Tribuna, decembrie 1898 (Anul 15, nr. 262-286)

1898-12-01 / nr. 262

Nr. 262 Engageamentul unei artiste ro­mâne. Ni­ se scrie din Viena. Domni­şoara Natalia Otto, fiica regretatului Dr. Otto din Bucureşti, a primit enga­geamentul pentru opera din Köln. Ti­­nera artistă a fost eleva favorită a ce­lebrului măiestru Dr. Gaensbacher. En­gageamentul, ce n i­ s’a oferit îndată după absolvarea studiilor ei, este de a se atribui nu numai şcoalei excelente ce a făcut-o, ci în prima linie organului ei deosebit de plăcut şi sonor. Este de remarcat, că bătrânul măiestru Dr. Gaens­bacher, de câte­ ori îi permitea elevei sale se concerteze, o acompania în per­soană spre a o distinge şi în chipul acesta într’un mod deosebit înaintea tuturor celorlalte eleve ale sale. Dorim conaţionalei noaste acelaşi succes stră­lucit pe viitor, de care s’a bucurat în­totdeauna, de câte­ ori am avut ocasie să-’i auzim admirabila voce, atât la con­certele conservatorului, cât şi la alte concerte, în Viena.* Dela Oradea-mare. Chestia stu­denţilor de la Oradea-mare în continuu e agitată şi alimentată de şovinismul stu­denţilor maghiari, cari ţin adunări şi fac sfaturi peste sfaturi numai ca să lo­vească mai tare şi mai des în tinerimea română. Acum câteva zile au decis în o adunare, ca în viitor studenţilor ro­mâni să nu li­ se mai dea ajutor de la societatea de ajutoare a academiei. Ro­mânii au protestat în contra acestei ho­­tărîri şi au trimis o deputăţie la recto­rul Bozoky, care a şi nimicit hotărîrea studenţilor maghiari. Pentru aceasta acum Unguraşii turbă de mănie şi clo­cotesc de planuri de răsbunare. * Jubileul vicarului Barbuloviciu. Românii din Sălagiu au avut Joia tre­cută o înălţătoare sărbare, căci atunci s’au împlinit 25 ani de când ei să află sub înţeleaptă păstorire sufletească a vrednicului vicar Ruds, domn Alimpiu Barbuloviciu. Dacă sălăgenii sunt mândri de păstorul lor, şi acesta mulţumit în suflet şi mândru poate fi de fiii sei sufleteşti, pentru­ că aceştia îi înţeleg glasul şi îi urmează sfaturile, păstrându-­i iubire şi recunoştinţă pentru înţeleaptă lui con­ducere. Serbările aranjate din prilejul iubileului de 25 ani au fost o măreaţă dovadă a iubirei şi alipirei dintre păstor şi popor. După­ cum vesteşte o tele­gramă din Şarmaşag vrednicul vicar a primit din prilejul iubileului său din toate părţile călduroase felicitări, car’ poporul şi clerul vicariatului ’l-au în­­cunjurat cu cea mai curată iubire. La serviciul divin, care a fost imposant a vorbit protopopul Papiliu Pop şi Dr. Lucaciu. După serviciul divin vicarul a primit deputăţiile diferitelor corpora­­ţiuni şi mulţimea stimătorilor sei, care şi-au tălmăcit cele mai adânc simţite fe­licitări. La banchetul ce a urmat între alţii au toastat d-nii: George Pop de Băseşti, Dr. Tripon, Dr. Lucaciu Dr. Bran şi alţii mulţi. * Ştire despre Andree. Din Stock­holm se telegrafe­ază, că în munţii Ural s’a aflat de curend o scrisoare a lui Andree, prin care anunţă, că a trecut cu balonul seu peste munţii Ural. Ve­stea aceasta e importantă mai ales din causa, că acum s’a aflat urma pe care trebue să-’l caute pe îndrăzneţul ex­ploatator.* Insulele Philipice s’au proclamat ca republică. President a fost ales Agui­­neldo, şeful viteaz al răsculaţilor. Re­publica va sta sub protectoratul Statelor­ Unite. Armata republicei care constă acum din 40 mii de voluntari se va transforma în armată stabilă de 60 mii soldaţi, organisată fiind prin Americani experţi.* Derailare de tren, în apropierea staţiunei Félegyháza, linia Seghedin— Budapesta a derailat alaltăieri un tren de marfă. Un călăuz a fost rănit, iar’ maşinistul Lippay a fost omorît. Opt vagoane au rămas zdrobite. Causa de­­railărei se zice că ar proveni din ne­­atenţiunea unui cantonier, care n’a exe­cutat corect schimbarea la sine. UII Statistica teatrelor incendiate, în urma măsurilor de precauţiune ce s’au luat în timpul din urmă la toate tea­trele, statistica incendiilor scade mereu. Astfel în anul trecut abia s’au mai în­tâmplat 4 caşuri de incendiu. Primul a fost la teatrul »Flora« din Lüttich, cu care ocaste mulţi din public au fost ră­niţi în îmbulzeala provenită din panica grozavă. în Ianuarie apoi în una şi aceeaşi zi au ars opera din Moscva şi teatrul din Neapol. în Februarie apoi a ars teatrul »Prince Royal« din Lis­­sabona.* Sfirşitul celui mai bătrân zia­rist român. Ziarele din Bucureşti spun următoarea tragică întâmplare: Sânt aproape două luni de zile de când bătrânul ziarist I. Valentineanu, lipsit cu totul de mijloace şi doborît de boală şi de bătrâneţe, a fost silit să în­tre în spitalul Colţea, unde a fost primit în secţia dlui Dr. Stoicescu. întrat pentru a-­şi căuta o boală de stomach, de care suferea de mult timp, nefericitul bătrân s’a ales în spital cu o boală de piele, o enphismă, care a mă­rit numărul suferinţelor şi năcazurilor gale. Sibiiu, Marţi, Turmentat de durerile acute ale boa­lei, chinuit vecinie de gânduri negre, gânduri cari îl munceau încă de multă vreme, bătrânul ziarist ’și-a pus capăt zilelor sale amărîte, astă noapte pe la orele 3 trăgându-’și un foc de revol­ver, de un calibru mic, în tâmpla dreaptă. Moartea a fost instanstanee. Cadavrul a fost ridicat pe dată din camera sa şi transportat în sala de au­topsie. Valentineanu era în vîrstă de 75 de ani. El era cel mai bătrân ziarist din capitală şi sfîrşitul lui tragic nu lasă de­cât regrete în cercurile amicilor şi con­fraţilor sei.* Hoţ îndrăzneţ. Contabilul firmei Bischitz din Budapesta a mers alaltăieri­­ la oficiul poştal cu 2 scrisori de bani; în una erau 3000 fl. şi în ceealaltă 1500 fl.­­ Când a ajuns la uşa oficiului poştal un­­ om tinăr ’i-a sărit înainte şi lovindu-’l­e cu un baston în cap ’i-a smuls scrisorile din mână şi a luat-o la fugă. Poliţiştii şi publicul de pe stradă­­l-au urmărit însă şi la câţiva paşi l-au şi prins. Dus la poliţie hoţul a spus că se chiamă Ferdinand Zobolovszky din Ora­viţa şi a voit să fure ca se poată ajunge în în­chisoare, unde va avă mâncarea şi cvar­­tirul necesar. De trei ani nu are ocupaţie, a spus apoi îndrăzneţul hoţ şi în acest timp neavând nici ce mânca în continuu a căutat ocasia să se facă­­ culpabil de închisoare. Acum în fine­­ după­ ce ’şi-a luat curajul necesar ’şi-a­­ ajuns scopul dorit. * Jidan călugărit. Din Sulume­­ghiu (Sălagiu) ni­ se scrie, că în zilele trecute a umblat prin sat un individ îm­brăcat în rasă călugărească şi sub cu­vânt, că e călugăr din Turcia a adunat milă pentru bisericile şi şcoalele creştine arse de musulmani. Preotul local, dl Ştefan Szabó încuartirându-­l la d-sa a discutat mult cu călugărul despre reli­­giune. Spre marea mirare a d-sale a ob­servat, că călugărul nu e prea umblat în dogmele religiunei creştine. Mai mare ’i-a fost însă mirarea când dimineaţa ’şi-a surprins oaspele rugându-se cu pă­lăria în cap şi cu cornul în frunte, după ritul jidovesc. Observând călugărul că a fost surprins, fără multă vorbă a pără­sit satul. Cine a fost şi cu ce gânduri a um­blat misteriosul călugăr, până acum nu s’a putut constata. După purtarea lui însă credem, că avem de a face cu un rafinat pungaş şi tocmai de aceea facem atenţi pe Românii din Sălagiu să fie cu reservele cuvenite faţă de misterioşii că­lugări din Turcia.* Ştiri morante: în Petersburg a fost alaltăieri un potop îngrozitor. Apa Nevei a exundat şi a acoperit o mare parte a ora­şului. — Wilhelm, împăratul Germaniei va merge în Martie la Roma, ca să asiste la desvelirea frescurilor de pe Cuirinal a consulatului german. — Părintele Cehilor, bătrânul baron Rieger ’şi-a sărbat jubileul de 80 ani, cu care ocaste Cehii ’i-au făcut ovaţii imposante. — Pe pusta Vám s’a ştrangulat băiatul de 9 ani Horváth Sándor, numai pentru­ ca să ştie (?) cum e omul mort. „Calindarul Poporului“ din „Convorbiri Literare“. Distinsa şi cea mai veche revistă română face recensiune în ultimul seu numer, pe Noemvrie, »Călindarului« nostru. Fată aceasta apreciare: »Călindarul poporului pe anul 1899«. Anul XIV., Sibiiu, editura şi tiparul »Tipografiei«, societate pe acţiuni, Sibiiu, merită să fie relevat pentru ţinta pe care o urmăreşte şi pentru mijloa­cele care le întrebuinţează. E un adevărat călindar popular, care în afară de materia calendaristică obicinuită, conţine materia cea mai po­trivită pentru a ţine deşteaptă conştienţa naţională în popor. în »Dela 1848« se povesteşte lup­tele Românilor în contra asupritorilor unguri, care în »Răvaşul nostru« se face o dare de seamă despre toate inci­dentele care au turburat vieaţa româ­nească din Ungaria dela Septemvrie 1897 până în Septemvrie 98. Afară de aceasta se relevă faptele care vădesc că vieaţa românească se menţine şi se ma­nifestă cu putere atât în regat cât şi în celelalte ţări locuite de Români. Dacă mai adăugăm că acest călindar mai conţine număroase fotografii de Ro­mâni, în costumele lor pitoreşti, din deosebite părţi ale Ungariei, şi multe poesii populare şi alte bucăţi de litera­tură la înălţimea înţelegerei poporului — complectăm tot binele pe care suntem datori să-­l spunem despre această pu­­blicaţiune, într’adevăr mai rar carte care să urmărească cu atâta unitate de concep­­ţiune scopul propus, TRIBUNA Ne-ar pute servi de exemplu şi­­ nouă, care, pentru a cultiva poporul,­­ găsim de cuviinţă să-mi vorbim de ex-­­ posiţia din 1900, de expediţia lui Nansen­­ şi de traducerile în jargon ale marilor­­ scriitori străini din biblioteca »Samitca«. Dincolo se lucrează cu dor de ţeară, la noi cu dor de câştig. M. ECONOMIE. Reforma procedurei In caşuri de faliment. Ministrul de justiţie din Austria a dat un ordin cătră toate ju- 1 decătoriile prin care în cadrele legei­­ existente face unele reforme, care tind­e acolo ca să înlesnească posiţia şi se asi­gure favoruri mai mari creditorilor, în viitor massa - curatorul va­­ ave se lucre mai cu dinadinsul ca co- I municaţia între falimentat şi între credi- i­­­torii sei să fie mai lesnicioasă şi mai­­ grabnică. Procedura în caşuri de fali-­­ ment va fi mult mai scurtă şi prima datorinţă a judecătoriei va fi ca cu toate mijloacele posibile să insiste asu­pra împăcărei. Dacă deja la început sunt prospecte de împăcare, inventarea­­ mărfurilor poate fi suspendată, pentru- ; ca astfel să nu se facă spese prea mari. Mai nou. Din Budapesta Representanţii partidelor oposiţio­­nale au redactat un manifest cătră ţeară. Bănffy a fost primit ieri în au­dienţă de M. Sa. După­ cum vestesc gu­vernamentalii audienţa ar fi durat peste o oră şi Maiestatea Sa l-ar fi îndem­nat să persiste a combate obstrucţiunea­­ cu toate mijloacele.­­ Lud. Lang, fostul vicepresident al camerei, a eşit din partidul liberal. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. vechi o înviţă Administraţia ziarului „TRIBUNA“. Bibliografie. „Gălindarul Poporului“ — Voci de presă. — »FLOARE-ALBASTRA«. E anotimpul călindarelor, în româneşte până acum n’a apă­rut decât acesta, şi probabil că el va fi pățită la sfîrşit cel mai potri­vit scopului pe care ’şi­’l-a propus, dintre toate călindarele cari vor apăre de acum înainte în ţeară. Această specialitate de publici­stică a ajuns în vremea din urmă un fel de mijloc de speculă. Se pune ma­teria călindaristică, vre-o câteva anec­dote, câteva nuvele şi poesii ca vai de lume, şi iată călindarul gata. Publicaţia »Tipografiei« din Si­biiu face o fericită coccepţie şi merită se o relevăm. »Călinda­rul Poporului« e, cu adevărat, scris pentru poporul român, e o mică cronică a evenimentelor petrecute în ţă­ile locuite de Ro­mâni, un modest dar, puternic imbold de îmbărbătare la luptă, de înflăcăr­are a senti­mentului patriotic. Din cuprinsul literar remarcăm: ,,Răvaşul nostru cronica mişcă­­rei naţionale de peste munţi, de la Sep­temvrie 1897 până la Septemvrie 1898. Poesiile, anecdotele, nuvelele, tot ce formează cuprinsul literar al călin­­darului, sunt scrise într’o limbă frumoasă, simplă, cu­rgătoare, aşa cum vorbeşte ţăranul roman. Redactorii „Tribunei cari au reditat compunerea acestui călindar, pot se fie mândri de modesta lor lu­crare. In­tenui labor. Aşa modest cum este ,, Călinda­rul Poporului“ va fi încă unul din puternicile mijloace de educaţie naţională, şi ca Români trebue să încurajăm tot ce se produce în direcţia aceasta. »REVISTA ORĂŞTIEI«. »Are o înfăţişare elegantă, ti­par curat şi ceteţ. Extinderea e de 9 coaie. Fiind acest călindar cel mai ieftin şi totodată cel mai folosi­tor pentru poporul aim nostru, îl re­comandăm cu căldură tuturor econo­milor noştri«. »Tipografia“, seciet. pe acţiuni în Sibiiu. A eşit de sub tipar: Călindarul Poporului Dela 1848, (din prilejul aniversarului al 50-lea). Adunarea de la »Dumineca Tomei« în Blaj. Andreiu Mureşan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustraţiuni). Fabulă arabă. Eu mist­esc, şi sunt Român, poesie de I. Dariu. Ţeară fără betrâni, poveste de V. A. Urechiă. Anecdotă. Doine şi icoane din lumea românească. (»Limba, portul şi moşia«). Doine şi strigături poporale: De pe Mu­reş ; De pe Târnave; De pe Olt; De pe Someş; De pe Criş ; Din părţile Năsăudului; Din Munţii­ Apuseni; Din Bănat; Din Ţeara­ Oaşului; Din Bihor; Din Bucovina, România (Oltenia şi Mol­dova), Basarabia şi Macedonia. Revaşul Nostru, cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897-Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu următorii subtitlui: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fruntaşi român morţi, de la fraţi, stări grele pretutindeni, etc. Economic. Cum s’ajungem la mai bine? — Unele regule pentru grijirea sănătăţei. — Poveţe. De rîs. Tîrgurile din Ungaria şi Transilvania etc. Ilustraţiuni. 1. Andreiu Mureşianu, portret. 2. Casa în care s’a născut A. Mureşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Şasa. 4. Dela Stâna-de-Vale: Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român »mărginean« călare. 6. O Româncă din jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păr­eche tineră din Sud­ul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ecran român din Bănat. 11. Scenă din Selişte (1. Sibiiu). 12. Dela Stâna-de-Vale: case de lo­cuit pentru oaspeţi. 13. Români din Siria (1. Arad) 14. Dela Stâna-de-Vale: »Bisericuţa« (o stâncă). 15. — »Moara dracului«. 16. f W. E. Gladstone (portret). 17. f Prinţul de Bismarck. 18. îm­­părăteasa­ Regină Elisabeta, în estan călindarul e cu o în­­coală mai voluminos decât anul a stinzendu-se pe 143 pagini. Pre­ţul înse e tot cel vechiu: 20 cr. plus porto postal 5 cr. A se adresa: »Tipo­grafia«, societate pe acţiuni în Sibiiu Strada Poplăcei 15, pe anul comun n­r 1 &****. 1/13 Decemvrie 1898 Zarandul şi iunţii-apuseni. Descriere de Silvestru Moldovan. — Voci de presă. — Revista Orăştiei scrie : »Lucrarea aceasta a dlui Silvestru Moldovan e scrisă în urma experienţelor proprii, ce le-a câştigat prin călătoriile şi excursiunile de prin acele părţi. Fiecare localitate e frumos descrisă cu legendele şi obiceiurile ce se ţin de ea. Limbajul în care e scrisă această lucrare, e cât se poate de poporal. Pre­ţul 1 fl. plus 5 cf. porto. Recomandăm această scriere a dlui Silvestru Moldo­van, tuturor iubitorilor noştri de litera­tură şi îndeosebi preoţilor şi învăţăto­rilor, pentru a îmbogăţi cu dînsa biblio­tecile şcolare săteşti«. Teatru orăşenesc ln Sibiiu. Marţi, 13 Decemvrie n. Beneficiul actoriţei Minca Moretto. Hans Huckebein. Farsă în 3 acte, de O. Blumenthal şi G. Kadelburg. începutul la 7 ore seara. Sosiţi in Sibiiu, în 12 Decemvrie n. 1898. Hotel »împăratul Romanilor*: Kercsedy, antreprenor, Dr. Rónay, advocat, din Blaj; Friedmann, notar din Jibot; Hatfaludy, căpitan, Baumann, sublocotenent, din Cluj; Mandel, in­giner din Budapesta; Rubiner din Viena, Linţu din Caransebeş, Roza Fenaker din Vinţul-de­­jos, privatieri; Dr. Perl, dentist din Cluj; Ben­­govits din Aiud, comerciant. Hotel »Neufihrer«: Samuel, comerciant din Odorheiul­ secuesc. Hotel »Meitzer«: Demeter, notar din Beriu; Horváth, cancelist din Canija; Cândea cu familia, preot din Cincu-mare; Câmpean din Rovina, Kiss, învăţători; Polis din Şiclău, d-na Wächter din Hunedoara, Stroblmayer din Detta, privat ieri; Pindur, econom din Cârja. Pag. 1051 Din 12 Decemvrie s. 1888. Seminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Calitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela până dela până Grâu Bănățenesc nou Grâu de Tisa „ 75 10.—10.107610.1510.20­76­10.2010.317610.3510.40 Grâu da Pesta „7HÎO.H102 76103510.46 Grâu de Alba-Reg. „7510.2010.257610.8610 4 v y. Badea ;;7510.3010 3»1610.4010 45 Grâu ung. de Nord „75—. 76 SSminte Soiul Cualitatea per hect. Pro ul per 100 chilogr. vechi ori noue dela până Sâcarâ prima 70—7 ■ 8­0M .bl Orz de nutreț 60—62 5.206 50 ti de vinars r­ 2—*4 6.807 (iO » de bere P.4 — 7.808 70 Ovâs 39—41 5.756.10 Cucuruz (porumb) bănăț.— 5 50fi 55 » dealtsom 4 456.50 Vîeiu_ ___ Hrișcă— 4 304.5­0 Grâu Cucuruz n Ovos Mart -A ipr. Sept.-Oct. M&w-Iud. lulio-Aug. M.art.-Apr. Oct. roducte diverae 9.7* 4.82 5 96 8 o i u So o î 3 « o s s 97 •1.8! f 9b Cursul .iul* pălii! Seia. Ue tiif. n Oleu de rap. Uns. de porc* Slănină Său Prune Lietar » Miere Ceară Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afirmată slavon, nou bănățenesc brută galbină străcurată de Rosenau 65 — 56 50 66 — Hârtie-»ouată română , (Jump. 9.60 râad 9.64 Lire turcești . . 0 » -----.------£ Imperiali (15 Rs sur) • n 19.05 fî 19 12 Burile rusești 100 ă , • n 127.—9 128 — Galbeni.................. 5.64 19 5.68 Napoleon-atori . . . * n 961 Jf 955 100 Marca germane ,* 8 58.60S 66.90 Livra sterling . . . * » 11.98 fl 12 06 Bursa de Budapesta. Din 10 Dec. n. 1898. Beata de aur ung. 6........................................— » n r n 4V|................................ —,— » ung. val. cor. 4*/o.....................................100.25 împrumutat căilor ferata ing. ..... 121.50 Amortisarea datoriei căilor ferata de Ost aug. (l-a essirisno)..................................................122.50 Âm­ortisara* datoriei căilor ferate de Ost ang. (l­a easiune) ..............................................102.— Bonuri miale ung. ........................... . . 98.— O­p croate­ slavone ...... 99.— Obligațiunile desp. regaliilor...........................101.50 împrumut cu premiu ung................................156.­­Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . 140.­ Raute de hârtie austriacă ....... 102.50 * de argint austriacă................................102.25 * de aur austriacă ....... 128.60 Dosuri austeriace din 1860 ....... 160.26 Acţiunile băncei austro-ungare ..... 855._ „ ,, de credit ung. ..... —,— „ „ de credit austr...................... — Scrisuri fondate ale hatharnia,­da credit și economii ,,Albina“................... ... 102 — Argintul 5/70 Galbeni împărătești ......... 5.66 Napoleos­ d’ori.................................... 9.55 Mărci 100 imp. germane B84D Landen 10 Livrea starling! 120.55 Bursa da Din 10 Dec. n. 5898. Renta do­sar 8°/. ......... — I. » » *•/» ......... 122.20 Bwt*» ung. e. 4S/,....................... 100.— ImpunK&fi căilor ferate ane. ...... 122.— A»­;rttoMs d&teria căilor ferate de Ost ang (l­a parisiuk­a) ........... 12­1.76 Amortizarea datoriei căilor ferate da Ost ang. (l­a emisiune)................................ 121.60 Bonuri ferale ung......................... . . . . 98.— a­n­croate­ slavone ...... 199.— împrumut cu premiu ung....................................156.— Ltwuri pentru regularea Tisei și Seghedin . 160.— Banta da hârtie austriacă ....... 102.45 „ „ argint austriacă ....... 101.80 „ „ aur au*triacă ... ...... 128.20 Lmstri dl» 1860 ...... 160.86 AoUmnils băneai eostre-ungare . . . . . 965,— a a de ersfiit eag. ..... x » da credit 6ss4», . c , .. . — Argintul........................... 5.71 Galbeni Împărătești . . . ........................ 6.69 Napoleon­ d’ori................................ 9.66 Măria ÎOO imp. germane....................... 69.— London 10 Livra» sterling! 120.46 Din 28 Nov. v. — 4 ore p. m. Renta row. per 1875 B°/e . . , insa d» BucrarestL Ctua 100 Rente română amort. 50/. . . ,B 97 Renta (Serfuidverschreib) . . . 09 Oblig, de stat C. F. R. 6°/e . . r.— Renta rom. Rural, conv.) 6°/* 100 împrumutul municipal 50/o . , 97 Scrisuri func. rural* 5°/s . . . R 51 SS 7*/p 1­5 *_ Mem urban« 7*/,......................._ Soc. Dadia-Rea. (250 iei vărs.) . Soc. ds Asig. Nat. (200 fel tire). m 407 Soc. rom. de rsasit. ..... 118 Soc. rom. de 000. (260 fei vSrs.l­ 106 Obiig Cső®»! Panmauitor 280 Agio ....................................— Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Barteş. Proprietar: Pentru „Tipografia“,, societate pe acţiuni: V. H. Dressnandt. . r. «*/» ..... IM » B Banca Naţională (100 foi *ir* fot 1 82 •) 146 87 S c h i ts b : Londra 8 luni .... , ,« e — * cek . . . , , Berlin -9 5nai_ , 0«ife , ,5 Vîefta• — Agio ..........................................—

Next