâne şi creştine. în fine avem de în­semnat de la Papahagi-Vurduna o descriere a d­osebitelor jocuri copilăreşti din Macedonia, cu 38 687 fl. 16 cf. apoi capitalul primit la 1884 din fondurile foste comune, cu 399.389 fl. 20% cr. . . . . 438.076 fl. 3­30/a cr. Şi în centru la diecesă resultă un spor de . 641.795 fl. 47V, cr. afară de ce s’a sperat pentru susţinerea or­ganismului şi a institutelor diecesane. (Va urma.) * Arad, 12/24 Aprilie 1895. Marţi, la 4 ore p. m. deschizându-se şe­dinţa a IlI-a, înainte de toate se verifică pro­tocoalele şedinţelor I. şi II. Urmează mai departe referata comisiei epitropeşti prin raportorul seu Dr. Ioan Suciu. în genere raportul senatului epitropesc dovedeşte o în­florire îmbucurătoare a stărilor materiale, dar, cu toate acestea a trebuit să se constate, că dintre toate senatele senatul epitropesc oferă mai mult material de obiecţionare cu privire la satisfacerea datorinţelor impuse. Şcoala de fetiţe din Arad din incidentul raportului epi­tropesc a fost obiect de interesantă discuţie, din care resultă, că această şcoală încă nu­­şi-a aflat ogaşul cel natural, pe care trebue să înainteze. In şedinţa a IV-a deschisă Mercuri la 10 ore a. m., domnul deputat V. M a n g r a face propunerea, că sinodul să provoace pe domnul deputat Petru Truţa, să voteze sau pentru cercul Halmagiului, sau pentru cercul Aradului, unde încă nu este verificat, deoare­ce domnia­ lui a fost ales în ambele cercuri. Propunerea se dă comisiei verifică­­toare spre opinare. Urmează la ordinea zilei raportul co­misiei școlare prin referentul Paul Rotar. Raportul comisiunii constată o activitate ener­gică şi plină de zel a senatului şcolar şi pro­voacă pe consistor, ca să vegheze şi de aci nainte asupra desvoltării organice a învăţă­mântului din eparchie. Un resens viu a deş­teptat în sinod constatarea, că ostilităţile gu­vernului faţă de şcoalele noastre nu voesc să mai încete. în urma acestor constatări de­putatul Vasile Goldiş face propunerea, că în faţa atacurilor sistematice ale organelor puterii statului faţă de şcoalele noastre, sino­dul eparchial să facă şi din partea sa o de­­monstraţie doamnă şi energică la guvern, nu care să se arete, cum şicanele organelor sale pot contribui la sguduirea cre­dinţei poporului nostru în scutul acestei patrii, pentru care îşi dă avutul şi sângele seu. I­a tildeimcul domnului deputat Vin­ce­nţiu Babeş­ decât filp asupra acestei pro­puneri se amină pentru tată şedinţă din mo­tiv, că astfel de hotărri recer o chibzuire înţeleaptă. După------ incident refereator - l­u I Rotar ceteşte raportul senatului şcolar de la consistorul din Oradea-mare, care fără obser­vări esenţiale să ia la cunoştinţă. Sinodul din Caransebeş. Caransebeş, 22 Aprilie 1895. Şedinţa primă, în Dumineca Tomii s’a deschis şi sino­dul eparchial al diecesei­­Tansebeş. F.37 Sfinţia Sa părintele episcop Nicolau Popea, a celebrat sfânta liturgie în biserica catedrală, precum şi parastas pentru adormiţii în Dom­nul archierei şi mecenaţi, apoi în presenţa alor 36 deputaţi, a deschis sinodul în sala mare a edificiului comunităţii de avere prin o călduroasă şi binesimţită vorbire. Făcând du­reroasa împărtăşire despre încetarea din vieaţă a mult meritatului şi regretatului archiepiscop al Bucovinei, Dr. Silvestru Morariu-Andreie­­vici, roagă sinodul, ca prin sculare să dee expresiune condolenţei sale. După care pă­rintele archimandrit F. Musta face propunerea să se trimită consistorului archidiecesan din Cernăuţi o adresă de condolenţă separată, care sinodul, primind propunerea, însărcinează o comisiune de trei cu executarea. Se trece în fine la ordinea zilei, şi să împart diferitele acte consistoriale între comi­­siuni. Se dau cerutele concedii şi şedinţa se încheie. Şedinţa a doua. Se ceteşte protocolul şedinţei prime şi se autentică. Se pune la ordinea zilei raportul comi­siunii verificătoare, şi se verifică noii deputaţi. La locul acesta, din incidentul alor câteva proteste contra nimicirilor volnice de proto­coale prin preşedinţii de scrutiniu, Prea Cuvio­­şia Sa dl archimandrit Filaret Musta, propune ca să se poată ordina pe viitor cer­cetare disciplinară şi în contra acelor comisari de alegeri, cari resping protocoalele electorale , fără motiv, atunci când acelea nu le convin. Urmează raportul comisiunii bisericeşti. Raportor Dr. Georgiu Popoviciu, proto­popul Lugoşiului. Se ia la cunoştinţă raportul despre miş­carea poporaţiunii în diecesă. Din acest ra­port constat numai faptul trist, ca numărul credincioşilor cari trăesc în concubinaj, lipsiţi de binecuvântarea bisericească, s’a înmulţit în anul trecut în întreaga diecesă cu 390, car’ faţă de acest fapt regretabil, sinodul nu a luat nici o hotărîre de îndrep­tare ori împedecare. S’a luat însă act şi despre aceea, că con­ducătorii comitatului Timiş au dat tot spriji­­nul posibil organelor noastre, cari au lucrat pentru stîrpirea concubinajelor. Rugarea preotului Novacovici din Gârbo­­veţ (care este lipsit de vedere) pentru darea unui ajutor — se dă consistorul deliberare. Tot­ la consistor se trie cererea de asemenea natură a preotului Ni­­culae Jurca din Cireş O discuţie mai animată s’a născut asu­pra afacerii bisericii numite „Călugăra“ din Ciclova-montană. Membrii comitetului parochial au cerut dela sinod decretarea acestei biserici de mă­năstire, ffî înzestrarea ei cu un călugări. Alţi credincioşi care au cerut tragerea în­­:*? cetare disciplinară a preotului dela această biserică cu numele Buf­an. Din istoricul acestei biserici se vede, că e zidită pe locul unde vieţuise un pustide cu temere de Dum­nezeu. Biserica din întrebare adevărat că este foarte acomodată pentru a fi prefăcută în mă­năstire, şi episcopul şi consistorul diecesan încă doresc înfiinţarea acestei mănăstiri, pe­­decă este numai împregiurarea, este zidită pe loc străin, pe teri­­tăţii de căi ferate din Oraviţa, propune exmiterea unei comisiuni ditarea chestiunii cu îndrumarea, d­­ăiiuul ÍÍÍraP°rt­ Im cât priveşte purtarea preotului de actul Buf­an, se cons­tată a fi corectă. La obiect vorbeşte părintele episcop die­­cesan, care declară chestiunea mănăstirii de foarte însemnată şi din punct de vedere bi­sericesc mai înalt; promite a se duce în per­soană la faţa locului şi a se interesa de ches­tiune; apoi vorbesc mai mulţi deputaţi, cons­tatând toţi necesitatea înfiinţării acelei mă­năstiri, care ar avă menirea de a pun stavilă peregrinării credincioşilor noştri pe­­ mănăstiri de lege străină cum este: Maris R a d n a! Se primeşte propunerea comisiun­ii se exmite o comisiune care să studiez causa până la anul. Şedinţa a Ill-a. La ordinea zilei raportul comisiunii şco­lare. Se propune, ca pe viitor să se amit­tească în raportul consistori daca sânt ş­techeţi la toate şcoalele şi daca se cererea­ biserica din partea şcolarilor ? Să s rapor­teze câte biblioteci parochiale sânt în deces şi câţi copii săraci s’au prevăzut cu cărţi* şcolare din partea comitetelor jx­­ i. n­e?! Se alege prin aclamat , de profesor semi­narial dl Petru Ion­escu. Se raportează, că condlusele aduse di partea sinodului din anul trecut, cu privir la înfiinţarea unui seminar, a unui curs pi­tic pe lângă preparandia diecesană, prt şi conclusul pentru reactivarea conferenţe învăţătoreşti, — consistorul nu le-a­­u executa. Comisianea propune, că impregiu­rarea aceasta sinodul să o iee cu „regrete la cunoştinţă şi se ceară consistorului inde­plinirea cond­uselor. Se naşte o desbaten înfocată, care se sfârşeşte cu înlăturarea „r­e­gretelor“ din­­repunere. Urmează raportul comisiunii financiare Raportul socotelilelor anului trecut se ia­­ cunoştinţă, socotelile se aproabă şi se dă absolu­torul. Se aduce însă conclus, ca suprae­rogate pe viitor consistorul se nu mai fac, fără ştirea sinodului. Inventarul şi bilanţul tipografiei şi al li­brăilei diecesane s’a aflat în perfectă ordine La propunerea comisiunii, sinodul oproabi în întregul seu cuprins preliminarul diecesan compus pentru anul viitor 1896. / / Rugarea comiinei Tolvadia, pentru ierta­rea unor restanţe, se dă consistorului sprn competentă deliberare. Restanţele diferite ale d­­cunoştinţă şi se indu... con­t­rul a fur­ii şi pe viitor ac­­ssărea lor. Tot • Stâu X CJ Kossuth Je­rnicz intrat nn ca d­tat în casa deputaţi!:" -être «clamaţiu»! pa­triotice". în St... timp a dus-o dopar­te. D- obiceiu dreptul r*• i? tw«i.v ** n etă după doi a 0’ il lege. K. , i drep­tul electoral în - o ui ne - ■ te fiindcă stânga ex gnversu usi­gurese au purtat iv­, s* ca-.«a st dr«?* u“ a aveatK.il, C» UI' cumva incidentul dela Dcbrițin cu rj"j be hunezut a nemet“ să aibă urmările cuviincioase pentru un agitator importat d­e ţeară st. tina şi­­,că cetăţean străin. Meritul dară, că Kossuth Feri , a ajuns aşa curând în casa deputaţilor, t •*» la partea cea mai mare al gu­vtkinului im­­guresc, ai cărui procurori pot netras dare de seamă de nimenea rosti dela tri­­buna justiţiei ungureşti, că lealitatea română dela 1848 şi 1849 este o ruşine, car’ răs­­cularea maghiară e glorie. Că meritul nu fără cuvânt se atribue în partea cea mai mare guvernului unguresc liberal se vede şi de acolo, că guvernul a su­ferit să cadă candidatul seu la alegerea dela Tapolcza­, numai ca Kossuth Ferencz se va rămână fără alîândai pentru casa deputaţilor

Next