Tribuna, ianuarie 1899 (Anul 16, nr. 1-23)
1899-01-01 / nr. 1
Nr. 1 operaţii financiare mai însemnă nu s’au realisat. Băncile relativ au fut un an bun, căci la început toţi se uneau că în primul rînd ele vorbim lipsa recoltei din 1897. Şi asta n’a urid, căci poporul s’a cam înstrăinat de Ursă şi ’şi-a împlinit şi regulat toate driverile financiare numai prin bănci. Legislaţiunea economică n 1898 nu este însemnată, afară de leea pentru însoţirile de credit agrico şi industrial, cu o centrală în Budpesta. Afară de această lege și amintim legea muncitorilor, care igulează afacerile între proprietar şi mncitor. Legea dărilor de consin. Apoi mai multe legi pentru vicinal, căi de navigaţie, provisoriu, manipulrea pădurilor comunale prin organele satului etc. Pentru noi Românii în social anul 1898 n’a fost atât de slab din punct de vedere economic. E adevărat, că prin lgea însoţirilor de credit ni s’a pus în perspectivă o nouă lovitură, dar’ absingend dela aceasta noi am progresat mnain şi în anul trecut. Reuniunea agricolă dn comitatul Sibiiului a lucrat şi în anul acesta cu mult resultat. Cătră finea anului a căpătat o nouă soaţă de lutru, »Asociaţiunea economică dir. Orăftie*. Pe terenul industriei durere, nu putem vorbi nici de cel mai modest progres. Şi în 1898 aceeaşi condamnabilă nepăsare pentru acest folositor ram de economie naţională. Progresul pe terenul comercial însă aşa zicând neaşteptat de mare fiind, ne face să nădăjduim, că în curând Românii se vor ocupa şi cu industria. In 1898 existentele Reuniuni de consum şi societăţi comerciale au progresat foarte mult, cu deosebire tinăra Concordie* din Sibiiu, care acum are deja 3 filiale. Societăţi comerciale noue s’au înfiinţat şi anume: * Comerciantul* în Bistriţa, » Comoara* în Szászka - Banya, »Severineana* în Cararsebeş. Băncile româneşti ca în toţi anii şi acum au progresat foarte bine. Numărul lor s’a mai sporit cu 6 anume: »Bihoreana* în Oradea-mare, »Grăniţerul* în Doha, »Cassa de păstrare« în Mercurea, *Asociaţiunea de economii și ajutor în Ghioroc«, »Zarandeana*în Băih,»Zlagneana* în Zlagna. Astfel acim avem bănci româneşti, înainte numa pe terenul economic, căci el asigură vii°rul naţiunei noastre. V. c. O. „AnĂu fericit !" in loc de felicitări. — Pentrfu Casa naţională*. Transport din nr. 285 . . . 125 cor-l. lanofiv - ---- -----------27. ArseniiBunea, secret, comitetului jcol. grăniț., Sibiiu . 28. Aron Iupeai, oficial, Sibiiu 29. I. V. Rissu, protopop, Sibiiu 30. Constantin Stezar, c. și r. căpitan în retragere, Sibiiu 31. Locotenent Dumitru Herbry Sibiiu............................ 32. Ioan Baiciu, comerciant îr. Sălişte, .... . . 33. Nicolae Lenţu, nota., Sălişte 34. Ana Mera (Sibiiu) 2 2 6 Suma 145 cor. Din Baj- Aducem la omoşnţa tuturor prietenilor, cum că în loci felicitărilor de Anul Nou am depuse favorul fondului şcolarilor morboşi da institutele din Blaj, următoare are: 1. 1. M. Moldovan,piposit capitular ..................... 2. Dr. Aug. Buiet, nonic 3. Dr. Vasile Josananonic 4. Dr. Victor Imitchi, ca nonic........................ 5. I. Brut Holof, rector la »Patria* 6. Aurelia n. 3ooan, directoara interatul de fete 7. Văd. Maria Has . . . 8. Gavriil Preap, of. gimn 9. Silvestru Netofor, gimn 10. Dr. Iuliu Maniu,v. archid 11. A. C. Doina, notabil la cassa centraă 12. Sofron Stai, notabil la »Patria«...................... 13. Emil Viciu,proirector la internatul Voan« 14. loan Fodor primn 2 2 Suma 47 cor. 2 2 4 IO cor. 4 » 4 2 2 2 3 POST! 5 ACȚIUNE! Dini C. Pettitia azî n’a mai fost loc. într’un număr ţi se va publica desigur. E interesant 1 — 5 V. în C. Pentru numărul acesta a soSa tarzm. Ne vom ocupă cu afacerea, dar’ i absolut greşiţi. — Dim St. C. Alexandrul bine! »Legenda isvorului« deasemene£ publica! Sibiiu, Vineri, TRIBUNA 1/13 Ianuarie 1899) Cronica silei Sibiiu, 12 Ianuarie n. Din causa sfintei sărbători de mâne, numărul proteim al foii noastre va apără numai Sâmbătă seara. La Anul Nou. Roata vremurilor din nou a prăbuşit un an în chaosul nimicniciei. Şi noi copiii speranţelor ademenitoare abia am aşteptat ultima răsuflare a muribundului, pentru ca uitând decepţiunile anului vechiu se ne semănăm noue nădejdi în agrul anului nou, ca din ele să culegem apoi fericire şi bucurie truditelor noastre zile. Şi în farmecul nădejdilor nu voim să credem că trecutul an ne-a răpit tinereţa, ne-a zdrobit ilusiile şi sufletul ni’l-a încărcat cu noue dureri, cu noue decepţiuni, căci a fost an prea neguros, prea nehotărît. De câte ori steaua bunei înţelegeri, steaua frăţiei neprihănite sfiicioasă s’a arătat la un colţ de orizon, nori negri şi năvalnici — norii certelor şi a nepăsărei au acoperit-o, pentru ca din nou să ne lase în întunerecul miseriilor... Dar’e ora douăsprezece! e ultimul moment al anului ce moare. Toate ale lui dureri şi toate ale lui bucurii peste un moment se înşiră pe paginile trecutului nostru, pentru ca de acolo să ne zică: Deşteaptă-te Române ! Viitorul? E în mâna lui Dumnezeu şi în înţelepciunea naţiunei. Decepţiunea şi desnădejdea în sufletul nostru nu se poate sălăşlui, căci dorul de vieaţă şi puterea noastră de traiu sunt mai mari şi mai tari decât se le poată înfrânge micile miserii ori turbatele prigoniri. încrezuţi în viitorul de aur al scumpi noastre naţiuni, din plinul inimei dorim tuturo cetitorilor An Nou fericit! ! Moş Ţarină. Cine a îmbiat vreodată prin fruntaşa comună românească Poiana-Sibiiului cu greute poate să nu fi văzut ori să nu fi auzit despre Moş Ţarină. Aşa numiau toţi pe distinsul fruntaş al comunei Dumitru Şufană Ţarină. El era doar’ cel mai preţuit între bătrânii satului, căci era vîrstnic, peste şeptezeci şi era bogat mare, şi era cuminte şi frumos bătrân. Figură uriaşă, atletică, vînjos şi agil cu toată bătrâneţa, şi cu toate că un picior nu-’l slujea char bine, şi mergea c’am trăgănat. Dic’ era bine făcut, sănătos, alb la pu’, ca argintul, şi rumen în obraji, ca un trandafir pe zăpadă... Şi vesel la purtare, dulce la graiu şi înţelept la verbă era moşul, plin de pilde şi de păţanii, de să-’l tot asculţi... Acum s’a stîns această mândră figură de oT^actr inteligent! A dispărut. Dedicăm p^eastă notiţă memoriei lui, căci bună vii;1** românească avea şi era înfocat n‘Ponarist, ca un tinăr... Câţi dintre luptătorii naţionali mai tineri nu vor resimţi un sincer regret la această reată tristă. Căci cu tinerii îi plăcea lui să povestească. Era tinăr la inimă septuagenarul bătrân. Născut din părinţi săraci D. Ş. Ţarină ,şi-a câştigat cu propria sa trudă avere frumoasă. A fost epitrop-cassar la biserică în decurs de 16 ani; a fost cassar la »Mielul«, cassă de păstrare, de când s’a înfiinţat. A murit în vîrstă de 73 ani şi a fost înmormântat Marţi, în 27 Dec. st. n. a. trecut. A avut înmormântare frumoasă, că însuşi protopopul Mercurei, Ioan Droc, a slujit alăturea de 7 preoţi. Fruntaşul opincar, a lăsat 1000 fl. bisericei, ca să-’i folosească în scopuri filantropice. Fie-’i memoria binecuvântată ! Producţiunea de Sâmbătă a »Reuniunei« socialilor noştri — promite a fi foarte interesantă şi amusantă. Diletanţii, vre-o 10 la număr, ’şi-au dat multă silinţă se învingă greutăţile din piesa teatrală »Iorgu de la Sadagura«. De altfel rolele principale se vor juca de diletanţi cunoscuţi publicului nostru. Deasemenea dirigentul corului, dl Candid Popa, ’şi-a dat multă silinţă, ca şi corul să fie la înălţimea misiunei. Mult, foarte mult va atrage, sperăm, »Căluşerul« şi »Bătuta«, executate de 12 membri ai »Reuniunei« sub conducerea dlui G. Mocean, în legătură cu acestea comitetul »Reuniunei« roagă a se privi de învitaţi toţi prietenii şi sprijinitorii »Reuniunei« socialilor, fără privire dacă au primit sau nu invitare specială. Monumentul lui Romulus, în Italia, dar’ cu deosebire în Roma şi jur, de aproape 200 de ani să fac multe săpături şi în anii din urmă s’au scos la iveală multe monumente clasice. Acum se fac săpături în forul roman şi precum se anunţă din Roma s’a descoperit peatra dela mormântul lui Romulus, legendarul întemeietor al Romei. Acest monument a fost păstrat cu multă pietate de cătră Romani până în timpurile viforoase ale imperiului, când a dispărut. Unde a fost monumentul lui Romulus şi că în adevăr peatra păstrată de Romani şi aflată acum, a stat la mormântul regelui legendar — nu se știe hotărît.* Nou oficiu postal. Cu 1 Ianuarie n. s’a deschis oficiu postal în comuna Bucium, lângă Abrud. Szász Domokos, şovinistul episcop reformat din Cluj cum am anunţat, a murit. Ungurii au îndurat o mare perdere prin moartea episcopului Szász; biserica reformată din Ardeal însă ştie că a scăpat acum de risicul ce și-l procura Szász prin faptul că juca la bursă cu averea bisericei. Ministru-president boicotat. E vorba de contele Thun, premierul Austriei. Cârcîmarii nemţi din Boderbach şi Tetschen au hotărît că în viitor nu vor mai cumpăra bere dela fabrica din Bodenbach a contelui Thun. Acest boycott îl simte contele Thun ma’miult decât 7 duzine de filippice panamentare. Nici botezat nu-’l vreau. Consiliul comunal din Viena a luat hotărîrea se aranjeze anul acest un concert, în locul balului obicinuit până muma, şi acesta cu privire la doliul cliţei împărăteşti. S’a adresat deci Reuniunei filarmonice din Viena, cu rugarea să participe şi ea în mod activ la comerţ, sub conducerea dirigentului Hans Richter. S’a răspuns consiliului comunal, respective primarului, că Richter nu mai e dirigentul Reuniunei filarmonice, dar pentru aceea Reuniunea va lua parte activă la concertul proiectat, cu mare plăcere, sub conducerea noului dirigent Gustav Mahler. Consliul comunal a respins acum »cu mulţumire« ofertul acesta, din motivul, că Mahler e Jidan botezat, care consiliul comunal din Viena nu vrea să aibă afaceri cu Jidani, nici atunci când sunt botezaţi. Ştiri mfrunte. Representanţa oraşului Toron a conces societăţei »die Flamme«, ca se construiască un cuptor pentru arderea morţilor. — în contra celebrului profesor Lombroso s’a comis un atentat. Cineva a puşcat pe fereastra lui noaptea târziu — dar’ glonţul nuşi-a ajuns ţinta. VIAŢA SOCIALA. Din Bistra. O representaţiune teatrală va da mâne seară, în 1 Ianuarie v., tinerimea din Bistra, cu scopul de a procura cărţi pe seama elevilor şcolari, începutul la 7 ore seara. Mai nou. Din Budapesta, în şedinţa de azi a dietei s’au continuat votisările nominale. Deputatul Hentaller a voit se cetească autograful împărătesc dela 3 Octomvrie 1848. Preşedintele Madarász n’a permis, ceea ce a provocat gălăgie. — Şansele împăcărei au scăzut. Nouă apucătură. Biuroul oficios anunţă, că împăratul Wilhelm priveşte cu îngrijorare stările din Ungaria. Dacă nu se reînoeşte pactul, poate ca Germania se ese din tripla alianţă. Bibliografie. »LIGA ROMANA« DESPRE »LUPTELE ROMANILOR«. Liga Română scrie următoarele despre broşura noastră »Luptele Românilor* , »Tribuna« din Sibiiu a avut buna idee de a scoate în broşură »Luptele Românilor«, o serie de articole publicate în numerele sale de toamnă de dl Doctor Romanus, Alte cărţi, apărute până acum în chestia naţională privesc mai mult actualitatea, pe când lucrarea dlui Romanus îmbrăţişează într’un breviar trecutul acestor lupte combinându-’l cu actualitatea. Sub raportul acesta, ea vine oarecum să complinească tot ce s’a scris în chestia naţională de vre o 7—8 ani încoace, în aceasta residă nota cea mai bună şi mai înaltă a cărţei. Deosebit autorul, pentru a o face pe cât se poate mai accesibilă a avut grije de a o feri de orice balast plictisitor şi a-i da o limbă aleasă. Aşa, că expunerea întreagă nu e numai succintă, fidelă şi clară, dar ea devine şi atractivă. Aceste calităţi noue vor face de sigur ca lucrarea dlui Romanus să fie preţuită pretutindenea. Mai ales în din România, unde trecutul chestiei trasnsilvane e foarte puţin cunoscut. De aceea o şi recomandăm cu toată convinderea şi căldura, ca pe unica carte cu garul de a introduce pe cetitor mai comod în deplina cunoaştere a chestiei naţionale. •»Trilby*, sensaţionalul roman de George du Maurier, tradus de curând în româneşte de »Afin de la Tuscia« se află de vânzare şi la librăria noastră. E un volum de 336 pagini, tipărit frumos pe hârtie fină, şi elegant adjustat, foarte potrivit cadou de ocasie. Costă numai un florin (2 coroane.) »Tipografia“, societ. pe acţiuni în Sibiiu. A eşit de sub tipar: Călindarul Poporului pe anul comun Dela 1848, (din prilejul aniversarului al 50-lea). Adunarea dela »Dumineca Tomei* în Blaj. Andrei Mureşan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustraţiuni). Fabulă arabă. Eu mistesc, şi sânt Român, poesie de I. Dariu. Ţeară fără bătrâni, poveste de V. A. Urechiă. Anecdotă. Doine şi icoane din lumea românească. (»Limba, portul şi moşia«). Doine şi strigături poporale: De pe Mureş ; De pe Târnave; De pe Olt; De pe Someş; De pe Criş ; Din părţile Năsăudului; Din Munţii Apuseni; Din Bănat; Din Ţeara-Oaşului; Din Bihor; Din Bucovina, România (Oltenia şi Moldova), Basarabia şi Macedonia. Rcvaşul Nostru, cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897—Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu următorii subtitlui: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fruntaşi român morţi, dela fraţi, stări grele pretutindeni, etc. Economic: Cum s’ajungem la mai bine? — Unele regule pentru grijirea sănetâţei. — Poveţe. De rîs. Tîrgurile din Ungaria şi Transilvania etc. Ilnstruţiuni. 1. Andreiu Mureşianu, portret. 2. Casa în care s’a născut A. Murăşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Şasa. 4. Dela Stâna-de-Vale. Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român »mărginean« călare. 6. O Româncă din jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păreche tinără din Sudul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ţăran român din Bănat. 11. Scenă din Sălişte (1. Sibiiu). 12. De la Stâna-de-Vale: case de locuit pentru oaspeţi. 13. Români din Siria (1. Arad) 14. De la Stâna-de-Vale: »Bisericuţa« (o stâncă). 15. — »Moara dracului«. 16. f W. E. Gladstone (portret). 17. f Prinţul de Bismarck. 18. împărăteasa Regină Elisabeta. în estan călindarul e cu o întreagă coală mai voluminos decât anul trecut, estinzându-se pe 143 pagini. Preţul însă e tot cel vechiu: 20 cr. plus porto postal 5 cr. A se adresa: »Tipografia*, societate pe acţiuni în Sibiiu Strada Poplăcei 15. „Naţionalitatea“. Societatea noastră »Tipografia« a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre »Naţionalitate«. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri limbajul frumos în care »Rosmarin« al nostru a ştiut să-’l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în »Tribuna« s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai ca interesantele observaţiuni originale ale genialului autor să nu remână resfirate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o »Tipografia« când a retipărit articolui din »Tribuna« în broşura de faţă, în estensiune de 40 pagini, tipărite frumos pe hârtie fină, această preţioasă broşură se trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria »Tipografia« societate pe acţiuni în Sibiiu. Sosiţi în Sibiiu in 12 Ianuarie n. 1899. Hotel, împăratul Romanilor*, Boros, advocat din Ocna»Sibiiului; Mossmer, fabricant din Viena; Löwi, Grauer, din Viena, Singer, Steiner, din Budapesta, Rotii din Szabadka, Hartig din Cluj, Virág din Fiume, comercianţi. Hotel »Neurihrer«: Foseller, voiajor din Mannheim. Hotel -Meitzer*: Zadik, proprietar din Erdő-Szt.-György; Balási, Schmidt, din Cluj, oficiali. Hotel »Habermann* : Iulia Kerekes, chelneriţa din Făgăraş. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Ian. o. 1819 Otsnol piatîl 4is ffM*«* Din 11 Ianuarie st. 199. Seminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Calitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela până dela până Grâu Bănăţenesc nou Grâu de Tisa „ Grâu de Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ vii Badea ,, Grâu ung. de Nord „ 71 75 76 75 75 75 9.85 10.06 10. 10.05 1015 9.95 10.15 1010 10.15 10 2 1 76 76 76 76 76 76 0. 10.2 10 15 10.2 10.25 10.05 10.25 10 20 10 25 10 30 Semințe vechi ori noue Soiul Cualitatea per hect. Eroul por 100 chilogr. dela până Secari Orz n Ovăs Cucuruz (porumb) 70 Meiu Hrișcă prima de nutreț de vinars de bere bânat. dealtsoiu 70—7 '1, 60—62 ' 2—6 64—66 59—41 8.16 6.10 6.70 7.70 6.70 5.60 550 4.2' 8.211 6.40 7.50 8 50 6.05 5 60 5.55 4 50 Grâu Mart -Apr. 46 9 48 1. Sept.-Oct. --.— Cucuruz Maiu-Iun. Bani 00 ohii 4 85 _ » lalift-Aug. -- -Oves M Mart.-Apr. Oct.i 5 75 9.44.86 5.76; rod note diverse 8 o i u Cursul fiola p&uA Sem. de trif. Oleu de rap. Uns. de porc Slănină Său Prune Lictar » Miere ii Ceară Lucemă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcuratâ de RoBenau 5 50 58 £0 I Hârtie monstă română , Olimp 8.48rBnd 0.62 Lire turcești . . 3 n --,_ Imperiali (15 R* aur) Ruble rusești 100 â . • » • 1, 18 PI 176.75n 19 — 127 50 Galbeni................... 6.65 5.70 Napoleon d’cri . • » 961 «56 100 Maree german» . » f? 58.67 19 — Livre sterling . . * » 11.94 f» 12 04 JSurea da Bsdapaata Din 9 Ian. n. 189 Banta de sur ung. 4*/i . . . * » » n 4*/j . . . * ung. val col. 6«/* . . . împrumutai căilor ferata ung. . Amortizarea datoriei căilor wate (l a emisiune).................. Amortizarea datoriei căilor ferata (Il-a emisiune) de Ost nng, • » e • I de Ost ung Bonun rurale ung........................... « s • 98.— „ „ croate-slavone . . 99.Obligațiuniie desp. regaliilor , . • to , 101.50 împrumut cu premiu ung. . . , 156.Lesun pentru regularea Tisei și Seghedin 140.Rwt* de hârtie austriacă . . . 102.50 , de argint austriacă . . . 102 25 de aur austriacă .... 123.50 Uwwri austriace din 1860 . . 160.25 Acțiunile bitiliei austro-ungare 955.,. ,, de credit ung,, --%_ „ de credit austr. , Swiswri fondare aia mnutatului de«radii9* r vvaomii „Albina“ .... Argintul............................ , 102.—5.72 Galbeni împărătești................... 5*8 N*p»$eon-d’eri9 *• 8.54 Măre: 100 issa. germane . . . 59.90 London 10 l.it ras rterferi . . . 120 45 100.25 121.60 123.50 102.— de Vieți*. Din 9 Ian. n. 1819 Santa ds wr ................................. • • » - » ....................................................ss* Banta rag. T. a. 4«/»............................. . . iv.Impramntul cătier fanta aug.....................122.— Amortizarea datoriei căilor ferata de Ost ung (l-a anii sinne)................................................ 1()L<" Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (Il-a «misiune)................................................121-60 Bonuri rurale ing. . . . . . . . . • ^ ~ „ „ croate-slavone......................... a-împrumut cu premiu ing......................................166.— Leșuri pentru regulares Tisei și SsgStedin . 150.— Ranis de hârtie austriacă............................ 102.48 s , argint austriacă..................................101®0 , , aur austriacă............................. • 128.80 Leim luitrisce din 1860 . ......................... 160.25 Astraafis bSnssi austre-angmr« . . . • « 966,— * a de credit rag. ..... ' ri B de credit ausrr. ..... *“•“ Argintai................................ p.il (inîbeni împărătești....................................... ^ T Napokon-d’ori............................ 0 M4rci 100 imp. germano ....... Lendf.c 10 Livre« sterling! ....... 12t146 Bre*» de Eusreeftl Dir. 2- Dec. v. — 4 er« p. «. rom. per 1876 5°/,.................... Bantă română «mort. 5*/» ..... Rent» (Schuldverschreib) . . . . ■ Oblig. de stat C. F. E. 6°/a . . • • Rant* rom. Rur»l. conv.) 60/o ... Lraprumatul municip»1 5°/0 . ,Sensuri foac. rarsle S'/o ..... -I » * 7'/* - •.* * Idiss arbstae 7*/s............................ . * » 6*/I , , W* . • * B*a«s Na țîana'ă (106 kl *?rs Sec. rSsris-Bess. (260 isi vârt ) Rec. de Afig. Nat. (200 lei vere) Sec. roîe. ds ransig. ..... •o. .-ost. fiii om. (250 v#?9.) bMI* -lîiMasI •P«Minori«r . . . Agio ...................................... fet...) C&HK 100 97 09 100 97 m 83 146 81 430 46? 118 103 380 Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Baneş. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acţiuni: V H Qreaanandt Lccdra 3 iuta . , » csk . . , Borin .1 surd . , , . . . Visas . , . . . Agio 8 c h l «a b : Pag. 3