Tribuna, octombrie 1897 (Anul 14, nr. 217-242)
1897-10-01 / nr. 217
Nr. 217 Sibiiu, Mercuri, Eparchia Caransebeşului. Deputaţi din cler: Filaret Musta, archimandrite Caransebeş; Dr. George Popovici, protopp., Lugoj; Sebastian Olariu, protopp., Făget; Dr. Traian Bâdescu, secret, consist. Jebel; Ioan Pinciu, protopp., Cicova; Andreiu Ghidiu, protopp., Vârşeţ; Trifon Mielea, protopresbiter, Petrovoselo; Filip Adam, protopp., Jam. Alex. Popoviciu, protopp., Oraviţa; Mihail Popoviciu, protopp. Mehadia. Deputaţi mireni: Dr. Petru Ionescu, prof. Valea-boului; Dr. Al. Moisonyi, mare proprietar, Lugoj; Titu Haţeg, advocat, Făget; Ioan Ionaş, ases. consistorial, Buziaş; Traian Barzu, ases. consist., Ghilad; Vladimir Spătariu, advocat, Verşeţ; Petru Corcan, protopo., Jam. Coriolan Brediceanu, advocat, Sascamontană; Ilie Trăilă, adv. Oraviţa; loan Budinţan, advocat, Bocşamontană; Constantin Burdia, primar, Caransebeş; Tedor cav. de Seracin, locotenent mareşal c. r., Ohababistra; Patriciu Drăgălina, profesor, Teregova; Ilie Corescu, locot. c. r. pens., Domaşina; Vasilie Segercean, prim forester, Mehadia; loan Sârbu, rigor. în filosofie, Prigor; George Bogoeviciu, exactor la fund. Gojdu, Bozovici; Dr. Aurel Novac, adv. Biserica albă; Alex. Bircescu, advocat, Anbunar; Petru Tisu, adv. Satul-nou. CRONICĂ Sibiiu, 12 Oct. n. 1897. Dela „Reuniunea femeilor române din Sibiiu. Primim următorul: Avis. O alteţele donate de publicul român pentru aranjarea unei sortituri (loterii) sunt expuse — după cum am anunţat deja — in edificiul „Albina“ (în curte partere) şi se pot vedea de joi, din 14 Octomvrie n. iSpp, începend în fiecare zi dela p—12 ore a. m. şi dela 2—5 ore p. m. pe lângă o taxă de intrare de 10 ct. de persoană. Atrăgând atențiunea on. public asupra acestor obiecte, observam, că acelea băut demne de a fi văzute. Biuroul „Reuniunii femeilor române din Sibiiu“, Sibiiu, în 11 Oct. n. 1897. Maria Gosma, Dr. N. Vecerdea, presidentă, secretar. * Cu ziua de astăzi expiră cvartalul al III-lea, după calindarul vechiu. Rugam deci pe toţi abonenţii noştri, al căror abonament expiră cu ziUS de azi, să grăbească a şi-’l renoi, ca se nu li se sisteze expedarea ziarului. * De la Ligă. „Drapelul“ dă ştirea, că dl Ştefan Sihleanu, secretarul general al ministerului de culte, s’s retras din Ligă pentru motive pe care nu le-a arătat încă. — Casa Aubertin et C-nie din Chalons (Francia), obţinând autorizaţiunea comitetelui central al Ligei, de a pune marca „Liga română“ pe unul din produsele sale de şampanie, oferind Ligei 5 la sută din bem fi lui net, a trimis un prim acompt da 100 de lei, asupra vînzărilor efectuate în ţeară. Şampania: „Liga română“ Aubertin et Cnie, se găseşte în toate casele principale din Bucureşti, Craiova şi Iaşi. Conflict pe Dunăre. „Agenţia Română“ anunţă că guvernul român a acceptat propunerea Rusiei ca toate conflictele ce s’ar ivi pe Dunăre Intre autoritaţile române şi vasele ruseşti să fie supuse comisiunei europene a Dunării.* Nou pod peste Dunăre. Consiliul de miniştri din Sârbia a comunicat guvernului român, că a admis propunerea făcută de guvernul român, pentru construrea unui pod peste Dunăre, între Turnul-Severin și Cladova.* Tîrg în Şinca veche. In 24 Oct. n. curent se va ţină în Şinca veche din comit. Făgăraşului tirg de vite, car’ in 25 Oct. n. tirgul de mărfuri.* „Mercur“. Acesta este numele celei mai nouă societăţi comerciale, ce s’a înfiinţat. Sediul societăţii este în Dej. Şedinţa constituantă s’a ţinut la 10 Octomvrie n. în Dej. Preşedinte este ales dl Dr. Teodor Mihali, zelosul fruntaş naţional, director executiv , ales dl Simion Rus, secretarul „Someşanei“. Capitalul social este de 50.000 coroane. * Părechea princiară română în străinătate. Principele român Ferdinand şi principesa Mana vor pleca mâne în străinătate. Alteţele lor vor fi însoţite în călătorie de d-na Mana Greceanu, mare damă de onoare a principesei, şi de d-nii generali Rebegea, mareşalul curţii princiare, şi colonel Presan, adjutant al principelui. Numai principesa Maria va merge la Coburg. Prinţul moştenitor se va duce la Sigmaringen, unde clima este mai puţin aspră decât la Coburg. După ce va rămâne câtva timp în sinul familiei sale, principesa Maria va pleca, împreună cu micii principi Carol şi Elisabeta, la Sigmarigen. De aici întreaga familie a moştenitorului tronului se va îndrepta spre ’Şi a zălogit nevasta. S’a întâmplat în Langerhausen (Germania). Un comerciant s’a instalat cu soţia înt’un hotel, a beut ’şi-a mâncat boereşte, pe urmă s’a retras într’o chilie. A doua zi dimineaţa a dispărut. Cătră ameazi hotelierul a primit un bilet, prin care comerciantul îl ruga să-’i ţie nevasta zălog, până ce va face de bani, se-’i plătească. Şi aşa sărmana nevastă a trebuit vrând-nevrând să stee zălog, până ce, abia peste câteva zile, invenţiosul soţ ’şi-a plătit datoria la hotel. Fireşte, ajunşi acasă, desigur nevasta va fi plătit şi mai sunător ruşinea ce ’i-a făcut-o drăguţul de bărbăţel.* A furat... peatra fundamentală! Nostimul can de hoţie s’a petrecut în Füzesgyarmat. Ziele trecute s’a pus peatra fundamentala a nouei case comunale. Conform obiceiului, s’a așezat lângă îndatinatul document câte o piesă diu bani de aur. Dar’ care nu ’n-a fost mirarea locuitorilor, când a doua zi au aflat peatra ruinată, car’ banii... ca’n palma. S’a pornit îndata cercetare şi hoţul s’a descoperit în persoana unei calfe de zidar. • Ziua sftei Sofii la Braşov. Duminecă s a serbat din partea sefaldor română din Braşov ziua sftei Sofi, patroana acestor şcoale. Corpul profesorali împreună cu tinerimea d*la toate şcoale a asistat — scrie „Gazeta Transilvaniei“ — la, serviciul divin în biserica şi lui Nicolae, şi la parastasul în amintirea fericiţilor fondatori şi binefăcători ai şcoalelor Preoţi celebraţi au fost d-nii protopopi Petric şi Voina, împreună cu preotul Dr. Saftu şi diaconul Priscu. Cântările liturgice le-a executat corul de copii dirigiat de dr T. Popovici. După terminarea parastasului, tinerimea şcolară, cu stindardele în frunte, pieră în procesiune la gimnasiu. Aici se alătură la preoţii concelebranţi de mai înainte dl protopop B. Baiulescu, săvîrşind împreună sfinţirea apei. Cântările le-a executat corul studenţior, condus tot de dl T. Popovici, în urmă dl Procopiu Divulescu, unul dintre noii profesori veniţi în toamna aceasta la Braşov, a cetit un frumos discurs „despre jerfa”, care la încheiere a fost viu aplaudat de public.♦ Bismarck — cracheler. Neue Revue publică un interesant episod din vieața de june a bătrânului cancelar de fier Bismarck. Era pe la începutul carierei sale politice; Bismarck era numai deputat. Odată, într’un restaurant cancelarul de mai târziu stătea singur la o masă, în vecinătatea unor tineri. Unul dintre aceştia vorbea în termin foarte vătămători de familia regală. Deodată Bismarck îi strigă: „Dacă nu te cari de aici până ce-mi beau berea, îţi sparg acest pahar de cap®. Tinerul a rămas acolo, iar’ Bismark ’şi-a beut berea, a păşit la el şi mi-a trântit de cap paharul. Ceilalţi tineri nau îndrăsnit să zică circ. Bismarck îşi a plătit berea, şi preţul paharului spart, apoi a părăsit liniştit restaurantul. Tren în ţeara aurului. Nu peste mult se va deschide linia ferată siberiană până la Vladivostok, unde banca ruso-chineză a întemeiat deja cu mare sumă o filială. Mai mulţi întreprinzători bocotani din New-York au petiţionat acum la guvernul rusesc, să ie dee voe a clădi linia ferată siberiană până la Alaka. După plan, legătura între Alaska şi căile ferate siberiane s’ar mijloci cu poduri. Dacă îndrăsneţul plan se va realisa, atunci minele povestit de bogate ale Klondkei s’ar pută supune unei sistematice exploatări, imposibile acum din pricina căii foarte primejdioase până acolo. Planul mai e interesant și pentru că, odată realisat, ar face posibilă înconjurarea lumei în curs de 33 zile, începând drumul în New Jork, ai călători 7 zie până la Brema, 1i 71 din Brema la Petersburg, 10 zile din Petersburg la Vladivostok, 10 zile din Visdivotok la San-Francisc și 41/0 zile din San-Francisc la New Jork, toate acestea pe un preţ — numai de 500 dolari și în toată comoditatea.* Știri mărunte. Regele Saxoniei a părăsit Duminecă Viena, plecând la Dresda; la garal-a petrect Maiestatea Sa și câ îva archiduci; domnitorii s’au sărutat de douăori. — Principele Muntenegrului a plecat la Italia. — Helly Igndez, kossuthist și teribil șovinist, a murit la Budapesta în vîrstă de 67 ani. — Regele Siamului a sosit în incognito la Paris, sudul Franciei. Alteţele lor regale vor petrece iarna la Nizza în castelul ce Ducesa de Coburg îl posede pe malul „coastei de Azur“.* Necrolog. Primim următorul trist anunţ: Subscrişii în numele lor şi al numeroşilor consângeni amici şi cunoscuţi cu inima frântă de durere facem cunoscut că prea iubitul nostru soţ respective socru, frate, unchiu şi cumnat Iacob Lugosianu, paroch gr.-cat. în Turdanoul protopop al tratului Turda, membru al „Asociaţiunei Transilvane“, după un morb greu ,şi-a dat nobilul seu suflet în mânile creatorului azi în 10 Octomvrie 1897 la 8 ore înainte de ameazi în al 81-lea an alităţii, şi al 44-lea al preoţiei, prevăzut cu sfintele sacramente. Râmăşiţiele pământeşti se vor aşeza Marţi, în 12 Octomvrie a. c. la 1 oră după ameazi în cimiterul bisericei gr.-cat. din Turdanouă, Turda, 20 Octomvrie 1897. Laura Crisian, nasc. Dănilă, Elvira, Ana, Elisa, Maria, Nicolae, George, nepoţi de fiică. Georgiu Dănilă, paroch gr.-cat. în Chetia ca ginere. Vironica Sârb, năs. Lugoşian ca sora. lacob Pop, Octavian Lugosvan, Iuliu Pop, Iacob Şerbu, ca nepoţi, Simeon Pop Mateiu, canonic, Titia Bian, văduvă, ca cumnaţi. * TRIBUNA 1/13 Octomvrie 1897 Pag. 867 tribura literară. Dela teatru. Aseară, Luni s’a representat în teatru „Die Journalisten", comedie în 4 acte de Gustav Freytog. Piesa, deşi în aranjament are ceva greutăţi, a succes foarte bine. Dl Lenor a dat nouă dovadă despre rutina admirabilă de scenă şi uşurătatea predării. Toată mişcarea îi este naturală, neforţată. Rolul de redactor conducător al unui ziar, ’l-a jucat admirabil. A şi fost des şi mult aplaudat. Dl Reumer a fost foarte succes în rolul de colonel în pensie, care îşi pune candidatura. D-şoara Albertine Scholz a fost seacă şi fără spirit în rolul de faţă a colonelului, căreiai-ar fi revenit frumoase scene, dacă le ştia interpreta. Peste tot pare a fi foarte nesigură şi prea e rece. Domnişoara Zubrot a jucat foarte bine. Are multă uşurătate în predare şi aceasta câştigă. Dl Minich deşi în rol mai mic de astădată, s’a văzut, că să ştie afla în orice rol. Tot asemenea dl Fischer. Dl R. Del Zopp încă a fost o figură foarte simpatică şişi-a jucat rolul foarte bine. Dl Mauth a fost foarte drăguţ în rolul unui poet redactor mai naiv, dar’ bun la inimă. Dnii Gerhardt şi Felix au satisfăcut bine în rolul de colaboratori ai unei foi. Dl Max Zilzer ’şi-a jucat foarte bine rolul de colaborator scăpătat. Dl Philler încă bine, dar e ceva cam exagerat ca neguţător de vin. Ceilalţi actori, la roluri scurte, asemenea au jucat bine. Disertaţiune economică. A apărut: Disertaţiune economică despre bunătatea şi foloasele fărinei cernută cu ciurelul şi cu sita rară şi despre zidirea morilor fără raz — de Axentie Severn. Disertaţiunea aceasta a fost cetită în adunarea generală de la Mediaş a „Asociaţiunii“. Broşura de 15 pagine costă numai 5 cruceri şi să poate procura şi dela librăria noastră, „Tipografia“, societate pe acţiuni în Sibiiu, strada Poplăcii nr. 15. Informaţiuni. Şcoala modernă, revistă a învăţământului de toate gradele. Nr. 8 din 15 Sept. a. c. are următorul sumar: Ioan Rîureanu. — Plata absenţelor. — Facultăţile de litere şi filosofie. — Normalişti învăţători. — Suneri asupra reformei învăţământului secundar. — Şcoalele primare superioare. — învăţământul limbii eleneşti şi reforma lui. — Ştiri şcolare. — Cărţi nouă. * Biblioteca pentru toţi. După o pausă mai lungă oară au apărut câteva preţioase volume în biblioteca librăriei C. Müller. Interesantele broşure sunt următoarele: Nr. 121 —122 I. L. Caragiale: Notiţe şi fragmente literare, volum de 177 pag. — Nr. 125 Pitarul Hristache: Povesta mavrogheneaseă cu o Introducere şi note de George Adamescu, profesor volum de 80 pag. — Nr. 138: Suspine (poese populare din Basarabia) adunate de George Madan cu o prefaţă de G. Coşbuc volum de 96 pag. Preţul fiecărui număr 30 bani (16 cf.) Studii Literare. Revenim la valoroasa carte a dlui profesor Teodor Raica din Ploeşti, pentru ca să atragem asupra-’i atenţiunea tuturor cărturarilor noştri, mai ales însă a profesorilor şi dascălilor români, dela cari asemenea cărţi n’ar trebui să lipsească. E destul, deocamdată, să arătăm cuprinsul bogat al acestui volum de peste 160 pagine. El conţine: (partea I) un studiu critic întitulat: O gramatică parodii, (pe 54 pagini), apoi: Veacul al XVI. Limba şi literatura Romanilor de A. Lupul-Antonescu, asemenea un articol critic. Urmează în fine cel mai bogat şi mai interesant studiu: „Codrul frate cu Românul“ un studiu asupra doinei român,e plin de observaţii originale şi frapante, tractat cu mare pricepere in mod ştientific. Acest tractat are 2 părţi: „Colonisarea“ şi „descălecarea“, şi presentă o lectură foarte mulţumitoare, care deşteaptă în mintea gânditoare mulţime de idei asupra raportului gingaş, ce se manifestă, prin poesia poporală, între Români şi codrul verde (Frunză verde,... foaie verde.) Partea ultimă (IV) a cărţii cuprinde un stadiu filologic asupra preposiţiei „de“. Este o completă monografie a acesei particule aşa de deasă şi aşa de cu multe înţelesuri în limba noastră. Iată titlu acestei părţi: Selecţiunea graiului; „de“ ca preposiţie; raporturi casuale; „de“ ca adverb; „de“ ca pronume; „de“ ca conjuncţie. Credem, că şi din aceste puţine notiţe iubitorii de studiul limbei române vor pricepe însemnătatea acestei cărţi, care mai are şi rara însuşire de a fi eftină în raport cu valoarea sa. Costă numai 75 cr., şi se poate procura de la librăria societăţii noastre pe acţiuni „Tipografia“. Discursuri politice. A apărut: T.ke Ionescu: Discursuri politice vol. I. (1886 1892) cu un apendice: Raportul asupra convenţiei consulare cu Germania. — Bucureşti, editura librăriei Storck & Maler 1897 volum 8° mare de 371 pagini. — Preţul 4 lei. „Naţionalitatea“. Societatea noastră »Tipografia * a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este ‘ cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos, în care „Rosmarin“ al nostru a ştiut să-l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci , în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba : era numai, ca interesantele observaţiuni ori- ginale ale genialului autor să nu rămână res- firate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Tipografia“ când a retipărit articolui din „Tri-buna“ în broşura de faţă. In estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, această preţioasă broşură să trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei” soc. pe acţiuni in Sibiiu. Despre bătrâneţe. A apărut: M. T. Cicerone despre bătrâneţe, tradus de Andrei P. Liviu, canonic-abate gr.-cat. în Lugoj, edat de Gavriil Popa, canonic în Blaj. — Blaj, 1897. Preţul broş. 50 cf. Broşura format 8° pe 118 pagini, conţine In columne paralele atât textul latinesc, cât şi cel românesc. Se poate comanda de la editorul în Blaj, adăugând la preţ 5 cf. pentru porto. Seminarul român din Lipsea. A apărut al IV-lea raport al vestitului seminar filologic de sub conducerea zelosului, profesor Dr. G. Weigand, sub următorul titlu: „Vierter Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache zu Leipzig. Herausgegeben von dem Leiter dos Institut Dr. Gustav Weigand. Leipzig, Joh. Ambrosius Barth. 1897—8° X+336 pag”. Voluminosul raport cuprinde: Prefață şi raport anual de Dr. Gustav Weigand. Formarea singularului — de Ernst Bacmeister. Starea actuală a formării pluralului în limba daco-româna de Hermann Thalmann. Codicele Dimonie de Dr. G. Weigand. întrebuinţarea lui „pro“ la acusativ (continuare din anul trecut) de St. Stinghe. Dialectele de pe Criş şi Murăş de Dr G. Weigand. La librăria „Tipografia”, societate pe acţiuni în Sibiiu, se află următoarele cărţi :1 „Memorial”, Archiep. şi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.....................fl. 1.30 „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Bărlad, de Mândrescu .... _l.28 „Critice“ 1867—1892, de Maiorescu. Voi. I. şi H. â 2 fl. — cf. „ 4.— „Poveştile Bănatului“, de Cătana......................................? 2.30 „Literatura popor, română”, ” de Gaster..................................... 2.50 •introducere In Cărţile Tes- * tamentului vechiu şi nou“, de Dr. luliu Olariu....................... 2.50 „Cerșitorul”, dramă în 2 acte de Livescu...................................... 2.50tudii Critice”, de Ghera. Vol. I. și II. ă 2 fl. 20 cr.........................4.— „Higiena română“, de Dr. Leo Mureșianu...................................... 1 _ „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4 — „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul........................... ..60 „Din Moldova”, schiţe de Kotzebue ........................................... 1__ „Floarea din Firenze“, de Liescu .......................................................... „Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul“, de Nicolau Bălcescu................................2.— „Trăvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. â 1 fl. 50 cr. . . „ 3.— „Scrierile părinţilor apostoleşti”, de Dr. Iuliu Olariu . . „ —.70 „Merinde de la şcoală“, de Popa . .......................................—.60 „Despre influenţa împregiurărilor“, de Panaite Zosin . . —.50 „Memorii din timpul răsboiului“, de Georgescu......................—.88 „Pui de lei“, poesii eroice, de Neniţescu...................................... 1. ediţie de gală........................... 2.— „ pesii“, de Macedonski . . . „ 2.— „Copii de pe natură“, de Negrei .................................................1.50 * La comandele din afară bS se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., care pentru expediţie recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. Sosiţi în Sibiiu, în 12 Oct. n. 1827. Hotel „Impiratul Romanilor: Schuster, privatier din Mediaş; Bayer, forestier din Cârţişoara; Kosch, director din Cluj; Dr. Şerban, deputat, Dr. Szabó, medic de regiment, ambii din Budapesta; Maurovits, director, H. Liebl, comerciant, ambii din Făgăraş; Gürtler, Fischer, ambii comercianţi din Viena; B. Lobh din Budapesta, I. Feuad din Praga, W. Leonhardt din Cluj, toţi comercianţi. Hotel „Neufihrer“, St Unger, privatier din Seghedin; H. Wiesauer din Berlin, D. Lengen din Braşov, voiagiori; Wachtel, neguţător de bucate din Viena; H. Gatter din Timişoara, S. Rosenbaum din Oradea-mare, comercianţi. Hotel „Meitzer“, Moldovan din Mediaş, V Vulkan din Cârţişoara, A. Duşu din Orlat, toţi privat ieri. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Oct. n 1897. Seminţe li I« Preţul per 100 philogr. îs i! li Preţul per 100 philo dela p&n& dela piton Grău Bănăţenesc vechia Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ i» a Rsctca „ Grâu ung. de Nord,, 76 76 75 76 75 75 1 1 1 1 1 .1 I îl 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 f 1 1 76 76 76 76 76 76 1 1 1 1 1 1 1 1 1 MINI 1 1 1 1 1' 1 S6minț6, irisch! ori non« Solul dualitate« per Hect. Prețul per 100 chilogi dela 1 pflită SScară 70 72 8.35 8 45 Otb de nutreț HO—62 615 6.40 de vinar» sa—64 66 1. 30 V da b*n i4—Af 7 50 9 — Ov8s ifcSfc*— 62 •1 45 Cucurui (porumb) băaăi 4 65 655w *li: Mate,— 4 u 4 »6 Meiu ——Hrișcă— — Grâu Sept.-Opts 12.06 11 Mart.-Apr. --. -CucuruE Msiu-Iun. n 6 50 ft Iu'ie-Aug. --.--Ort» Mart.-Apr. 6.25 a Octa 6.— ti 121 6.61 628 1 02 IrodueM dl' ■ dl nt S8m. de trif. » Oleu de rap Uns. de pore »I Slănină Său" Prune Liatar 99 Miere Ceară Lucernă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară svântată afumată slavon nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 69. 60-59 5 60 61 Cursul pieţii din Sibiiu. Bursa de Budapesta. Din 12 Oct. n. 1897. Hârtie-monetă română . dump 9.46 vând. 9.61 Lire turcești .... 1) 10.66)10.70 Imperiali..................... Ruble rusești 100 a . II 1) 9.58 126 60 (1 D 9.63 127 69 Galbeni..................... 5.60 6.66 Napeleon d’eri . . . II 9.18 II 9 f.8 i (rusești) 1 1 9.1 6M 9 81 Din 9Oct. n.1827. Renta de aur ung. 6 7.............................. II li I i; P/1 ... • „ ung. val. col. 4«/.............................. împrumutul căilor ferate ung. . Amortsarea datoriei căilor ferate de Ost ung (la emisiune)........................................... Amortizarea datoriei căilor fente de Ost ung (2-a emisiune)........................................... Bonuri rurale ung.......................................... Obligaţiunile deep. regaliilor . împrumut cu premiu ung. Lostari pentru regularea Tisei Renta de hârtie austriacă „ da argint austriacă n de aur austriacă . . Leșurile austriaca din 1860 ’. Acțiunile băncii austro-ungare ii ii de credit ung. si Seghedin 128. 99.60 122.— 122.50 108.— 97 60 98 60 10160 166.26 142.26 102 25 102 26 126 — 161 26 946.— _ . H ii « ii austr. . . . Scriori fonmare ale institutului de credit si economii „Albina“.................................... Argintul . . .*lb«ui .!!!!! Napoleon d’on Mărm 100 imp. germane............................. London 10 Livrea sterlingi .... 102.6.70 6.67 9.64 68.90 120.16 Sursa de viena. Din 9 Oct. a. 1897. Renta de atu ang. .•/.................................. împrumutul color fante ang. . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ans (1-a emisiune) ............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ans (2-a emisiune)......................................... Bonuri rurale ung........................... a fi croate slavone .... Împrumut cu premiu ung............................. Lesuri pentru regulare« Tisei şi Seghedin Renta de hârtie austriacă „ argint austriacă , «n «ur austriacă .... Lesuri austriaca din 1860 * . Acțiunile băncii austro-ungare . . \ n a de credit ung. . . . Argintul . de Cedit “ * Galbeni împărătești .................................... Napoleon d’ori . . | Mărci 100 imp. germane * London 10 Livre« sterling! ! ! ! * 121.96 99.46 122.— 102.— 121.65 97. 0 198 61 166 75 141 102 26 102.25 124 66 160 60 968.6.70 6.68 9.64 58.82 11985 Bursa de Bucurefti. Din 28 Sept. v. — 4 ore p. m. Renta rom. per 1.65 6 /Renta română amort. 6°/. * Renta (Schuidverschreib) Obng. de stat C. F. R. go/ ' * ‘ Renta rom. (Rural conv.) 6°/. Împrumutul municipal 6°/ Scrisuri func. rurale 6% . '. ’ ' ’ ' de»’ urbane 7«/” 7 ^.......................... »> ii 6*/» ............................... ii ii 6*/, . , Banca-Nat. (100 Iei vers. intr.) 1 . Soc Dacia-Rom. (260 lei vőrs.) .... (201io« vărs.) . . . soc. rom. da reasig. soc. r. de con. (260 iei *vfas.)‘ * '. ". * Obug. Casaei Pensiunilor Agio ............................................................. Taoi 8 chimb. Londra 8 luni .... ii cek . ‘ ' ' * ' *. ‘ ’ Berlin 8 luni ii cek . . ’ .* ' * ’ ‘ .* ‘ Paris 8 luni . . . • ii cak . . Viena . . . . • si..................* * * . . Agio......................................................... Pentru redacţie şi edituri responsabil: Ioan Morariu. Proprietar: Pentru „Tipografia”, societate pe acţiuni: V. H. Drewnandt Cassa. 101 979 100 97 102 87 1468 420 467 118 106 280