Tribuna, octombrie 1897 (Anul 14, nr. 217-242)

1897-10-01 / nr. 217

Nr. 217 Sibiiu, Mercuri, Eparchia Caransebeşului. Deputaţi din cler: Filaret Musta, archi­mandrite Caransebeş; Dr. George Popovici, protopp., Lugoj; Sebastian Olariu, protopp., Făget; Dr. Traian Bâdescu, secret, consist. Jebel; Ioan Pinciu, protopp., Cicova; Andreiu Ghidiu, protopp., Vârşeţ; Trifon Mielea, pro­­topresbiter, Petrovoselo; Filip Adam, protopp., Jam. Alex. Popoviciu, protopp., Oraviţa; Mi­hail Popoviciu, protopp. Mehadia. Deputaţi mireni: Dr. Petru Ionescu, prof. Valea-boului; Dr. Al. Moisonyi, mare proprietar, Lugoj; Titu Haţeg, advocat, Făget; Ioan Ionaş, ases. consistorial, Buziaş; Traian Barzu, ases. consist., Ghilad; Vladimir Spă­­tariu, advocat, Verşeţ; Petru Corcan, protopo., Jam. Coriolan Brediceanu, advocat, Sasca­­montană; Ilie Trăilă, adv. Oraviţa; loan Bu­­dinţan, advocat, Bocşa­montană; Constantin Burdia, primar, Caransebeş; Tedor cav. de Seracin, locotenent mareşal c. r., Ohababi­­stra; Patriciu Drăgălina, profesor, Teregova; Ilie Corescu, locot. c. r. pens., Domaşina; Vasilie Segercean, prim forester, Mehadia; loan Sârbu, rigor. în filosofie, Prigor; George Bogoeviciu, exactor la fund. Gojdu, Bozovici; Dr. Aurel Novac, adv. Biserica­ albă; Alex. Bircescu, advocat, An­bunar; Petru Tisu, adv. Satul-nou. CRONICĂ Sibiiu, 12 Oct. n. 1897. Dela „Reuniunea femeilor române din Sibiiu. Primim următorul: Avis. O alte­ţele donate de publicul român pentru aran­jarea unei sortituri (loterii) sunt expuse — după­ cum am anunţat deja — in edificiul „Albina“ (în curte partere) şi se pot vedea de joi, din 14 Octomvrie n. iSpp, începend în fiecare zi dela p—12 ore a. m. şi dela 2—5 ore p. m. pe lângă o taxă de intrare de 10 ct. de persoană. Atrăgând atențiunea on. public asupra acestor obiecte, observam, că acelea băut demne de a fi văzute. Biuroul „Reuniunii femeilor române din Sibiiu“, Sibiiu, în 11 Oct. n. 1897. Maria Gosma, Dr. N. Vecerdea, presidentă, secretar. * Cu ziua de astăzi expiră cvar­­talul al III-lea, după calindarul vechiu. Rugam deci pe toţi abo­­nen­ţii noştri, al căror abonament expiră cu ziUS­ de azi, să gră­bească a şi-’l renoi, ca se nu li­ se sisteze expedarea ziarului. * De la Ligă. „Drapelul“ dă ştirea, că dl Ştefan Sihleanu, secretarul general al mi­nisterului de culte, s’s retras din Ligă pentru motive pe care nu le-a arătat încă. — Casa Aubertin et C-nie din Chalons (Francia), obţinând autorizaţiunea com­i­tete­lui central al Ligei, de a pune marca „Liga ro­mână“ pe unul din produsele sale de şampa­nie, oferind Ligei 5 la sută din bem fi lui net, a trimis un prim acompt da 100 de lei, asupra vînzărilor efectuate în ţeară. Şampania: „Liga română“ Aubertin et C­nie, se găseşte în toate casele principale din Bucureşti, Cra­iova şi Iaşi. Conflict pe Dunăre. „Agenţia Română“ anunţă că guvernul român a acceptat pro­punerea Rusiei ca toate conflictele ce s’ar ivi pe Dunăre Intre autor­itaţile române şi vasele ruseşti să fie supuse comisiunei europene a Dunării.* Nou pod peste Dunăre. Consiliul de miniştri din Sârbia a comunicat guver­nului român, că a admis propunerea făc­u­t­ă de guvernul român, pentru constru­rea unui pod peste Dunăre, între Turnul-Severin și Cladova.* Tîrg în Şinca veche. In 24 Oct. n. curent se va ţină în Şinca­ veche din comit. Făgăraşului tirg de vite, car’ in 25 Oct. n. tirgul de mărfuri.* „Mercur“. Acesta este numele celei mai nouă societăţi comerciale, ce s’a înfiinţat. Sediul societăţii este în Dej. Şedinţa constituantă s’a ţinut la 10 Octomvrie n. în Dej. Preşedinte este ales dl Dr. Teodor Mihali, zelosul fruntaş naţional, director executiv , ales dl Simion Rus, secre­tarul „Someşanei“. Capitalul social este de 50.000 coroane. * Părechea princiară română în străinătate. Principele român Ferdinand şi principesa Mana vor pleca mâne în străi­nătate. Alteţele lor vor fi însoţite în călă­torie de d-na Mana Greceanu, mare damă de onoare a principesei, şi de d-nii generali Re­begea, mareşalul curţii princiare, şi colonel Presan, adjutant al principelui. Numai prin­cipesa Maria va merge la Coburg. Prinţul moştenitor se va duce la Sigmaringen, unde clima este mai puţin aspră decât la Coburg. După­ ce va rămâne câtva timp în sinul fa­miliei sale, principesa Maria va pleca, îm­preună cu micii principi Carol şi Elisabeta, la Sigmarigen. De aici întreaga familie a moştenitorului tronului se va îndrepta spre ’Şi a zălogit nevasta. S’a întâmplat în Langerhausen (Germania). Un comerciant s’a instalat cu soţia înt’un hotel, a beut ’şi-a mâncat boereşte, pe urmă s’a retras într’o chilie. A doua zi dimineaţa a dispărut. Cătră ameazi hotelierul a primit un bilet, prin care comer­ciantul îl ruga să-’i ţie nevasta zălog, până­ ce va face de bani, se-’i plătească. Şi aşa săr­mana nevastă a trebuit vrând-nevrând să stee zălog, până­ ce, abia peste câte­va zile, inven­­ţiosul soţ ’şi-a plătit datoria la hotel. Fireşte, ajunşi acasă, desigur nevasta va fi plătit şi mai sunător ruşinea ce ’i-a făcut-o drăguţul de bărbăţel.* A furat... peatra fundamentală! Nostimul can de hoţie s’a petrecut în Füzes­­gyarmat. Z­iele trecute s’a pus peatra funda­mentala a nouei case comunale. Conform obiceiului, s’a așezat lângă îndatinatul document câte o piesă diu bani de aur. Dar’ care nu ’n­-a fost mirarea locuitorilor, când a doua zi au aflat peatra ruinată, car’ banii... ca’n palma. S’a pornit îndata cercetare şi hoţul s’a desco­perit în persoana unei calfe de zidar. • Ziua sftei Sofii la Braşov. Dumi­necă s a serbat din partea sef­aldor română din Braşov ziua sftei Sofi, patroana acestor şcoale. Corpul profesorali împreună cu tine­rimea d­*la toate şcoale a asistat — scrie „Gazeta Transilvaniei“ — la, serviciul divin în biserica şi lui Nicolae, şi la parastasul în amintirea fericiţilor fondatori şi binefăcători ai şcoalelor Preoţi celebra­ţi au fost d-nii protopopi Petric şi Voina, împreună cu preotul Dr. Saftu şi diaconul Priscu. Cântările litur­gice le-a executat corul de copii dirigiat de dr T. Popovici. După terminarea parastasului, tinerimea şcolară, cu stindardele în frunte, pieră în procesiune la gimnasiu. Aici se ală­tură la preoţii concelebranţi de mai înainte dl protopop B. Baiulescu, săvîrşind împreună sfinţirea apei. Cântările le-a executat corul studenţi­or, condus tot de dl T. Popovici, în urmă dl Procopiu Divulescu, unul dintre noii profesori veniţi în toamna aceasta la Braşov, a cetit un frumos discurs „despre jer­fa”, care la încheiere a fost viu aplaudat de public.♦ Bismarck — cracheler. Neue Revue pu­blică un interesant episod din vieața de june a bătrânului cancelar de fier Bismarck. Era pe la începutul carierei sale politice; Bismarck era numai deputat. Odată, într’un restaurant cancelarul de mai târziu stătea singur la o masă, în vecinătatea unor tineri. Unul dintre aceştia vorbea în termin foarte vătămători de familia regală. Deodată Bismarck îi strigă: „Dacă nu te cari de aici până ce-­mi beau berea, îţi sparg acest pahar de cap®. Tinerul a rămas acolo, iar’ Bismark ’şi-a beut berea, a păşit la el şi mi-a trântit de cap paharul. Ceilalţi tineri nau îndrăsnit să zică circ. Bismarck îşi a plătit berea, şi preţul paharului spart, apoi a părăsit liniştit res­taurantul. Tren în ţeara aurului. Nu peste mult se va deschide linia ferată siberiană până la Vladivostok, unde banca ruso-c­hineză a întemeiat deja cu mare sumă o filială. Mai mulţi întreprinzători bocotani din New-York au petiţionat acum la guvernul rusesc, să ie dee voe a clădi linia ferată siberiană până la Ala­ka. După plan, legătura între Alaska şi căile ferate siberiane s’ar mijloci cu poduri. Dacă îndrăsneţul plan se va realisa, atunci minele povestit de bogate ale Klond­­kei s’ar pută supune unei sistematice exploatări, im­posibile acum din pricina căii foarte primej­dioase până acolo. Planul mai e interesant și pentru­ că, odată realisat, ar face posibilă în­conjurarea lumei în curs de 33 zile, începând drumul în New Jork, ai călători 7 zie până la Brema, 1­i 71 din Brema la Petersburg, 10 zile din Petersburg la Vladivostok, 10 zile din Visdivo­tok la San-Francisc și 41/0 zile din San-Francisc la New Jork, toate acestea pe un preţ — numai de 500 dolari și în toată comoditatea.* Știri mărunte. Regele Saxoniei a părăsit Duminecă Viena, plecând la Dresda; la gara­­l-a petre­ct Maiestatea Sa și câ îva archiduci; domnitorii s’au sărutat de două­­ori. — Principele Muntenegrului a plecat la Italia. — Helly Igndez, kossuthist și teribil șovinist, a murit la Budapesta în vîrstă de 67 ani. — Regele Siamului a sosit în incog­nito la Paris, sudul Franciei. Alteţele lor regale vor pe­trece iarna la Nizza în castelul ce Ducesa de Coburg îl posede pe malul „coastei de Azur“.* Necrolog. Primim următorul trist anunţ: Subscrişii în numele lor şi al numeroşi­lor consângeni amici şi cunoscuţi cu inima frântă de durere facem cunoscut că prea iubitul nostru soţ respective socru, frate, unchiu şi cumnat Iacob Lugosianu, paroch gr.-cat. în Turda­­noul protopop al tra­tului Turda, membru al „Asociaţiunei Transilvane“, după un morb greu ,şi-a dat nobilul seu suflet în mânile creato­rului azi în 10 Octomvrie 1897 la 8 ore înainte de ameazi în al 81-lea an al­ităţii, şi al 44-lea al preoţiei, prevăzut cu sfintele sacra­mente. Râmăşiţiele pământeşti se vor aşeza Marţi, în 12 Octomvrie a. c. la 1 oră după ameazi în cimiterul bisericei gr.-cat. din Turda­­nouă, Turda, 20 Octomvrie 1897. Laura Crisian, nasc. Dănilă, Elvira, Ana, Elisa, Maria, Nicolae, George, nepoţi de fiică. Georgiu Dă­nilă, paroch gr.-cat. în Chetia ca ginere. Vironica Sârb, năs. Lugoşian ca sora. lacob Pop, Octavian Lugosvan, Iuliu Pop, Iacob Şerbu, ca nepoţi, Simeon Pop Mateiu, canonic, Titia Bian, văduvă, ca cumnaţi. * TRIBUNA 1/13 Octomvrie 1897 Pag. 867 tribur­a literară. Dela teatru. Aseară, Luni s’a representat în teatru „Die Journalisten"­, comedie în 4 acte de Gustav Freytog. Piesa, deşi în aranjament are ceva greutăţi, a succes foarte bine. Dl Lenor a dat nouă dovadă despre rutina admirabilă de scenă şi uşurătatea pre­dării. Toată mişcarea îi este naturală, ne­­forţată. Rolul de redactor conducător al unui ziar, ’l-a jucat admirabil. A şi fost des şi mult aplaudat. Dl Reumer a fost foarte succes în rolul de colonel în pensie, care îşi pune candidatura. D-şoara Albertine Scholz a fost seacă şi fără spirit în rolul de faţă a colo­nelului, căreia­­i-ar fi revenit frumoase scene, dacă le ştia interpreta. Peste tot pare a fi foarte nesigură şi prea e rece. Domnişoara Zubrot a jucat foarte bine. Are multă uşu­rătate în predare şi aceasta câştigă. Dl Minich deşi în rol mai mic de astădată, s’a văzut, că să ştie afla în ori­ce rol. Tot asemenea dl Fischer. Dl R. Del Zopp încă a fost o figură foarte simpatică şi­­şi-a jucat rolul foarte bine. Dl Mauth a fost foarte drăguţ în rolul unui poet redactor mai naiv, dar’ bun la inimă. Dnii Gerhardt şi Felix au satisfăcut bine în rolul de colaboratori ai unei foi. Dl Max Zilzer ’şi-a jucat foarte bine rolul de colaborator scăpătat. Dl Ph­iller încă bine, dar e ceva cam exagerat ca negu­ţător de vin. Ceilalţi actori, la roluri scurte, asemenea au jucat bine. Disertaţiune economică. A apărut: Disertaţiune economică despre bunătatea şi foloasele fărinei cernută cu ciurelul şi cu sita rară şi despre zidirea morilor fără raz — de Axentie Severn. Disertaţiunea aceasta a fost cetită în adunarea generală de la Mediaş a „Asociaţiunii“. Broşura de 15 pagine costă numai 5 cruceri şi să poate procura şi dela librăria noastră, „Tipografia“, societate pe acţiuni în Sibiiu, strada Poplăcii nr. 15. Informaţiuni. Şcoala modernă, revistă a învăţămân­tului de toate gradele. Nr. 8 din 15 Sept. a. c. are următorul sumar: Ioan Rîureanu. — Plata absenţelor. — Facultăţile de litere şi filosofie. — Normaliş­ti învăţători. — Suneri asupra reformei învăţământului secundar. — Şcoalele primare superioare. — învăţământul limbii eleneşti şi reforma lui. — Ştiri şcolare. — Cărţi nouă. * Biblioteca pentru toţi. După o pausă mai lungă oară au apărut câteva preţioase volume în biblioteca librăriei C. Müller. In­teresantele broşure sunt următoarele: Nr. 121 —122 I. L. Caragiale: Notiţe şi frag­mente literare, volum de 177 pag. — Nr. 125 Pitarul Hristache: Povesta mavrogheneaseă cu o Introducere şi note de George Ada­­mescu, profesor volum de 80 pag. — Nr. 138: Suspine (poese populare din Basarabia) adunate de George Madan cu o prefaţă de G. Coşbuc volum de 96 pag. Preţul fiecărui număr 30 bani (16 cf.) Studii Literare. Revenim la valoroasa carte a dlui pro­fesor Teodor Raica din Ploeşti, pentru­ ca să atragem asupra-’i atenţiunea tuturor cărtura­rilor noştri, mai ales însă a profesorilor şi das­călilor români, dela cari asemenea cărţi n’ar trebui să lipsească. E destul, deocamdată, să arătăm cuprin­­sul bogat al acestui volum de peste 160 pa­­gine. El conţine: (partea I) un studiu critic întitulat: O gramatică parodii, (pe 54 pagini), apoi: Veacul al XVI. Limba şi literatura Romanilor de A. Lupul-Antones­cu, asemenea un articol critic. Urmează în fine cel mai bogat şi mai interesant studiu: „Codrul frate cu Românul“ un studiu asupra doinei român,e plin de observaţii originale şi frapante, tractat cu mare pricepere in mod ştientific. Acest tractat are 2 părţi: „Colonisarea“ şi „descăle­carea“, şi presentă o lectură foarte mulţumi­toare, care deşteaptă în mintea gânditoare mulţime de idei asupra raportului gingaş, ce se manifestă, prin poesia poporală, între Ro­mâni şi codrul verde (Frunză verde,... foaie verde.) Partea ultimă (IV) a cărţii cuprinde un stadiu filologic asupra preposiţiei „de“. Este o completă monografie a acesei particule aşa de deasă şi aşa de cu multe înţelesuri în limba noastră. Iată titlu­ acestei părţi: Selec­­ţiunea graiului; „de“ ca preposiţie; rapor­turi casuale; „de“ ca adverb; „de“ ca pro­nume; „de“ ca conjuncţie. Credem, că şi din aceste puţine notiţe iubitorii de studiul limbei române vor pri­cepe însemnătatea acestei cărţi, care mai are şi rara însuşire de a fi eftină în raport cu valoarea sa. Costă numai 75 cr., şi se poate procura de la librăria societăţii noastre pe ac­ţiuni „Tipografia“. Discursuri politice. A apărut: T.ke Ionescu: Discursuri politice vol. I. (1886 1892) cu un apendice: Raportul asupra convenţiei consulare cu Germania. — Bucureşti, editura librăriei Storck & Ma­ler 1897 volum 8° mare de 371 pagini. — Preţul 4 lei. „Naţionalitatea“. Societatea noastră­­ »Tipografia * a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este ‘ cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos,­­ în care „Rosmarin“ al nostru a ştiut să-­l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci , în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba : era numai, ca interesantele observaţiuni ori-­­ ginale ale genialului autor să nu rămână res-­­ firate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la­­ cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Ti­pografia“ când a retipărit articolui din „Tri-­­­buna“ în broşura de faţă. In estensiune de­­ 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, acea­stă preţioasă broşură să trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei” soc. pe acţiuni in Sibiiu. Despre bătrâneţe. A apărut: M. T. Cicerone despre bătrâneţe, tradus de Andrei­ P. Liviu, canonic-abate gr.-cat. în Lugoj, edat de Gavriil Popa, canonic în Blaj. — Blaj, 1897. Preţul broş. 50 cf. Broşura format 8° pe 118 pagini, conţine In columne paralele atât textul latinesc, cât şi cel românesc. Se poate comanda de la editorul în Blaj, adăugând la preţ 5 cf. pentru porto. Seminarul român din Lipsea. A apărut al IV-lea raport al vestitului seminar filologic de sub conducerea zelosului, profesor Dr. G. Weigand, sub următorul titlu: „Vierter Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache zu Leipzig. Herausge­geben von dem Leiter dos Institut Dr. Gus­tav Weigand. Leipzig, Joh. Ambrosius Barth. 1897—8° X+336 pag”. Voluminosul raport cuprinde: Prefață şi raport anual de Dr. Gustav Weigand. Formarea singularului — de Ernst Bacmeister. Starea actuală a formării pluralului în limba daco-româna de Hermann Thalmann. Codicele Dimonie de Dr. G. Weigand. întrebuinţarea lui „pro“ la acusativ (continuare din anul trecut) de St. Stinghe. Dialectele de pe Criş şi Murăş de Dr G. Weigand. La librăria „Tipografia”, societate pe ac­ţiuni în Sibiiu, se află următoarele cărţi :1 „Memorial”, Archiep. şi Metro­­politul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.....................fl. 1.30 „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Bărlad, de Mândrescu .... _l.28 „Critice“ 1867—1892, de Maio­­rescu. Voi. I. şi H. â 2 fl. — cf. „ 4.— „Poveştile Bănatului“, de Că­tana......................................? 2.30 „Literatura popor, română”, ” de Gaster..................................... 2.50 •introducere In Cărţile Tes- * tamentului vechiu şi nou“, de Dr. luliu Olariu....................... 2.50 „Cerșitorul”, dramă în 2 acte de Livescu...................................... 2.50­tudii Critice”, de Ghera. Vol. I. și II. ă 2 fl. 20 cr.........................4.— „Higiena română“, de Dr. Leo Mureșianu...................................... 1 _ „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4 — „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul........................... ..60 „Din Moldova”, schiţe de Ko­tzebue ........................................... 1__ „Floarea din Firenze“, de Li­­escu .......................................................... „Istoria Românilor sub Mi­haiu-Vodă-Viteazul“, de Ni­colau Bălcescu................................2.— „Trăvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. â 1 fl. 50 cr. . . „ 3.— „Scrierile părinţilor aposto­­leşti”, de Dr. Iuliu Olariu . . „ —.70 „Merinde de la şc­oală“, de Popa­ . .......................................—.60 „Despre influenţa împregiu­­rărilor“, de Panaite Zosin . . —.50 „Memorii din timpul răsbo­iului“, de Georgescu......................—.88 „Pui de lei“, poesii eroice, de Neniţescu...................................... 1. ediţie de gală...........................­ 2.— „­ pesii“, de Macedonski . . . „ 2.— „Copii de pe natură“, de Ne­grei .................................................1.50 * La comandele din afară bS se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., care pentru expediţie recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. Sosiţi în Sibiiu, în 12 Oct. n. 1827. Hotel „Impiratul Romanilor: Schuster, pri­­vatier din Mediaş; Bayer, forestier din Cârţişoara; Kosch, director din Cluj; Dr. Şerban, deputat, Dr. Szabó, medic de regiment, ambii din Budapesta; Mau­­rovits, director, H. Liebl, comerciant, ambii din Fă­găraş; Gürtler, Fischer, ambii comercianţi din Viena; B. Lobh din Budapesta, I. Feuad din Praga, W. Leon­­hardt din Cluj, toţi comercianţi. Hotel „Neufihrer“, St Unger, privatier din Seghedin; H. Wiesauer din Berlin, D. Lengen din Braşov, voiagiori; Wachtel, neguţător de bucate din Viena; H. Gatter din Timişoara, S. Rosenbaum din Oradea-mare, comercianţi. Hotel „Meitzer“, Moldovan din Mediaş, V Vulkan din Cârţişoara, A. Duşu din Orlat, toţi pri­vat ieri. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Oct. n 1897. Seminţe li I« Preţul per 100 philogr. îs i! li Preţul per 100 philo dela p&n& dela piton Grău Bănăţenesc vechia Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ i» a Rsctca „ Grâu ung. de Nord,, 76 76 75 76 75 75 1 1 1 1 1 .1 I îl 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 f 1 1 76 76 76 76 76 76 1 1 1 1 1 1 1 1 1 MINI 1 1 1 1 1' 1 S6minț6, irisch! ori non« Solul dualitate« per Hect. Prețul per 100 chilogi dela 1 pflită SScară 70­ 72 8.35 8 45 Otb de nutreț HO—62 615 6.40 de vinar» sa—64 66 1. 30 V da b*n i4—Af 7 50 9 — Ov8s ifcSfc*— 62 •1 45 Cucurui (porumb) băaăi 4 65 65­­5w *li: Mate,— 4 u 4 »6 Meiu ——­Hrișcă— — Grâu Sept.-Opts 12.06 11 Mart.-Apr. --. -CucuruE Msiu-Iun. n 6 50 ft Iu'ie-Aug. --.--­Ort» Mart.-Apr. 6.25 a Octa 6.— ti 121 6.61 628 1­ 02 IrodueM dl' ■ dl nt S8m. de trif. » Oleu de rap Uns. de pore »I Slănină Său" Prune Liatar 99 Miere Ceară Lucernă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară svântată afumată slavon nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 69. 60-59 5 60 61 Cursul pi­eţii din Sibiiu. Bursa de Budapesta. Din 12 Oct. n. 1897. Hârtie-monetă română . dump 9.46 vând. 9.61 Lire turcești .... 1) 10.66­­)10.70 Imperiali..................... Ruble rusești 100 a . II 1) 9.58 126 60 (1 D 9.63 127 69 Galbeni..................... 5.60 6.66 Napeleon­ d’eri . . . II 9.18 II 9 f.8 i­ (rusești) 1 1 9.1 6M 9 81 Din 9Oct. n.1827. Renta de aur ung. 6 7.............................. II li I­ i; P/1 ... • „ ung. val. col. 4«/.............................. împrumutul căilor ferate ung. . Amortsarea datoriei căilor ferate de Ost ung (l­a emisiune)........................................... Amortizarea datoriei căilor fente de Ost ung (2-a emisiune)........................................... Bonuri rurale ung.......................................... Obligaţiunile deep. regaliilor . împrumut cu premiu ung. Lostari pentru regular­ea Tisei Renta de hârtie austriacă „ da argint austriacă n de aur austriacă . . Leșurile austriaca din 1860 ’. Acțiunile băncii austro-ungare ii ii de credit ung. si Seghedin 128.­­ 99.60 122.— 122.50 108.— 97 60 98 60 10160 166.26 142.26 102 25 102 26 126 — 161 26 946.— _ . H ii « ii austr. . . . Scriori fonmare ale institutului de credit si economii „Albina“.................................... Argintul . . .*lb«ui .!!!!! Napoleon­ d’on Mărm 100 imp. germane............................. London 10 Livrea sterlingi .... 102.­6.70 6.67 9.64 68.90 120.16 Sursa de viena. Din 9 Oct. a. 1897. Renta de atu ang. .•/.................................. împrumutul color fante ang. . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ans (1-a emisiune) ............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ans (2-a emisiune)......................................... Bonuri rurale ung........................... a fi croate­ slavone .... Împrumut cu premiu ung............................. Lesuri pentru regulare« Tisei şi Seghedin Renta de hârtie austriacă „ argint austriacă­­ , «n­ «ur austriacă .... Lesuri austriaca din 1860 * . Acțiunile băncii austro-ungare . . \ n a de credit ung. . . . Argintul . de Cedit “ * Galbeni împărătești .................................... Napoleon­ d’ori . . | Mărci 100 imp. germane * London 10 Livre« sterling! ! ! ! * 121.96 99.46 122.— 102.— 121.65 97. 0 198 61 166 75 141­ 102 26 102.25 124 66 160 60 968.­6.70 6.68 9.64 58.82 11985 Bursa de Bucurefti. Din 28 Sept. v. — 4 ore p. m. Renta rom. per 1.65 6 /­­Renta română amort. 6°/. * Renta (Schuidverschreib) Obn­g. de stat C. F. R. go/ ' * ‘ Renta rom. (Rural conv.) 6°/. Împrumutul municipal 6°/ Scrisuri func. rurale 6% . '. ’ ' ’ ' de»’ urbane 7«/” 7 ^.......................... »> ii 6*/» ............................... ii ii 6*/, . , Banca-Nat. (100 Iei vers. intr.) 1 . Soc Dacia-Rom. (260 lei vőrs.) .... (201­­io« vărs.) . . . soc. rom. da reasig. soc. r. de con. (260 iei *vfas.)‘ * '. ". * Obug. Casaei Pensiunilor Agio ............................................................. T­a­oi 8 c­h­i­m­b. Londra 8 luni .... ii cek . ‘ ' ' * '­­ *. ‘ ’ Berlin 8 luni ii cek . . ’ .* ' * ’ ‘ .* ‘ Paris 8 luni . . . • ii cak . . Viena . . . . • si..................* * * . . Agio......................................................... Pentru redacţie şi edituri responsabil: Ioan Morariu. Proprietar: Pentru „Tipografia”, societate pe acţiuni: V. H. Drewnandt Ca­ssa. 101 97­­9 100 97 102 87 1468 420 467 118 106 280

Next