Tribuna, martie 1899 (Anul 16, nr. 47-71)

1899-03-02 / nr. 47

Nr. 47 Sibiuu. Marţi, Simonescu a vorbit frumos pentru armată. Generalul Probst a răspuns. Dr. Barcianu pentru administraţie. Dr. Mihu pentru comisarul cons, la congres Dr. Puşcariu. Vicecomitele Reissenberger a răs­puns închinând pentru Metropolit. Dr. Leményi a vorbit pentru oraş; primarul a răspuns pe lung. Sfîrşit la 5­­/*. Concertul. La 8 s’a dat concert. Sala a fost plină. Musica militară a cântat 2 piese frumoase. Corul a secerat aplause ne­­sfîrşite. De nou Credo a făcut mare im­­presiune. A asistat şi Metropolitul până în fine. Public foarte distins. După concert s’a improvisat petre­cere cu dans. Croarea silei. Sibiiu, 13 Martie n. Din Austria. Prim - ministrul austriac Thun, a fost primit Sâmbătă în audiență mai lungă din partea Mo­­narchului, după­ ce avusese întâia con­sultări cu mai mulți membri din cabi­netul seu. Astăzi se va ține apoi un consiliu de miniştri, probabil sub pre­­sidenţa M. Sale. Vorba e, se se des­­lege odată în mod definitiv chestia lim­bilor în Boemia. Planul guvernului austriac e următorul: se se promulgeze o lege, pe basa­d­lul 14 din constituţie, prin care Boemia se împarte în trei zone naţionale, una germană, alta cehă şi a treia mixtă, car’ a măsurat zonei are se fie şi limba oficioasă, germană, cehă sau mixtă. Legea s'ar executa imediat, dar’ la toamnă s'ar supune reichsrath-ului spre aprobare ulterioară. Se zice, că Nemţii ar fi mulţumiţi cu acest mod de resolvare al chestiei, şi nici Cehii nu ar fi străini de ideea aceasta.* Sinod protopresbiteral. Ni­ se scrie : In 25 Februarie a. c. st. n. s’a ţinut în Petruvasele sinodul protopresbiteral al tractului Panciova, după­ ce mai nainte în biserică s’a celebrat liturgia împreu­nată cu invocarea Duhului Sfânt, apoi parastas celebrat prin preoţii Ioanichie Neagoe, Ştefan Popa şi Timoteu Popo­­viciu pentru metropoliţii Şaguna şi Miron, pentru episcopul Ioan Popasu, protopres­­biterul Simeon Dimitrieviciu şi pentru mecenatele Emanuil Gozsdu. Sinodul a decurs în cea mai perfectă ordine şi cu bucurie s’a constatat, că fondul proto­­presbiteratului a ajuns la suma de două mii florini în urma neobositului zel a protopresbiterului Trifon Miclea din Satul-nou, pentru­ ce ’i­ s’a şi exprimat mulţumită. Sinodul s’a sfîrşit la 2 ore d. a., după care a urmat un prânz co­mun la ospătărie, cu care ocasiune toa­­stele îndatinate şi însufleţite nu au lipsit. • Dela soc. »Petru Maior« primim următorul anunţ, pe care îl recomandăm atenţiunei binevoitoare a publicului nostru: Aducem la cunoştinţa onor. public român, că din raportul anual pe 1897/8 al societăţei de lectură »Petru Maior«, •— raport, în care de astă-dată se mai află şi o statistică amănunţită a studen­ţilor români născuţi în Transilvania şi Ungaria, cari studiază la institutele su­perioare din patrie şi străinătate, — mai avem încă un număr destul de con­siderabil. în vederea speselor mari împreu­nate cu tipărirea acestui raport, socie­tatea a dispus, ca acest rest să se vândă a 50 cr. exemplarul plus 5 cr. porto. Rugăm pe cei interesați a se adresa societăței »Petru Maior« Budapest (Mol­­năr-ateza 20 k. N­.—10). * Asentările în comitatul Sibiiului S6 vor ţină în următoarele zile: în Sibiiu pentru oraş în 4 şi 5, pentru jur în 7, 8, 10, 12 şi 13 Aprilie, în Selişte în 15 şi 17, în Nocrichiu în 20 şi 21 Aprilie, în Sebeş pentru oraş în 29 şi 30 şi pentru jurul oraşului în 31 Maiu, în Mercurea în 2 şi 3 Iunie. * Papa s’a reînsănetoşat. Sfinţitul părinte, deşi bătrân de 90 de ani a tre­cut în pace peste pericolul boalei sale grele. După­ cum se telegrafează din Roma, medicii Mazzoni şi Lapponi în ultimul lor buletin medical anunţă că starea Papei merge constant spre bine şi după­­cum arată urmările operaţiei, sfinţitul părinte se poate privi ca reînsănătoşat. * None de fraudări la băncile un­gureşti: în vreme­ ce conducătorii băn­cilor ungureşti ţin în capitală întruniri pentru reforma băncilor, cei de acasă de pe lângă tresoare încă reformează­­ starea casselor. Abia am anunţat Krivăny­adele d­ela Kis-Czell (450.000 fl. defraudaţi) şi Neoplanta (vre-o 300.000 fl. neacoperiţi) şi acum se vesteşte din Győr - Szent- Mărton, că membrul în direcţiune şi plenipotenţiarul băncei ungureşti de acolo, Elbert Ignatz s’a sinucis, după­ ce n’a mai putut ascunde defraudările de 15—20.000 florini ce le-a comis din banii băncei. Elbert a comis defraudă­rile astfel, că în calitate de plenipoten­­ţiar al băncei pentru două comune din jur, înainta băncei spre escomptare cam­bii false. Banii ce-’i primia îi aşeza fru­mos în punga proprie,­­ Banca din G.-Szent-Mărton s’a în­fiinţat la 1891 cu un capital de 30.000 fl. Acum are depuneri în sumă de 120.000 fl. şi un fond de reservă de 9000­­ fl. Cu fondul de reservă vor acoperi­­ defraudările, car’ deponenţii de sigur că se vor grăbi să-’şi ridice banii de­­­­puşi. Socoala e gata. Adevărat, că e cam ruşinoasă — dar­ vorba e, că este după »sistem«... * O practică soluţie a stărilor din Austria recomandă prin o broşură dom­nul Francisc Reitterer, editorul Ion­ »Dorfboten« din Budweis. Toate mise­­riile din Austria, zice Reitterer, isvoresc din certele naţionalităţilor şi pentru­ ca acest isvor de ceartă să înceteze, leacul cel mai sigur este, ca diferitele ziare să nu mai aţîţe naţionalităţile una în con­tra celeialalte. Scurt dar’ — caraghios e dl Reit­terer. * Regina Belgiei, mama văduvei prinţese Stefania zace greu bolnavă. Medicii abia mai leagă vre­o speranţă de vieaţa reginei Maria Henrieta. Re­gele, augustul ei soţ numai zilele trecute a fost operat pentru o umflătură mare crescută în obraz.* Din jalusie, în comuna Papkov­­dol din Bosnia, comerciantul mohame­dan Suljo­vec avea două femei. Zilele aceste ambele au fost aflate ucise cu împunsături de pumnal. Comerciantul a mărturisit, că un bărbat necunoscut le-ar fi ucis. Gendarmii însă au suspiţiunea, că femeile s’au ucis una pe alta din ja­lusie. Cercetarea decurge în direcţia aceasta.* Sadovski şi prânzul diplomatic, în chestia lui Sadovski se anunţă din Belgrad, că el îndată­ ce a aflat că nu e invitat la prânzul de gală, a depeşat caşul la Petersburg şi a declarat, că regele Serbiei a vătămat prin aceasta naţiunea rusească. Totodată a cerut instrucţii, cari în curând au sosit, însăr­­cinându-’l, ca imediat să plece din Bel­grad, ceea­ ce s’a şi întâmplat. Prin aceasta un conflict acut s’a încunjurat, dar d e întrebare, că Sadovski se va mai reîntoarce la Belgrad ? Adevărat se fie? Ziarele ungu­reşti scriu, că locuitorii români ai co­munei Cujeșd, de lângă Arad, ajungând în conflict cu parochul lor, dl Teodor Miculiţa, să lapădă de lege şi trec la unitarism. Ziarele maghiare pretind a şti, că până acum peste 200 Români ’şi-au anunţat intrarea în biserica unitară. Caşul ar fi foarte grav, puţin demn de credinţă, pentru aceea aşteptăm in­formaţii urgente. Alteţă... Alteţă... Archiducele Fran­cisc Ferdinand, presumptivul clironom a fost zilele trecute în orăşelul Gravoza din Dalmaţia. întreg oraşul şi-a eşit în­tru întimpinare şi primarul îmbrăcat în a început vorbirea de salut. Când perora mai cu foc, din mul­ţime să aude glasul unei fetiţe, care în­treba cu zor: — Mămuţă dragă! Care e nenea împărat ? Primarul a devenit palid, glasul ’i-a amuţit şi din tot restul vorbirei n’a mai putut îngâna decât »Alteţă... Alteţă Re­gală...!«Archiducele, ca să salveze situa­ţia s’a apropiat de curioasa fetiţă şi a întrebat-o cum o cheamă: — Daniţa Bogoliovics, a răspuns fe­tiţa curajioasă. Daniţa era fata prima­rului, pentru aceea a îngălbinit scumpul ei tată, pe care apoi Archiducele ’l-a fe­licitat că are o copilă atât de isteaţă. * S’a găsit cu prilejul concertului de aseară al Reuniunei de musică, în sala dela »Gesellschaftshaus« un binoclu, care se poate căpăta la administraţiunea ziarului »Tribuna« (strada Poplăcei 15). * Ştiri marmite. Rudyart Kipling, cele­brul scriitor englez zace greu bolnav în New- York. — Gendarmeria din Zom­bor a deţinut pe Amrein Jakab din Apaţin pentru fabricarea de bancnote false. Amrein se crede că e şeful unei bande întregi de falsificatori de bani. —­ Soldatul Lukács Dezső, cadet degra­dat a deşertat din garnisoana Biserica­ albă. La Abonament lunar pentru Martie st. vechiu învită Administraţia ziarului „TRIBUNA“, t­ribuna Crisu­na INFORMAŢIUNI. »Familia«. Apare în fiecare Duminecă în Oradea-mare. Abonament pe an 8 fl., pe '/­ an 4 fl., pe 3 luni 2 fl. Pentru România pe an 20 lei. Anul XXXV., nr. 9 din 28 Ianuarie v. are următorul cuprins: Amor şi ambiţiune, de­­ Viora din Bihor — Romanţa sărutărei, poesie,­­ de N. Rădulescu-Niger. — Dervişii urlători şi învîrtitori, de Iosif Vulcan, în calea gându­rilor...., poesie, de Norian. — Cântecele preo­tesei, de N. Maneguţiu. — Alphons Daudet. Aventurile lui Tartarin din Tarascon, trad, din limba franceză, de Lia Măgura (urmare). In­stalarea metropolitului Meţianu. — Literatură. — Teatru. — Musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou. — Călindarul septemânei. Ilustraţiuni: Felix Faure. — Bună dimi­neaţă ! »Revista Ilustrato«. Apare lunar în Bistriţa. Proprietar, editor şi redactor respon­sabil Ioan Baciu, preot gr.-cat. în Şoimuş u. p. Şieul-mare (Nagy-Sajó) Transilvania. Abo­namentele se primesc numai pe un an întreg anticipativ solvite. Anul II., broşura 3 pe luna lui Martie 899 are următorul cuprins: Dr. Vic­tor Mihályi de Apşa, metropolitul de Alba-Iulia și Făgăraş. — După legea cea mai înaltă. O istorie de C. E. Franzos. — Odată și acum, poesie de I. L. — Curcubee, poesie de Lilian. — Mă doare sufletul,­­poesie de E. — Marcu Ulpiu Traian, împăratul Romanilor. — Domnul Pul­­cinei, poveste de Carmen Sylva. — Din pro­pria ei putere, novelă de G. Simu (urmare). — Din albumul nostru: O vedere din oraşul Bi­striţa. — Cercuitorul, poesie de M. Cioban. — La icoană, poesie de Emilian. — La L..., poesie de T. Oltean. — Botanica poporală, de F. Alexe- Cărpiniş Gorj. — Diverse.: Excamatorul în sa­lon, de I. Niţu Pop. — Bibliografii. — Glume. — Ghicituri. — Deslegarea ghiciturilor. — Po­şta redacţiunei. Ilustraţiuni: Dr. Victor Mihályi de Apşa, metropolitul de Alba-Iulia şi Făgăraş. — Marcu Ulpiu Traian, împăratul Romanilor. Dunărea la podul lui Traian. — Oastea romană trece Dunărea pe pod de luntre. — Traian la Porţile­­de­ fer. Un sol al Dacilor înaintea lui Traian. — O vedere din oraşul Bistriţa.­­ Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. în 2/14 Februarie a. c. corpul înveţă­­toresc de la şcoala română din, Tilişca a aranjat cu ocasiunea hramului acestei şcoale o pro­­ducţiune »musicală-teatrală« împreunată cu joc, — cu care ocasiune au incurs în favorul fondului şcolar dela următorii p.­t. contribu­­enţi, — următoarele sume : Dela d-nii: Dr. Nic. Calefariu, medic 1 fl.; Dr. Nic. Comşa 1 fl. 50 cr.; lordachie Roşea, primar 1 fl.; Petru Comşa, comerciant 3 fl.; Oct. Desean, învăţătoare 1 fl.; loan Ţintea 1 fl ; loan Bucşari 1 fl ; Dumitru Banciu, farmacist 1 fl.; Ilie Popa, hotelier 1 fl.; Teodor Duboiu, com. 1 fl.; C. Minoiu 1 fl.; D. Vulc 1 fl.; Dumitru Mosora, învăţ. 1 fl.; loan Comşa 1 fl.; N. Greavu 1 fl.; N. Mi­­cuşan 1 fl.; Ilie Hociotă, înv. pens. 1 fl. 50 cr.; N. Henţiu, not. 1 fl.; Dumitru Lăpădat, inv. dir. 1 fl.; C. Bărsan, locot. 1 fl.; Fam. Bu­­cişan 1 fl.; I. Puşchilă 1 fl.; A. Simonca, asist. de farm. 50 cr.; Ioan lacob, învăţător 50 cr.; Oprea Borcea, pădurar 50 cr; Ioan Minoiu 50 cr.; Toma Ienciu, diurn. preţ. 50 cr.; Tul. Crişan, înv. 50 cr.; Petru Giura, învăţ. 50 cr.; 11. Hociotă 50 cr. ; C. Topârcean 50 cr.; loan Ţifrea 50 cr.; Mat. Tomoiagă, diurn. preţ. 50 cr.; Ios. Simoneti 50 cr.; Nicolae Muntean 50 cr.; Buc. Comşa 50 cr.; George Baciu 50 cr., toţi din Sălişte. — Aurel Mitlea, not. 2 fl.; Marin, adj. not. 2 fl. 50 cr.; loan V­iţelariu, inv 50 cr.; I. Savu, ped. 50 cr.; Alex. Popa, înv. 50 cr.; Benţa 50 cr. ; Goţia 50 cr.; Al. Petraş 50 cr.; I. Muntean, învăţ. 50 cr., toţi din Poplaca. — Ioach. Muntean, preot în Gura rîului 1 fl. — Avram Acele­­nescu, notar 2 fl. 50 cr.; Ilie Iosof, preot 1 fl.; loan Tămpănariu, econom. 1 fl.; loan Lazar, primar 1 fl ; Andr. Marcu, meseriaş 1 fl.; Ilie Şandru 1 fl.; Oct. Opriş, adj. not. 50 cr ; loan Răchitan, înv. 50 cr.; Vas. Luca 50 cr.; Teodor Stoia 50 cr.; loan Marcu 50 cr.; Pavel Iosof 50 cr.; Nicolae Floaşiu 50 cr.; Nic. Posa, cantor 50 cr.; loan Barb 50 cr., toţi din Galeş. — Aron Flucuş 2 fl.; I. Patachi, înv. 1 fl. 21 cr.; Hoffman, hol. 1 fl.; G. Radu 20 cr., toţi din Socel. — George lacob 1 fl.; G. Stoiţa, primar 1 fl.; Maior, înv. 50 cr., toţi din Orlat. Const. Ţintea, înv. în Vale 50 cr. — Dion. Iuga, not. 1 fl. 50 cr.; loan Dobrescu, econ. 1 fl.; Vas. Dobrescu, inv. 50 cr.; G. Tânăsescu, econ. 50 cr.; loan Sutilă 50 cr.; loan Ribu 50 cr., toți din Rod. — Adam Micu, notar 1 fl.; loan Micu­, com. 1 fl., ambii din Po­iana. — Nic. Dubleşiu, not. 1 fl. 50 cr.; Vas. Basarab, înv. 3 fl.; Petru Stroia, com. 1 fl., toţi din Romos. — Oct. Berghezan, v.­not. 1 fl., Leont. Beşa, învăţătoare 1 fl.; Ant. German 1 fl., toţi din Aciliu. — Moise Opriş, corn. în Armeni 1 fl. — Andr. Floaşiu, corn. in Apoldul-inf. 1 fl. — Simeon Bratu, corn. în Cudjir 1 fl. — Valeriu Mitlea, notar 2 fl ; Petru Iuga sen., adm. protop. 1 li; Stefan Mitlea, not. pens. 1 fl.; loan Iosef, preot 1 fl.; Sim­. Rodean, primar 1 fl.; Nic. Iuga, econ. 1 fl.; Slin. Gligorescu 1 fl.; Dumitru Rodean 1 fl.; Vas. Iuga, arând. 1 fl.; Savu Frăcea 1 fl.; D. Mihaiu 1 fl.; Stef. Bratu, arând. 1 fl.; loan Miclăuş 1­ fl.; Ilie Floaşiu, corn. 2 fl.; Neaga Iosof, preot, văduvă 60 cr.; loan Râceu 1 fl.; G. Bratu 50 cr.; Nech. Răceu *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţiunea nu e responsabilă. Red. 2/14 Martie 1899 50 cr.; Măr. Popa 50 cr.; Nic. Iosof, econ. 50 cr ; loan Butiea, 50 cr.; loan Rodean 50 cr.; Ana Prică 60 cr.; loan Prica 50 cr.; I. Bratu 50 cr.; Toma Stanca 50 cr.; A. Iuga 60 cr.; El. Hiisa 50 cr.; Mar. Tichil 50 cr.; Const. Oprean 50 cr.; toţi din Tilişca. — Comănescu, cleric 30 cr. X. Y. 60 cr. Dela mai mulţi 3 fl. Aceste contribuiri benevole dau suma de 105 fl. 6. cf. din cari subtrăgându-le spesele de . 32 » 25 » resultă deci un venit curat de­­ . . 73 » 35 . Primească P. T. marinimoşi contribu­­enţi, din partea corpului învâţătoresc, cele mai sincere şi călduroase mulţumiri pentru frumosul sprijin atât material cât şi moral, ce ni-’l-au oferit şi cu această ocasiune. Mai departe primească mulţumită cor­pului înv. şi prea sf. doamne preotese din Tilişca, Mărioara Iuga şi Ana Iosof pentru binevoitorul concurs, precum şi d-nii Petru Iuga jun., preot în Tilişca şi Ioan Iuga, compt. pentru sprijinul dat. Tilişca, în 5 Martie 1399. Corpul învăţătoreac. Rfiflisiril Dulcaţu­milor ii“ pe an. (Urmare şi fine. Ciasul deşteptărei de Octavian, 289. Celei moarte, de G. G. Orleanu, 126. Ce rău, poesie, de Elena din Ardeal, 283. Cionca Aurelia (voci de presă despre concert), 145—146 Chilavul, de Tr. Mihaiu, 13. Christos a înviat, de Emilian, 75. Clain, Memoriei lui Inocenţiu M. —, 88. Codană poesie, de G. G. Orleanu, 229. Columna traiană. Sonet de Jules Brun, 15 Concertul dela »România-Jună«, 6 — »Reuniunei române de cântări şi musică din Lugoj«, 43 44. — »Reuniunei«, 51. Contemplare, poesii, de Sofronie Ivanovici, 193. Coşbuc, Impresiuni din —, de George I. Pă­­tăcean, 129—131. Creţele feţei, novelă trad de I. E. Prodan, 153—155. Crăciun fericit, de loan Scurtu, 283. Cronica anului 1848, nr. 37—fine. Cu litere noue de Simin, 169. Cum arde focul... de Elena din Ardeal, 72. Cuvântarea funebrală, de I. Meţianu, 225. Dela băi de Brunei, 175. Dela Beiuş, de Dr. E. Dăianu, 182—187. Dela »Biviş«, de Trandafir, 192. Dela Haţeg, de Victor, 199. Dela 48. Din memoriile lui Vasile Moldo­van, 208, 214. Dela Teatrul Naţional, de T. Urdean, 227. Dela Teatrul Naţional, de Dela dunăre, 351—360. De Sân-Văsiu, file rupte de V. C. Osvadă, 1. Dăsilaşii, de S. B. Murăşan, 72. »Deşteaptă-te Române«, — Jubileul »Răsune­tului, 139. Diplomăţenii de Dorobeţius, 161 —162. Domnul Pulcinel, de Carmen Sylva 211. Don Miquel de Manara, de Lucian Bolcaș, 167—168. Dornică, de George G. Orleanu, 133. Drummond şi Românii, 38, 39. Duioşie, de Margareta Moldovan, 144. După cununie, trad. Abspro ,214. Elegie de Trandafir, 142. Enciclopedia română, recens, de N. Basi­­lescu, 29. E prea târziu, Floarea Soarelui, 263—264. Etica creștinismului, de Vaier Moldovan, 283. Fecioara Maria, Legendă de Alexandrina Mi­­haescu, 75. Flori de zăpadă, de Alexandrina Mihaescu, Recens, de Dr E. Dăianu, 75. Fragment, (poesie), de Enea Pop Bota, 148. Gazel, de Regulus, 75. »Geografia pitorească«, apel câtră învăţători, de A. Vlăhuţă, 69. Ghiocel, Schiţă de Iulia, 53, 54. Gladstone, V. E, 106. Glasul zilei, (de 3/15 Maiu), de L. B., 99. Habent sua fata libelli. (Apropos la confisc. »Biografiei lui lancu«), 40. Horia la împăratul Iosif, de Louise Mühlbach, 49. Iarna I. Maior, 260 Icoane și întâmplări din 184­.­, de Vasile Mol­dovan 92—97. Ideea de patrie și simbolismul Dunărei. Conf. de Jules Brun, 73, 74. Impresiuni dela 3/15 Main, 107. Impresii dela »Astra« de Laetus, 179. Impresiuni din Coșbuc, de George C. Pătăcean, 202—207. Impresii din München, de Traian Mihaiu, 258. înainte, De Barbu Paltineanu 98. Inelul graţiei, de Otto Moser, 126. întâia iubire, poesie, de Emilian, 193. întrebări 148. Insula cu tei de Traian Mihaiu, 148. Irimie Calimar, de Simin, 150. Instrucţiunea şi Educaţiunea, 1­3 Jules Michelet, 149 LăC­­emile, de v. mol., 257. La moartea Trubadurului, de George G. Orleanu, 130. Lege nouă, de Elena Ocrida. Leopardi, Giacomo, 133. L­bertatea de I. Stuart Mill, trad, de Teodor V. Păcăţian, 181—până in fine. Limba, portul şi moşia, de Al. Ciura, 259. Mama, de Simin, 85. Mamei, de Marg. Moldovan, 260. Mediul temperator, de Castruccio, 172. Mickiewicz Adam, de Traian Mihaiu, 137. Mișcarea literară la noi, de Michail Drago­­mirescu, 116—119.­­ Nu crezi? De Ascanio, 47. O amintire din Năsăud, de Gene, 260. O carte devierii, de Petru Vancu, Recens, 120. O crimă de sânge. Trad. de E. P. Bota, 248-249. O fată cuminte. Tr. de b., 3. O fi! —‘ Este! Reminiscenţă de V. A. Urechiă, 98. Pe gânduri, de Alexandru Ciura, 216. Pentru cei arşi, de Boule de nerge, 238. Pentru Sceptru, de Zara, 245. Petrecerea de vară în Dej, 134. — din Năsăud, 9. — din Orlat, 9. — din Orşova, 31. »Poema română», 55, 60, 61. Poesia toamnei, de Al. Antemirean, 236. Preludii, de Lucian Bolcaş, 7. . »Procent, premii, interese etc. de I. C. Panţu«. Recens, de V. C. Osvadă, 37. Procesul prominciamentului din 1868, de D. T. Caian, 123, 124. Producţiunea fetiţelor din Blaj, 105. Proverbele Românilor, de Iuliu A. Zanne, Recens., 122. Psichologia zeflemelei, de Max Nordau, 78, 79. Producţiunea sodalilor din Sibiiu, 25. Regret poesie de Elena din Ardeal, 155. »Renta pământului«, de V. A. Miculescu. Recensiune, 72. »Rev. ilustrată«. Recensiune, 36. Rîzând,... de Enea. Românii, de Jules Michelet, 149. România și Românii de (Cont. Aug. de Gub), 153. Rosetti, Memoria lui C. A. —, 64. Şaguna. Cuvânt comemorativ rostit de Dr. D. P. Barcianu, 131—136. — La 16/28 Iunie, de Maria Cunţan. Şarja. Nov. de Francois de Nion. Școalele din Blaj,, de prof. N. Brânzeu, 136. Scrisoare, de Marg. Moldovan, 33. Scrisori dela băi, 157. 175, 180. Şedinţa literară a­­Reuniunei sodialilor, 64. Şepte ani. Schiţă, 12. Seri de iarnă, (poesii) de Traian Mihaiu* 260. Serată, a treia — literar­ă din Blaj, 4. — literară din Blaj, 84. — română în Budapesta, 104. Sfîrşitul lui Carol V., de George G. Orlean, 140. »Somn uşori...«, de Alexandrina Mihăescu, 65. Sonet de Elena Ocrida, 260 Sonet, de George G. Orleanu, 121. —, de Traian Mihaiu, 47. Stagnaţiune literară, 142. Stamati-Ciurea, Const. Un patriot băsărăbean, de M. Teliman, 66. Stâna de Vale, de Brăduțu, 178. Ştefan-cel-Mare, de G. Cătană, 112. Suciu, Aurel. Cuvânt funebr., de Petru Truţa, 31. Tainele Castelului. (Roman). De Charles No­­dier, 266 până la 286. Teatrul român. Istoricul »Societăţei pentru fond de teatru român«, de Iosif Vulcan, 108—111. Toarce fata, de Delavale, 47. Trandafirului, de Elena Ocrida, 133. Trei­ Sfinţi în Blaj, 25. Tristă amintire, de Norian, 75. Ultima oară Novelă, de Delaobad, 283. Umorul lui Bismarck de I. S., 163. Un cuvânt cătră femei. Trad, de I. E. Pr., 121. Un cuvânt, de Catulle Mendés, 59. Un discurs al lui Bismarck, de * „ *, 158. Un duplu leagăn, de Gustave Maître, 164. Un răsunet, 140. Unui orator, poesie, de loan Scurtu, 283. Vina doctorului Alais, 41. Vioreaua, de Paolo Montegazza, 72. Vioreaua de Trandafir, 246. Visul împăratului, de Simin, 254. Visul Peleşului, 12. Vlad, Victor Delamarina, în memoria unui poet bănăţean, de T. Maiorescu, 62. Vreai să ne ’mpăcăm! De Elena Ocrida, 130. Zarzărului, de Deladunăre, 75. Zicături explicate, de G. Coşbuc, 9, 10, 17. Zi Ţigane, de Dela cafenea, 233. Zola şi Verne, 21, 25, de Dr. E. Dăianu. Pag. 187 Sosiţi în Sibiiu, in 12 şi 13 Martie n. 1899. Hotel »Împăratul Romanilor«: Eugen Mocsonyi din Capolnaş, Zeno Mocsonyi din Birchiş, proprietari: Meţianu din Zerneşti, Dr. Putici din Timişoara, Furdui din Câmpeni, Dr. Popovici din Lugoj­, Popovici din Orşova, Man­­gra din Arad, Voina din Braşov, protopopi; Musta, archimandrit din Caransebeş; Dr. Mu­­reşanu cu soţia din Braşov, Dr. Şenchea cu soţia din Făgăraş, Dr. Găroiu din Zerneşti, advocaţi; Popovici din Arad, Stinghe, Dr. Saftu, din Braşov, preoţi; Oniţiu, director gimnasial din Braşov, Navrea, Ciontea, Chelariu, din Braşov, N. Nicola, I. Nicola, din Albac, Dan din Zerneşti, Harisea din Timişoara, Cothişel din Certege, Maximilianu cu soţia din Braşov, Goia din So­­hodol, preoţi; Barbuceanu, Birea, Pascu, din Braşov, comercianţi; Hotel (Neurihrer­; Şerbu, privatier din Viena; Davidescu, Tilariu, din Rînmic, ingineri; Macaveiu, vicar din Făgăraş; Roşescu din Cluj, Ciortea din Coşocna, Orghidan din Bucureşti, profesori; Baiulescu din Braşov, Popovici din Lugoj, Coltofean din Breţcu, protopopi; Borzea, preot din Viştea-de-jos; Dr. Popp din Ţinea, Dr. Micu, Dr. Turcu, din Făgăraş, Zorea, Iancu, din Bucureşti, Ardeleanu din Timişoara, advo­caţi ; Rusan, adm. prof. din Alba-Iulia, Suciu din Margina, Pucaru din Aldoboly, Stoia din Şipet, preoţi; Brediceanu, advocat din Lugoj; Fleschin, notar din Porceşti; Muntean, student din Blaj; Luan, teolog din Margina; Fizeşanu, Popp, din Braşov, preoţi militari; Bogoevici, deputat din Budapesta; Flustureanu, comerciant din Braşov. Hotel »Meitzer*, Păcurariu din Ilia­mu­răşană, Gheara din Haţeg, Moldovan din No­crichiu, protopopi; Danila, primar din Hune­doara; Dragoş, executor din Nocrichiu; Oprişa din Buziaş, Buzura din Dej, Roman din Mediaş, Nicoară din Deva, advocaţi; Brotea, preot din Mateiaş. Hotel »Habermann*; Maria Haubensak, privatieră din Gönningen; Şandor, executor din Făgăraş. Pentru redacţie şi edituri responsabili Andrem Baiteş Proprietar : Pentru ,Tipografia*, societate pe acţiuni: V. H. DreeenansU.

Next