Tribuna, ianuarie 1899 (Anul 16, nr. 1-23)

1899-01-01 / nr. 1

Nr. 1 operaţii financiare mai însemnă nu s’au realisat. Băncile relativ au fut un an bun, căci la început toţi se uneau că în primul rînd ele vor­bim lipsa recoltei din 1897. Şi asta n’a urid, căci poporul s’a cam înstrăinat de Ursă şi ’şi-a împlinit şi regulat toate dr­iverile financiare numai prin bănci. Legislaţiunea economică n 1898 nu este însemnată, afară de leea pen­tru însoţirile de credit agrico şi in­dustrial, cu o centrală în Budpesta. Afară de această lege și amin­tim legea muncitorilor, care igulează afacerile între proprietar şi mncitor. Legea dărilor de consin. A­poi mai multe legi pentru vicinal, căi de navigaţie, provisoriu, manipulrea pădu­rilor comunale prin organele satului etc. Pentru noi Românii în social anul 1898 n’a fost atât de slab din punct de vedere economic. E adevărat, că prin lgea însoţi­rilor de credit ni­ s’a pus în perspectivă o nouă lovitură, dar’ absingend dela aceasta noi am progresat mnain şi în anul trecut. Reuniunea agricolă dn comitatul Sibiiului a lucrat şi în anul acesta cu mult resultat. Cătră finea anului a că­pătat o nouă soaţă de lutru, »Asocia­­ţiunea economică dir. Orăftie*. Pe terenul industriei durere, nu putem vorbi nici de cel mai modest pro­gres. Şi în 1898 aceeaşi condamnabilă nepăsare pentru acest folositor ram de economie naţională. Progresul pe te­renul comercial însă aşa zicând neaştep­tat de mare fiind, ne face să nădăjduim, că în curând Românii se vor ocupa şi cu industria. In 1898 existentele Reuniuni de consum şi societăţi comerciale au pro­gresat foarte mult, cu deosebire tinăra­­ Concordie* din Sibiiu, care acum are deja 3 filiale. Societăţi comerciale noue s’au în­fiinţat şi anume: * Comerciantul* în Bi­striţa, » Comoara* în Szászka - Banya, »Severineana* în Cararsebeş. Băncile româneşti ca în toţi anii şi acum au progresat foarte bine. Nu­mărul lor s’a mai sporit cu 6 anume: »Bihoreana* în Oradea-mare, »Grăni­­ţerul* în Doha, »Cassa de păstrare« în Mercurea, *Asociaţiunea de econo­mii și ajutor în Ghioroc«, »Zar­an­­deana*în Băih,»Zlagneana* în Zlagna. Astfel acim avem bănci româneşti, înainte numa pe terenul economic, căci el asigură vii°rul naţiunei noastre. V. c. O. „AnĂu fericit !" in loc de felicitări. — Pentrf­u Casa naţională*. Transport din nr. 285 . . . 125 cor-l. l­anofiv - ---- -----------27. ArseniiBunea, secret, comi­tetului jcol. grăniț., Sibiiu . 28. Aron Iupeai, oficial, Sibiiu 29. I. V. Rissu, protopop, Sibiiu 30. Constantin Stezar, c. și r. că­pitan în retragere, Sibiiu 31. Locotenent Dumitru Herbry Sibiiu............................ 32. Ioan Baiciu, comerciant îr. Sălişte, .... . . 33. Nicolae Lenţu, nota., Sălişte 34. Ana Mera (Sibiiu) 2 2 6 Suma 145 cor. Din Baj- Aducem la omoşnţa tuturor prie­tenilor, cum că în loci felicitărilor de Anul­ Nou am depus­e favorul fondului şcolarilor morboşi da institutele din Blaj, următoar­e are: 1. 1. M. Moldovan,piposit ca­pitular ..................... 2. Dr. Aug. Buiet, nonic 3. Dr. Vasile Josananonic 4. Dr. Victor Imitchi, ca­ nonic........................ 5. I. Brut Holof, rector la »Patria* 6. Aurelia n. 3o­oan, direc­­toara interatul de fete 7. Văd. Maria Has . . . 8. Gavriil Preap, of. gimn 9. Silvestru Netofor, gimn 10. Dr. Iuliu Maniu,v. archid 11. A. C. Doina, notabil la cassa centraă 12. Sofron Stai, notabil la »Patria«...................... 13. Emil Viciu,proi­rector la internatul Voan« 14. loan Fodor p­rimn 2 2 Suma 47 cor. 2 2 4 IO cor. 4 » 4 2 2 2 3 POST! 5 ACȚIUNE! Dini C. Pettitia azî n’a mai fost loc. într’un număr ţi se va publica desigur. E interesant 1 — 5 V. în C. Pentru nu­mărul acesta a soSa tarzm. Ne vom ocupă cu afacerea, dar’ i absolut greşiţi. — Dim St. C. Alexandrul bine! »Legenda isvo­­rului« deasemene£ publica! Sibiiu, Vineri, TRIBUNA 1/13 Ianuarie 1899) Cronica silei Sibiiu, 12 Ianuarie n. Din causa sf­intei sărbători de mâne, numărul proteim al foii noastre va apără numai Sâmbătă seara. La Anul­ Nou. Roata vremurilor din nou a prăbuşit un an în chaosul nimicniciei. Şi noi copiii speranţelor ademenitoare abia am aşteptat ultima răsuflare a muribundului, pentru­ ca ui­tând decepţiunile anului vechiu se ne semănăm noue nădejdi în agrul anului­ nou, ca din ele să culegem apoi fericire şi bucurie truditelor noastre zile. Şi în farmecul nădejdilor nu voim să credem că trecutul an ne-a răpit tinere­ţa, ne-a zdrobit ilusiile şi sufletul ni­’l-a încărcat cu noue dureri, cu noue decepţiuni, căci a fost an prea neguros, prea nehotărît. De câte­ ori steaua bunei înţelegeri, steaua frăţiei neprihă­nite sfiicioasă s’a arătat la un colţ de orizon, nori negri şi năvalnici — norii certelor şi a nepăsărei au acoperit-o, pentru­ ca din nou să ne lase în întunerecul miseriilor... Dar’­e ora douăsprezece! e ultimul mo­ment al anului ce moare. Toate ale lui dureri şi toate ale lui bucurii peste un moment se în­şiră pe paginile trecutului nostru, pentru­ ca de acolo să ne zică: Deşteaptă-te Române ! Viitorul? E în mâna lui Dumnezeu şi în înţelepciunea naţiunei. Decepţiunea şi desnă­­dejdea în sufletul nostru nu se poate sălăşlui, căci dorul de vieaţă şi puterea noastră de traiu sunt mai mari şi mai tari decât se le poată în­frânge micile miserii ori turbatele prigoniri. încrezuţi în viitorul de aur al scumpi noastre naţiuni, din plinul inimei dorim tuturo cetitorilor An Nou fericit! ! Moş Ţarină. Cine a îmbiat vre­odată prin fruntaşa comună româ­nească Poiana-Sibiiului cu greute poate să nu fi văzut ori să nu fi auzit despre Moş Ţarină. Aşa numiau toţi pe di­stinsul fruntaş al comunei­ Dumitru Şufană Ţarină. El era doar’ cel mai preţuit între bătrânii satului, căci era vîrstnic, peste şeptezeci şi era bogat mare, şi era cuminte şi frumos bătrân. Figură uriaşă, atletică, vînjos şi agil cu toată bătrâneţa, şi cu toate­ că un pi­cior nu-’l slujea char bine, şi mergea c’am trăgănat. Dic’ era bine făcut, sănătos, alb la pu’, ca argintul, şi rumen în obraji, ca un trandafir pe zăpadă... Şi vesel la purtare, dulce la graiu şi înţelept la verbă era moşul, plin de pilde şi de păţanii, de să-’l tot asculţi... Acum s’a stîns această mândră figură de oT^actr inteligent! A dispărut. Dedicăm p^eastă notiţă memoriei lui, căci bună vii;1** românească avea şi era în­focat n‘Ponarist, ca un tinăr... Câţi din­tre luptătorii naţionali mai tineri nu vor resimţi un sincer regret la această reată tristă. Căci cu tinerii îi plăcea lui să povestească. Era tinăr la inimă septuagenarul bătrân. Născut din părinţi săraci D. Ş. Ţa­rină ,şi-a câştigat cu propria sa trudă avere frumoasă. A fost epitrop-cassar la biserică în decurs de 16 ani; a fost cassar la »Mielul«, cassă de păstrare, de când s’a înfiinţat. A murit în vîrstă de 73 ani şi a fost înmormântat Marţi, în 27 Dec. st. n. a. trecut. A avut în­mormântare frumoasă, că însuşi proto­popul Mercurei, Ioan Droc, a slujit ală­turea de 7 preoţi. Fruntaşul opincar, a lăsat 1000 fl. bisericei, ca să-’i folosească în scopuri filantropice. Fie-’i memoria binecu­vântată ! Producţiunea de Sâmbătă a »Reu­­niunei« socialilor noştri — promite a fi foarte interesantă şi amusantă. Diletan­ţii, vre-o 10 la număr, ’şi-au dat multă silinţă se învingă greutăţile din piesa teatrală »Iorgu de la Sadagura«. De altfel rolele principale se vor juca de diletanţi cunoscuţi publicului nostru. Deasemenea dirigentul corului, dl Candid Popa, ’şi-a dat multă silinţă, ca şi corul să fie la înălţimea misiunei. Mult, foarte mult va atrage, sperăm, »Căluşerul« şi »Bătuta«, executate de 12 membri ai »Reuniunei« sub conducerea dlui G. Mocean, în le­gătură cu acestea comitetul »Reuniunei« roagă a se privi de învitaţi toţi prie­tenii şi sprijinitorii »Reuniunei« socia­lilor, fără privire dacă au primit sau nu invitare specială. Monumentul lui Romulus, în Ita­lia, dar’ cu deosebire în Roma şi jur, de aproape 200 de ani să fac multe săpături şi în anii din urmă s’au scos la iveală multe monumente clasice. Acum se fac săpături în forul roman şi pre­cum se anunţă din Roma s’a descoperit peatra dela mormântul lui Romulus, legendarul întemeietor al Romei. Acest monument a fost păstrat cu multă pie­tate de cătră Romani până în timpu­rile viforoase ale imperiului, când a dis­părut. Unde a fost monumentul lui Ro­mulus şi că în adevăr peatra păstrată de Romani şi aflată acum, a stat la mor­mântul regelui legendar — nu se știe hotărît.* Nou­ oficiu postal. Cu 1 Ianuarie n. s’a deschis oficiu postal în comuna Bucium, lângă Abrud. Szász Domokos, şovinistul episcop reformat din Cluj cum am anunţat, a murit. Ungurii au îndurat o mare per­­dere prin moartea episcopului Szász; biserica reformată din Ardeal însă ştie că a scăpat acum de risicul ce și-l pro­cura Szász prin faptul că juca la bursă cu averea bisericei. Ministru-president boicotat. E vorba de contele Thun, premierul Au­striei. Cârcîmarii nemţi din Boderbach şi Tetschen au hotărît că în viitor nu vor mai cumpăra bere dela fabrica din Bodenbach a contelui Thun. Acest boy­cott îl simte contele Thun ma’miult de­cât 7 duzine de filippice panamentare. Nici botezat nu-’l vreau. Consiliul comunal din Viena a luat hotărîrea se aranjeze anul acest un concert, în locul balului obicinuit până muma, şi acesta cu privire la doliul cliţei împărăteşti. S’a adresat deci Reuniunei filarmonice din Viena, cu rugarea să participe şi ea în mod activ la comerţ, sub conducerea dirigentului Hans Richter. S’a răspuns consiliului comunal, respective primaru­lui, că Richter nu mai e dirigentul Reu­niunei filarmonice, dar­ pentru aceea Reuniunea va lua parte activă la con­certul proiectat, cu mare plăcere, sub conducerea noului dirigent Gustav Mah­ler. Consliul comunal a respins acum »cu mulţumire« ofertul acesta, din mo­tivul, că Mahler e Jidan botezat, care consiliul comunal din Viena nu vrea să aibă afaceri cu Jidani, nici atunci când sunt botezaţi. Ştiri mfrunte. Representanţa oraşului Toron a conces societăţei »die Flamme«, ca se construiască un cuptor pentru arderea morţilor. — în contra celebrului profesor Lombroso s’a comis un atentat. Cineva a puşcat pe fe­reastra lui noaptea târziu — dar’ glonţul nu­­şi-a ajuns ţinta. VIAŢA SOCIALA. Din Bistra. O representaţiune teatrală va da mâne seară, în 1 Ianuarie v., tinerimea din Bistra, cu scopul de a procura cărţi pe seama elevilor şcolari, începutul la 7 ore seara. Mai nou. Din Budapesta, în şedinţa de azi a dietei s’au con­tinuat votisările nominale. Deputatul Hentaller a voit se ce­tească autograful împărătesc dela 3 Oc­­tomvrie 1848. Preşedintele Madarász n’a permis, ceea­ ce a provocat gălăgie. — Şansele împăcărei au scăzut. Nouă apucătură. Biuroul oficios anunţă, că împă­ratul Wilhelm priveşte cu îngrijorare stările din Ungaria. Dacă nu se re­­înoeşte pactul, poate ca Germania se ese din tripla alianţă. Bibliografie. »LIGA ROMANA« DESPRE »LUPTELE ROMANILOR«. Liga Română scrie următoarele despre broşura noastră »Luptele Ro­mânilor* , »Tribuna« din Sibiiu a avut buna idee de a scoate în broşură »Luptele Românilor«, o serie de articole publi­cate în numerele sale de toamnă de dl Doctor Romanus, Alte cărţi, apărute până acum în chestia naţională privesc mai mult ac­tualitatea, pe când lucrarea dlui Ro­manus îmbrăţişează într’un breviar tre­cutul acestor lupte combinându-’l cu ac­tualitatea. Sub raportul acesta, ea vine oare­cum să complinească tot ce s’a scris în chestia naţională de vre­ o 7—8 ani în­coace, în aceasta residă nota cea mai bună şi mai înaltă a cărţei. Deosebit autorul, pentru a o face pe cât se poate mai accesibilă a avut­­ grije de a o feri de ori­ce balast plicti­sitor şi a-­i da o limbă aleasă. Aşa, că expunerea întreagă nu e numai succintă, fidelă şi clară, dar­ ea devine şi atrac­tivă. Aceste calităţi noue vor face de si­­­­gur ca lucrarea dlui Romanus să fie­­ preţuită pretutindenea. Mai ales în d­in România, unde trecutul chestiei trasn­silvane e foarte puţin cunoscut. De aceea o şi recomandăm cu toată convin­­derea şi căldura, ca pe unica carte cu garul de a introduce pe cetitor mai comod în deplina cunoaştere a chestiei naţionale. •»Trilby*, sensaţionalul roman de George du Maurier, tradus de curând în româneşte de »Afin de la Tuscia« se află de vânzare şi la librăria noastră. E un volum de 336 pagini, tipărit frumos pe hârtie fină, şi elegant ad­­justat, foarte potrivit cadou de ocasie. Costă numai un florin (2 coroane.) »Tipografia“, societ. pe acţiuni în Sibiiu. A eşit de sub tipar: Călindarul Poporului pe anul comun Dela 1848, (din prilejul aniversarului al 50-lea). Adunarea dela »Dumineca Tomei* în Blaj. Andrei Mureşan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustraţiuni). Fabulă arabă. Eu mist­esc, şi sânt Român, poesie de I. Dariu. Ţeară fără bătrâni, poveste de V. A. Urechiă. Anecdotă. Doine şi icoane din lumea românească. (»Limba, portul şi moşia«). Doine şi strigături poporale: De pe Mu­reş ; De pe Târnave; De pe Olt; De pe Someş; De pe Criş ; Din părţile Năsăudului; Din Munţii­ Apuseni; Din Bănat; Din Ţeara-Oaşului; Din Bihor; Din Bucovina, România (Oltenia şi Mol­dova), Basarabia şi Macedonia. Rcvaşul Nostru, cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897—Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu următorii subtitlui: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fruntaşi român morţi, dela fraţi, stări grele pretutindeni, etc. Economic: Cum s’ajungem la mai bine? — Unele regule pentru grijirea săne­tâţei. — Poveţe. De rîs. Tîrgurile din Ungaria şi Transilvania etc. Ilnstruţiuni. 1. Andreiu Mureşianu, portret. 2. Casa în care s’a născut A. Murăşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Şasa. 4. Dela Stâna-de-Vale. Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român »mărginean« călare. 6. O Româncă din jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păreche tinără din Sud­ul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ţăran român din Bănat. 11. Scenă din Sălişte (1. Sibiiu). 12. De la Stâna-de-Vale: case de lo­cuit pentru oaspeţi. 13. Români din Siria (1. Arad) 14. De la Stâna-de-Vale: »Bisericuţa« (o stâncă). 15. — »Moara dracului«. 16. f W. E. Gladstone (portret). 17. f Prinţul de Bismarck. 18. îm­­părăteasa­ Regină Elisabeta. în estan călindarul e cu o în­treagă coală mai voluminos decât anul trecut, estinzându-se pe 143 pagini. Pre­ţul însă e tot cel vechiu: 20 cr. plus porto postal 5 cr. A se adresa: »Tipo­grafia*, societate pe acţiuni în Sibiiu Strada Poplăcei 15. „Naţionalitatea“. Societatea noastră »Tipografia« a scos într’o elegantă bro­şură interesantul studiu de Max Nordau despre »Naţionalitate«. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri limbajul frumos în care »Rosmarin« al nostru a ştiut să-’l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în »Tribuna« s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai ca interesantele observaţiuni originale ale genialului autor să nu remână res­firate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o »Tipografia« când a retipă­rit articolui din »Tribuna« în broşura de faţă, în estensiune de 40 pagini, tipărite frumos pe hârtie fină, această preţioasă broşură se trimite francat pen­tru 25 cr. A se adresa la librăria »Ti­pografia« societate pe acţiuni în Sibiiu. Sosiţi în Sibiiu in 12 Ianuarie n. 1899. Hotel, împăratul Romanilor*, Boros, ad­vocat din Ocna»Sibiiului; Mossmer, fabricant din Viena; Löwi, Grauer, din Viena, Singer, Steiner, din Budapesta, Rotii din Szabadka, Hartig din Cluj, Virág din Fiume, comercianţi. Hotel »Neurihrer«: Foseller, voiajor din Mannheim. Hotel -Meitzer*: Zadik, proprietar din Erdő-Szt.-György; Balási, Schmidt, din Cluj, oficiali. Hotel »Habermann* : Iulia Kerekes, chel­­neriţa din Făgăraş. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Ian. o. 1819 Otsnol piatîl 4is ffM*«* Din 11 Ianuarie st. 1­99. Seminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cali­tatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela până dela până Grâu Bănăţenesc nou Grâu de Tisa „ Grâu de Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ v­ii Badea ,, Grâu ung. de Nord „ 71­ 75 76 75 75 75 9.85 10.06 10. 10.05 1015 9.95 10.15 1010 10.15 10 2 1 76 76 76 76 76 76 0.­­ 10.2 10 15 10.2 10.25 10.05 10.25 10 20 10 25 10 30 Semințe vechi ori noue Soiul Cualitatea per hect. E­ro­ul por 100 chilogr. dela până Secari Orz n Ovăs Cucuruz (porumb) 70 Meiu Hrișcă prima de nutreț de vinars de bere bânat. dealtsoiu 70—7 '1, 60—62 ' 2—6­ 64—66 59—41 8.16 6.10 6.70 7.70 6.70 5.6­0 550 4.2' 8.211 6.40 7.50 8 50 6.05 5 60 5.55 4 50 Grâu Mart -Apr. 46 9 48 1. Sept.-Oct. --.— Cucuruz Maiu-Iun. Bani 00 ohii 4 85 _ » lalift-Aug. -- -­Oves M Mart.-Apr. Oct.i 5 75 9.4­­4.86 5.76; rod note diverse 8 o i u Cursul fiola p&uA Sem. de trif. Oleu de rap. Uns. de porc Slănină Său Prune Lictar » Miere ii Ceară Lucemă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcuratâ de RoBenau 5 50 58 £0 I Hârtie monstă română , Olimp 8.48rBnd 0.62 Lire turcești . . 3 n --,_ Imperiali (15 R* aur) Ruble rusești 100 â . • » • 1, 18 PI 176.75n 19 — 127 50 Galbeni................... 6.65 5.70 Napoleon­ d’cri . • » 961 «56 100 Maree german» . » f? 58.67 19 — Livre sterling . . * » 11.94 f» 12 04 JSurea da Bsdapaata Din 9 Ian. n. 18­­9 Banta de sur ung. 4*/i . . . * » » n 4*/j . . . * ung. val col. 6«/* . . . împrumutai căilor ferata ung. . Amortizarea datoriei căilor wate (l­ a emisiune).................. Amortizarea datoriei căilor ferata (Il-a emisiune) de Ost nng, • » e • I de Ost ung Bonun rurale ung........................... « s • 98.— „ „ croate-slavone . . 99.­Obligațiuniie desp. regaliilor , . • to , 101.50 împrumut cu premiu ung. . . , 156.­­Lesun pentru regularea Tisei și Seghedin 140.­Rwt* de hârtie austriacă . . . 102.50 , de argint austriacă . . . 102 25 de aur austriacă .... 123.50 Uwwri austriace din 1860 . . 160.25 Acțiunile bitiliei austro-ungare 955.­,. ,, de credit ung,, --%_ „ de credit austr. , Swiswri fondare aia mnu­tatului de«radii9* r vvaomii „Albina“ .... Argintul............................ , 102.—­­5.72 Galbeni împărătești................... 5*8 N*p»$eon-d’eri9 *• 8.54 Măre: 100 issa. germane . . . 59.90 London 10 l.it­ ras rterferi . . . 120 45 100.25 121.60 123.50 102.— de Vieți*. Din 9 Ian. n. 1819 Santa ds wr ................................. • • » - » ....................................................ss* Banta rag. T. a. 4«/»............................. . . iv.­Impramntul cătier fanta aug.....................122.— Amortizarea datoriei căilor ferata de Ost ung (l-a anii sinne)................................................ 1()L<" Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (Il-a «misiune)................................................121-60 Bonuri rurale ing. . . . . . . . . • ^ ~ „ „ croate-slavone......................... a-­împrumut cu premiu ing......................................166.— Leșuri pentru regulares Tisei și SsgStedin . 150.— Ranis de hârtie austriacă............................ 102.48 s , argint austriacă..................................101®0 , , aur austriacă............................. • 128.80 Leim luitrisce din 1860 . ......................... 160.25 Astraafis bSnssi austre-angmr« . . . • « 966,— * a de credit rag. ..... ' ri B de credit ausrr. ..... *“•“ Argintai................................ p.il (inîbeni împărătești....................................... ^ T Napokon-d’ori............................ 0 M4rci 100 imp. germano ....... Lendf.c 10 Livre« sterling! ....... 12t146 Bre*» de Eusreeftl Dir. 2- Dec. v. — 4 er« p. «. rom. per 1876 5°/,.................... Bantă română «mort. 5*/» ..... Rent» (Schuldverschreib) . . . . ■ Oblig. de stat C. F. E. 6°/a . . • • Rant* rom. Rur»l. conv.) 60/o ... Lraprumatul munici­p»1 5°/0 . ,­­Sensuri foac. rarsle S'/o ..... -I » * 7'/* - •.* * Idiss arbstae 7*/s............................ . * » 6*/I , , W* . • * B*a«s Na­ țîana'ă (106 kl *?rs Sec. rSsris-Bess. (260 isi vârt ) Rec. de Afig. Nat. (200 lei vere) Sec. roîe. ds ransig. ..... •o. .-ost. fiii om. (250 v#?9.) bMI* -lîiMasI •P«Minori«r . . . Agio ...................................... fet...) C&HK 100 97 09 100 97 m 83 146 81 430 46? 118 103 380 Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Ban­eş. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acţiuni: V H Qreaanandt Lccdra 3 iuta . , » csk . . , Bor­in .1 surd . , , . . . Visas . , . . . Agio 8 c h l «a b : Pag. 3

Next