Tribuna, aprilie 1895 (Anul 12, nr. 74-98)
1895-04-14 / nr. 84
Pag. 336 Sibiuu, Vineri, Nr. 84 TRIBUNA 14/26 Aprilie 1895 cu totul 48.682 (61%), dela 12—15 ani, copii 7243, copile 6138, cu totul 13 381 (45%). Suma tuturor copiilor obligaţi a frecventa şcoala a fost 107.953. Suma tuturor copiilor cari au frecventat școala in semestrul 1, a fost 67.874 sau 62°/o-Suma tuturor copiilor cari au frecventat şcoala la semestrul al II-lea a fost 62.013 sau 57%, în comparaţiune cu anul şcolar 1892—93 se arată la cei obligaţi a frecventa şcoala o creştere de 3604, la cei cari au frecventat şcoala o creştere de 2781 mn semestrul I, şi o creştere de 1289 in semestrul al II-lea. * Numărul şcoalelor. Archidiecesa are 1245 comune bisericeşti anume 940 matre şi 305 filii. Dintre acestea susţin şcoala proprie 727 matre şi 16 filii, cu totul susţin şcoale 743 comune bisericeşti. Nu susţin şcoale proprii 213 matre şi 289 filii, cu totul nu susţin şcoale proprii 502 comune bisericeşti. Invâţătorii. Numărul total al învăţătorilor e 887. Dintre aceştia sunt definitivi 441, provisori 446. în comparare cu anul trecut num. învăţătorilor s’a redus cu 17. * Stipendii. Cu începutul anului şcolar 1894—95 au devenit din fondurile archidiecesane vacante următoarele stipendii: I. 2 stipendii de câte 500 fi., din fundaţiunea episcopului „Moga“ pentru ascultătorii de filosofie sau de drept. II. Un stipendiu de 100 fi. şi altul de 60 fi. din fundaţiunea „Francisc Iosif“, pentru orice facultate. III. Un stipendiu de 100 fi., din fundaţiunea „Cologea“ pentru studenţi de orice categorie. IV. Un stipendiu de 50 fi. din fundaţiunea „Perovici“ pentru studenţii de şcoalele medii. V. 20 de stipendii de câte 60 fi. pentru elevii din despărţămâ**” a seminarului nostru archidie— . Stipendiile s’au Împărţit in urma con- cursului, şi de present toate sânt ocupate. * Conferenţele învâţâtoceşti. Conferenţele Învăţă- ceşti s’au ţinut intr’una cu reuniunile învăţatore; mai ce seama in timpul feriilor de vară Sinodul din Arad. (Coresp. puri, aTribunei“)(Urmare). Aceste cumpărări nu numai asigură mai bine capitalele investite, şi procente mai bufne, dar’ mai contribue şi la ridicarea încrederii poporului în noi înşine, văzând că şi biserica are realităţi, ca şi alte biserici din patrie. Cătră aceste a mai venit în administrata diecesei si rămând mutaţiuniî Tudor app vre o j2oo jugăre. Afară de aceste realităţi, după datele ce avem, în cursul celor 10 ani din urmă, s’au procurat in mai multe parochii 12977a jugăre de pământ cu circa 150 fi, jugărul, , în valoare de 194,550 fi. în asemenea măsură îmbucurătoare s’au sporit şi fundaţiunile de stipendii în cei 20 de ani din urmă, mai ales prin cele două fundaţiuni mai însemnate, a fericitei Elena G. Birta, şi a fericitului Teodor Papp, aşa, că pe când diecesa mai nainte cu 20 de ani nu dispunea decât de un singur stipendiu din fundaţiunea Paffy, astăzi dispune de 3 stipendii diecesare de câte 400 fi., de 12 stipendii de câte 200 fi. şi de alte 30 de câte 50 până la câte 300 fi, de tot data de 45 de stipendii. în anul trecut 1894, s’au ameliorat lefile inveţătoreşti, ridicându-se la minimul de 300 fi. prescris de lege mai peste tot un diecesă cu excepţiunea unor parochii de tot mici şi sărace, cari au rămas avisate la ajutorul diecesei. în decursul celor 20 de ani din urmă, s’au zidit 104 biserici nouă, şi s’au reparat 205 dintre cele vechi. S’au zidit 150 şcoale nouă şi s’au reparat 84 din cele vechi. Astfel şcoalele noastre Încă s’au sporit in mod îmbucurător, căci pe când Înainte cu 20 de ani, aveam numai 503 şcoale, astăzi avem 653, prin urmare un spor de 150 şcoale, şi de tot atâţia învăţători, prevăzuţi cu dotaţiunea recerută. Şi ceea ce este şi mai imbucurătore, că pe lângă toate cercările şi năcazurile, până acuma n’am perdut nici una din şcoalele noastre confesionale. în asemenea mod Îmbucurător s’au sporit şi capitalele bisericeşti şi şcolare, atât în diecesă, cât şi în centru, căci astăzi avem In diecesă: 956 559 fi. 123.948 „ 45 capitale bisericești . . capitale școlare . . . Valoarea celor 1297% jugăre pământ procurate pentru biserică a 150 fl. . . . . Cătră acestea adăugând spesele zidirii celor 105 biserici noue, cu câte 7000 fl. . ... apoi spesele reparării celor 205 biserici â 1000 rrf. . . 205.000 Deasemenea și spesele zidirii celor 150 școale noue, cu câte 2500 fl. una, în sumă de — apoi aie celor 84 școale reparate cu 500 fl . dau suma de:lî,632X157 fl.~45 Din care detrăgând capitalul de ... . 580.786 ce s’a aflat înainte 20 de ani, astăzi cr. 375.000 42.000 de se arată un spor de 2.051.271 în centru la diecesă avem astăzi capitalul tuturor fondurilor de . . . Dacă vom adauge spesele zidiri seminariului şi ale alumneului numai cu...................... Spesele zidirii casei de chirie din dreapta bisericii catedrale numai cu 30.000 anal , zidirea reşedinţei m ■ mi '- • «*» și cumpărarea caselor de cancelarii consistoriale numai cu . . 30.000 cr. reese suma de: 1.079.861 „ Din care detrăgând capitalul fondurilor diecesane ce se afla la 1875 194.550 — 735.000 „ — 919 861 „ 84 100.000 „ — 05 40 Literatura istorică la Români pe anii 1892—3. De Nie. Densuşianu. (Urmare şi fine). Istoria nobilimii. Dela păharnicul din Moldova C. Sionu, a rămas o archontologie a Moldovei, scrisă în timpul dela 1844—56. Această archontologie însă conţine numai işte scurte notiţe asupra familiilor boiereşti secolul al 18-lea şi al 19-lea. Pentru luna mai veche a nobilimii din Transilvania ş, Ungaria are o deosebită importanţă istoria rală a nobilimii române din Transilvania. Mariu a publicat mai multe date istorice avitoare la familiile mai vechi şi mai nouă nobililor români din Transilvania. Böjthe a dat într’o lucrare notiţe asupra familiinobile din regiunea Streiului în Transilvia. Lucrarea are totuşi greşeala, cu toate ceste familii nobile (de origine ronţinâ) sânt resentate ca maghiare. Asupra nudelor de ersoane la Etrusci şi la Români, aved câteva studii de însemnat Eraldica. Cu istoria eraldicei (Munţi uiei şi Moldovei) din secolul al 14-lea până în present s’a ocupat P. V. Năsturel. Istoria culturii. Profesorul Urechiă a publicat două volume, relativ la istoria şcoalelor române din anul 1800, cu o întoecere asupra istoriei culturii Românilor de secolul al 19-lea. Un nou matestru istoria instrucţiunii române în secolul al 18-lea şi al 19-lea a publicat Erbiceanu. Asupra stării actuale a instrucţiunii în România ne dă lămurire Anuarul ministerului instrucţiunii publice şi cultelor. Profesorul Al. Densuşianu a făcut o ochire asupra caracterului teatrului în România din anul 1830 până în present. Istoria comercialul. Wolff s’a ocupat cu însemnătatea navigaţiunii pe Olt. Ministerul român de finanţe a publicat un tablou general asupra comerciului României cu ţerile străine în al doilea semestru al anului 1891, şi afară de aceasta şi statistici lunare asupra comerciului în anul 1892 şi 1893, semestrul ântâiu. Limba şi literatura română. Din marele dicţionar poporal al Românilor, cam în urma iniţiativei şi cu sprijinul regelui 91 rol se lucrează de academicianul B. P. Harrău, s’a terminat volumul al doilea şi a apărut primul fascicol al volumului al treilea Pop ne-a dat un studiu asupra limbii şi literaturii române în secolul al 19-lea. Chrestomaţia română a lui Gaster publicată In Lipsea a fost supusă de eruditul profesor Ar. Densuşianu la o serioasă analisă critică îrin care a arătat, că Gaster nu cunoaşte limba română, seu e plin de explicări falsei şi imaţie chiar textele din Sineanu a i loială. Academicianul Quintescu s’a rostit în sinul Academiei Române asupra lucrării lui Şăineanu, că ea nu conţine nimic nou pentru studiile olologice, afară de acestea cu scrierea lui Şărnianu este tendenţioasă şi lipsită de critică la ce atinge publicaţiunile linguistice ale scriitorilor în vieaţă. Academicianul Haşdău a studiat în scrierea sub titlul „Elementul femnesc în limba română“ remarcabilul fenomen linguistic, după care femeile române din Moldova rostesc silabele bi, pi şi mi, ca ghi, ki şi ni. Academicianul Marian a făcut Academiei Române un raport asupra descoperirii unui alt manuscript (al unei psaltiri), care presentă acelaşi fenomen ca codicele Veroneţianu şi Psaltirea Scheană, adecă schimbarea lui nou r l între două vocale. Câteva probe fie limbă din acest manuscript se pot vedèa în analele Academiei Române. ^Istoria literaturii române publicată de Rudolf a fost judecată ca o operă lipsită de critică şi tendenţioasă. Alte htcrări în domeniul imbii şi literaturii sânt însemnate mai jos. Biografii. în anul 1893 a murit G. Bariţu, cel mai mare publicist al Românilor în acest secol. Mai mult de o jumătate de secol el a lucrat fără preget prin presă pentru imbegarea şi consolidarea naţiunii române In general, şi a exercitat o mare influenţă asupra instiinţelor culturale ale tuturor Românilor şi îndeosebi asupra stării politice a Românilor din Transilvania. în etate de 77 până la 79 de ani el a scris incă trei volume I încă asupra istoriei Transilvaniei din secolul al 18-lea şi al 19-lea, în timpul din urmă el a fost preşedinte al Academiei Române de ştiinţe şi a societăţii române de cultură din Transilvania Spre amintirea activităţii sale literare,i s’a bătut de Academia Română o medalie comemorativă. Alte biografii ale scriitorilor români renumiţi şi ale autorilor sânt notate mai în jos: Mitologia română, Poesia poporală, Obiceiuri, Datini, Superstiţiuni, Basme. Profesorul Al. Densuşianu a scris cu o mare erudiţiune asupra refrenului colindelor române (Lerum Doamne, Doamne Leru) şi este de părere, că sub acest Ler s’ar înţelege Jupiter mitologiei române şi a moravurilor şi datinelor Românilor se pot găsi în „Revista criticaliterară“, care apare în Iaşi sub direcţiunea eruditului prof. Al Densuşianu. O altă revistă „Şezătoarea“ se ocupă simplamente cu adunarea de literatură poporală nescrisă şi cu o descriere a obiceiurilor şi datinelor româneşti. Alt material de formule de descântece de medicină poporală, de obiceiuri la nunţile de superstiţiuni, de rugăciuni poporale, de basme, de poesie poporală, se pot găsi însemnate mai în jos. Macedo-Românii. Studiul poporului macedo-român și al limbii sale a făcut în acești ani progrese satisfăcătoare. Weigand ne-a Liber al Românilor. Tot el ne-a dat un invitat o instructivă cercetare asupra limbii Roteresant studiu asupra colindelor române în Rănilor din Vlocho-Meglen. Tot el ne-a dat comparaţiune cu himnele vedice, într’un alif neşte note asupra celor 38 sate româneşti studiu profesorul Al. Densuşianu a discutat cuvântul iertarii, cel din urmă mare ospăţ la nunţile româneşti, şi este de părere, că acest cuvânt ar fi identic cu oscicul tefurum sa ■ crificiu. Deasemenea el a scris asupra credinţei poporale într’o vrăjitoare rea numită „Gana“ şi pune acest nume în legătură cu divinitatea tracică Ganea. Academicianul Marian ne-a dat două mari lucrări asupra datinelor pop, român la naştere şi la moarte, şi aceste lucrări formează două mine vaste pentru mitologia şi vechiul rit român. Tot el ne-a dat o colecţiune foarte interesantă de deosebite vrăji şi descântece. Lucrări ştienţifice asupra Trad, de Peride Popescu. din Musakia, în mijlocul Albaniei. Burada a descris obiceiurile Macedo-Românilor la naşterea copiilor, şi ne-a dat deasemenea şi o cunoştinţă asupra păstorilor macedo-români, cari mai nainte cu 10 ani stăteau pe munte' 13 timp în Bithinia, precum şi asupra satele de acolo ale aşa numiţilor Pistici (emigrat macedo-români). Papahagi a publicat o lecţiune de cântece de leagăn din Clissu Xvela, precum şi o colecţie de legende rale păgâne şi creştine. în fine avem de însemnat de la Papahagi-Vurduna o descriere a dosebitelor jocuri copilăreşti din Macedonia, cu 38 687 fl. 16 cf. apoi capitalul primit la 1884 din fondurile foste comune, cu 399.389 fl. 20% cr. . . . . 438.076 fl. 330/a cr. Şi în centru la diecesă resultă un spor de . 641.795 fl. 47V, cr. afară de ce s’a sperat pentru susţinerea organismului şi a institutelor diecesane. (Va urma.) * Arad, 12/24 Aprilie 1895. Marţi, la 4 ore p. m. deschizându-se şedinţa a IlI-a, înainte de toate se verifică protocoalele şedinţelor I. şi II. Urmează mai departe referata comisiei epitropeşti prin raportorul seu Dr. Ioan Suciu. în genere raportul senatului epitropesc dovedeşte o înflorire îmbucurătoare a stărilor materiale, dar, cu toate acestea a trebuit să se constate, că dintre toate senatele senatul epitropesc oferă mai mult material de obiecţionare cu privire la satisfacerea datorinţelor impuse. Şcoala de fetiţe din Arad din incidentul raportului epitropesc a fost obiect de interesantă discuţie, din care resultă, că această şcoală încă nuşi-a aflat ogaşul cel natural, pe care trebue să înainteze. In şedinţa a IV-a deschisă Mercuri la 10 ore a. m., domnul deputat V. M a n g r a face propunerea, că sinodul să provoace pe domnul deputat Petru Truţa, să voteze sau pentru cercul Halmagiului, sau pentru cercul Aradului, unde încă nu este verificat, deoarece domnia lui a fost ales în ambele cercuri. Propunerea se dă comisiei verificătoare spre opinare. Urmează la ordinea zilei raportul comisiei școlare prin referentul Paul Rotar. Raportul comisiunii constată o activitate energică şi plină de zel a senatului şcolar şi provoacă pe consistor, ca să vegheze şi de aci nainte asupra desvoltării organice a învăţământului din eparchie. Un resens viu a deşteptat în sinod constatarea, că ostilităţile guvernului faţă de şcoalele noastre nu voesc să mai încete. în urma acestor constatări deputatul Vasile Goldiş face propunerea, că în faţa atacurilor sistematice ale organelor puterii statului faţă de şcoalele noastre, sinodul eparchial să facă şi din partea sa o demonstraţie doamnă şi energică la guvern, nu care să se arete, cum şicanele organelor sale pot contribui la sguduirea credinţei poporului nostru în scutul acestei patrii, pentru care îşi dă avutul şi sângele seu. Ia tildeimcul domnului deputat Vincenţiu Babeş decât filp asupra acestei propuneri se amină pentru tată şedinţă din motiv, că astfel de hotărri recer o chibzuire înţeleaptă. După------ incident refereator - lu I Rotar ceteşte raportul senatului şcolar de la consistorul din Oradea-mare, care fără observări esenţiale să ia la cunoştinţă. Sinodul din Caransebeş. Caransebeş, 22 Aprilie 1895. Şedinţa primă, în Dumineca Tomii s’a deschis şi sinodul eparchial al dieceseiTansebeş. F.37 Sfinţia Sa părintele episcop Nicolau Popea, a celebrat sfânta liturgie în biserica catedrală, precum şi parastas pentru adormiţii în Domnul archierei şi mecenaţi, apoi în presenţa alor 36 deputaţi, a deschis sinodul în sala mare a edificiului comunităţii de avere prin o călduroasă şi binesimţită vorbire. Făcând dureroasa împărtăşire despre încetarea din vieaţă a mult meritatului şi regretatului archiepiscop al Bucovinei, Dr. Silvestru Morariu-Andreievici, roagă sinodul, ca prin sculare să dee expresiune condolenţei sale. După care părintele archimandrit F. Musta face propunerea să se trimită consistorului archidiecesan din Cernăuţi o adresă de condolenţă separată, care sinodul, primind propunerea, însărcinează o comisiune de trei cu executarea. Se trece în fine la ordinea zilei, şi să împart diferitele acte consistoriale între comisiuni. Se dau cerutele concedii şi şedinţa se încheie. Şedinţa a doua. Se ceteşte protocolul şedinţei prime şi se autentică. Se pune la ordinea zilei raportul comisiunii verificătoare, şi se verifică noii deputaţi. La locul acesta, din incidentul alor câteva proteste contra nimicirilor volnice de protocoale prin preşedinţii de scrutiniu, Prea Cuvioşia Sa dl archimandrit Filaret Musta, propune ca să se poată ordina pe viitor cercetare disciplinară şi în contra acelor comisari de alegeri, cari resping protocoalele electorale , fără motiv, atunci când acelea nu le convin. Urmează raportul comisiunii bisericeşti. Raportor Dr. Georgiu Popoviciu, protopopul Lugoşiului. Se ia la cunoştinţă raportul despre mişcarea poporaţiunii în diecesă. Din acest raport constat numai faptul trist, ca numărul credincioşilor cari trăesc în concubinaj, lipsiţi de binecuvântarea bisericească, s’a înmulţit în anul trecut în întreaga diecesă cu 390, car’ faţă de acest fapt regretabil, sinodul nu a luat nici o hotărîre de îndreptare ori împedecare. S’a luat însă act şi despre aceea, că conducătorii comitatului Timiş au dat tot sprijinul posibil organelor noastre, cari au lucrat pentru stîrpirea concubinajelor. Rugarea preotului Novacovici din Gârboveţ (care este lipsit de vedere) pentru darea unui ajutor — se dă consistorul deliberare. Tot la consistor se trie cererea de asemenea natură a preotului Niculae Jurca din Cireş O discuţie mai animată s’a născut asupra afacerii bisericii numite „Călugăra“ din Ciclova-montană. Membrii comitetului parochial au cerut dela sinod decretarea acestei biserici de mănăstire, ffî înzestrarea ei cu un călugări. Alţi credincioşi care au cerut tragerea în:*? cetare disciplinară a preotului dela această biserică cu numele Bufan. Din istoricul acestei biserici se vede, că e zidită pe locul unde vieţuise un pustide cu temere de Dumnezeu. Biserica din întrebare adevărat că este foarte acomodată pentru a fi prefăcută în mănăstire, şi episcopul şi consistorul diecesan încă doresc înfiinţarea acestei mănăstiri, pedecă este numai împregiurarea, este zidită pe loc străin, pe terităţii de căi ferate din Oraviţa, propune exmiterea unei comisiuni ditarea chestiunii cu îndrumarea, dăiiuul ÍÍÍraP°rt Im cât priveşte purtarea preotului de actul Bufan, se constată a fi corectă. La obiect vorbeşte părintele episcop diecesan, care declară chestiunea mănăstirii de foarte însemnată şi din punct de vedere bisericesc mai înalt; promite a se duce în persoană la faţa locului şi a se interesa de chestiune; apoi vorbesc mai mulţi deputaţi, constatând toţi necesitatea înfiinţării acelei mănăstiri, care ar avă menirea de a pun stavilă peregrinării credincioşilor noştri pe mănăstiri de lege străină cum este: Maris R a d n a! Se primeşte propunerea comisiunii se exmite o comisiune care să studiez causa până la anul. Şedinţa a Ill-a. La ordinea zilei raportul comisiunii şcolare. Se propune, ca pe viitor să se amittească în raportul consistori daca sânt ştecheţi la toate şcoalele şi daca se cererea biserica din partea şcolarilor ? Să s raporteze câte biblioteci parochiale sânt în deces şi câţi copii săraci s’au prevăzut cu cărţi* şcolare din partea comitetelor jx i. ne?! Se alege prin aclamat , de profesor seminarial dl Petru Ionescu. Se raportează, că condlusele aduse di partea sinodului din anul trecut, cu privir la înfiinţarea unui seminar, a unui curs pitic pe lângă preparandia diecesană, prt şi conclusul pentru reactivarea conferenţe învăţătoreşti, — consistorul nu le-au executa. Comisianea propune, că impregiurarea aceasta sinodul să o iee cu „regrete la cunoştinţă şi se ceară consistorului indeplinirea conduselor. Se naşte o desbaten înfocată, care se sfârşeşte cu înlăturarea „regretelor“ dinrepunere. Urmează raportul comisiunii financiare Raportul socotelilelor anului trecut se ia cunoştinţă, socotelile se aproabă şi se dă absolutorul. Se aduce însă conclus, ca supraerogate pe viitor consistorul se nu mai fac, fără ştirea sinodului. Inventarul şi bilanţul tipografiei şi al librăilei diecesane s’a aflat în perfectă ordine La propunerea comisiunii, sinodul oproabi în întregul seu cuprins preliminarul diecesan compus pentru anul viitor 1896. / / Rugarea comiinei Tolvadia, pentru iertarea unor restanţe, se dă consistorului sprn competentă deliberare. Restanţele diferite ale dcunoştinţă şi se indu... contrul a furii şi pe viitor acssărea lor. Tot • Stâu X CJ Kossuth Jernicz intrat nn ca dtat în casa deputaţi!:" -être «clamaţiu»! patriotice". în St... timp a dus-o doparte. D- obiceiu dreptul r*• i? tw«i.v ** n etă după doi a 0’ il lege. K. , i dreptul electoral în - o ui ne - ■ te fiindcă stânga ex gnversu usigurese au purtat iv, s* ca-.«a st dr«?* u“ a aveatK.il, C» UI' cumva incidentul dela Dcbrițin cu rj"j be hunezut a nemet“ să aibă urmările cuviincioase pentru un agitator importat de ţeară st. tina şi,că cetăţean străin. Meritul dară, că Kossuth Feri , a ajuns aşa curând în casa deputaţilor, t •*» la partea cea mai mare al guvtkinului imguresc, ai cărui procurori pot netras dare de seamă de nimenea rosti dela tribuna justiţiei ungureşti, că lealitatea română dela 1848 şi 1849 este o ruşine, car’ răscularea maghiară e glorie. Că meritul nu fără cuvânt se atribue în partea cea mai mare guvernului unguresc liberal se vede şi de acolo, că guvernul a suferit să cadă candidatul seu la alegerea dela Tapolcza, numai ca Kossuth Ferencz se va rămână fără alîândai pentru casa deputaţilor