Tribuna, iunie 1899 (Anul 16, nr. 118-140)

1899-06-01 / nr. 118

Nr. 118 „Rivista politica e letteraria“, editată de »Tribuna« din Roma publică în numărul de pe Iunie un interesant articol asupra crisei din monarchia noa­stră, sub titlu In Austria e in Ungheria. Autorul, Dante Veroni, analizează crisa, reducându-o la principiul de naţionali­tate, care operează şi se impune. Arată luptele diferitelor popoare, între cari şi Românii din Transilvania şi insistă îndeosebi asupra Italienilor. * Foaie oprită. Ministrul reg. ing. de comerciu şi comunicaţie a detras de­bitul poştal pentru revista periodică »Burschenschaftliche Blätter« din Berlin. * Orcan în Spania. Se telegrafează din Madrid, că Vineri şi Sâmbătă a bântuit un teribil orcan împreunat cu grindină, în urma căruia mulţi inşi au fost răniţi de bucăţile de ghiaţă, care unul a fost omorît chiar. In comunele San-Pedro şi Latarce din provincia Val­ladolid orcanul a dărîmat 150 case, de sub ruinele cărora au fost scoase până acum 10 cadavre de om. * O ciurdă turbată, în măieriştea de la Szomahăza a contelui Ludovic Bat­­thhăni cânele arendaşului se îmbolnăvise de turbare şi înainte de a fi fost ob­servat a dat în ciurda de vaci şi a muşcat pe câteva dintre ele. La nouă zile după această întâmplare arendaşul a observat, că vacile încep a fi tot mai furioase: loviau cu piciorul, se sbăteau, împungeau, care când au fost mînate la adăpat au început să se boncăie jalnic şi arătau simptoame de turbare. Eşind la faţa locului comisia de veterinari, a constatat că­ două vaci muriseră între neîndoioase simptoame de turbare încă înainte de sosirea comisiei, opt erau în supremul grad de furibundare, aşa că momentan au trebuit să fie împuşcate, care la alte patru se iviseră simptoamele turbărei. Peste câteva zile au trebuit să fie împuşcate alte douăzeci-şi-patru. * Numele Bistriţei. Representanţa oraşului Bistriţa în adunarea generală ţinută zilele trecute a hotărît, că la înactivarea legei despre numele de lo­calităţi, numele oficial al oraşului lor să fie »Bistritz«, care ca nume secundare: »Besztercse* şi »Bistriţa*. Pentru un siminic. Elevii clasei a Vl-a de la gimnasiul rom. - cat. din Braşov, zilele trecute au făcut excur­­siune pe muntele Cristianului. Când să se reîntoarcă acasă însă, băiatul preo­tului Măieruşan din Măgheruş nu era nicâiri. l-au căutat în toate părţile, dar’ nu ’l-au aflat, în credinţa, că va fi plecat înainte spre casă, elevii sub con­ducerea profesorului au plecat şi ei. Mă­ieruşan însă nu era nici acasă. Luni dimineaţa a plecat o ceată de oameni să-’l caute, dar’ ’i-au aflat numai pălăria şi plosca. Abia Mercuri a fost aflat în fundul văii, cu capul spart, julit pe trup şi istovit de foame şi de sete. Dându­­-i-se de beat, băiatul a prins puteri şi a spus, că plecând să culeagă siminic a alunecat şi din vîrful muntelui s’a pră­buşit în vale. Când ’şi-a venit în om­, era ţeapăn, auzia clopoţelele turmei ce pă­ştea pe munte, auzia chiar şi strigătele după el, dar’ nu putea nici să răspundă, nici să se mişte din loc. Acum se află sub îngrijire medicală. * în interesul fetelor săcuence se­cretarul camerei comerciale din Tîrgul- Mureşului a publicat o broșură în care face apel la diferitele reuniuni ale fe­meilor maghiare, ca să organiseze un birou intermediar cu ajutorul căruia fetele săcuence să găsească aplicare de serviciu aici în patrie și să nu fie con­­strînse a trece în România, unde­­ se romanisează.* Știri lucrante, în Zólyom-Lipcse un te­ribil incendiu a pustiit săptămâna trecută patru­­zeci­ şi­ opt case împreună cu apertinenţele lor. în Tişolţ, din comitatul Gömör încă a pustiit un mare incendiu. Treizeci case şi multe clădiri eco­nomice au căzut pradă flăcărilor. — Românul bănăţean N. Cimpoca, major în armata comună, a fost ridicat din partea M. Sale la rangul de nobil cu predicatul »de Te­­rova«. — Consulatul român din Budapesta­­şi-a strămutat locuinţa în strada fabricei (Gyăr­utcza) nr. 20. — Dumitru Staici, elev al şcoalei civile din Panciova, intrând alaltăieri să se scalde în Timiş, s’a înecat. — Servitoarea Etelka Servenyăk din Do­­britin, de jale şi ruşine că stăpânul ei o suspi­­ţionase de furt, ’şi-a făcut moarte prin otravă. La Abonament lunar pentru Iunie st. vech­iu invită Administraţia ziarului „TRIBUNA*. Sib­ii o, Marţi, 1 ev "’Ăvtriv v ; VIAŢA SOCIALĂ. ; Concertul „Reuniunei »sodalilor români din Sibiiu“. »Reuniunea sodialilor români din Sibiiu« va aranja Duminecă, la 6/18 Iunie 1899 (ziua sfintelor Rusalii), în­­ sala cea mare dela »Gesellschaftshaus« , concert împreunat cu teatru şi joc, sub­­ conducerea dlui Candid Popa, învăţător­­ la şcoala de aplicaţie a seminarului­­ »Andreian«. O parte a eventualului venit curat este destinată fondului ex­­­­poziţiei industriale, ce se va aranja în­­ toamna anului curent, începutul la orele 7’/s seara. Preţul de intrare­ de familie (a 3 persoane) 1 fl. 80 cr., pentru domni 1 fl. (membrii Reuniunei 80 cr.), pentru dame 60 cr. Suprasolviri benevole se primesc cu mulțumită și se vor curta pe cale ziaristică. Bilete de intrare — seara la cassă. Programa: I. Concert. »în natură«, cor I bărbătesc de I. Costescu. a) »Primăvara«, cor , de dame de G. Mugur; b) »Hora ostaşilor«, cor de dame de T. Georgescu. »Aşa ’mi-e scris“, de I. Paschill, solo tenor, executat de dl Nic. Işan. »Musicanţii dela Praga«, cor bărb. de Th. I Krause. »M’aş mărita«, cor mixt de T. Popp­­, viei. »Sună buciumul«, cor bărb. de I. Simio­­nescu. II. Teatru: »Idil la ţeară», comedie în­­tr’un act de Juri şi Flerx, localizată de Maria Baiulescu. După producţie vor urma jocurile naţionale »Căluşerul« şi »Bătuta«. Fumatul îna­inte de orele 10 este oprit. Din Şomcuta. »Reuniunea română de cântări« din­­ Şomcuta-mare aranjează la 25 iunie 1889 sub cerul liber, eventual în şcoala con­­­­fesională română din loc, petrecere de vară împreunată cu concert. Preţul de intrare 1 coroană pentru per­­­­soană. Venitul curat e destinat cerului şi fon­dului reuniunei. începutul petrecerei la 2 ore d. a., car’ concertul la 8 ore seara. Ofertele be­nevole sunt a se adresa dirig. cond. al corului I Elie Pop. I Programul concertului: »Deșteaptă-te Ro­mâne«, exec. de corul plugarilor în duet pe vio­­lină, apoi cântat în cvartet bărbătesc. »Măi , muere«, cor bărb., de I. Vidu. »Romana«, exec. pe violină de corişti. »Fosta­’i lele«, cuartet, de T. Popoviciu. »Frunzuliţă...» şi »Serba«, exec. pe violină de corişti. »Foaie verde de trifoi« cuartet de T. Popoviciu. »Cântecul marinarilor«, duet pe violină, apoi cântat în cuartet de corişti. »Ştii tu«, duet pe violină şi »Şomcuteana«. »Cât e ţeara românească«, cvartet bărb. »Chiorana«, cor bărb., de ,­­ , »Marşul lui Mihaiu-Viteazul«, exec. de corişti pe violină. La dorinţa publicului, în pausă se vor juca de corişti »Căluşerul«, »Bătuta«, »Hora« şi »Romanul«. Petrecerea din Ciuda. B.­Huedin, Iunie 1899. Frumoasa convenire de la petrece­rea din Ciud­a, aranjată în 14 Mai, n. c. a desminţit tradiţionalul indiferentism al publicului nostru. Ni-a dovedit tot­odată că dispunem şi de puteri va­loroase. Modestul program a avut 6 puncte. Primul: »Idil la ţeară*. Precisiunea cu care cu deosebire dl Ştefan, învăţător în Iegerişte,­­şi-a achitat rolul, a fost peste aşteptare. Dese aplause îl între­­rupeau neîncetat. Cu mult talent şi multă pătrundere au jucat şi d-soarele Elena Gociman, în­văţătoare în Bucium, Veronica Condor şi Ana Marincaş, care ne-a delectat şi cu declamarea drăgălaşei poesii »La oglindă« de Coşbuc. De remarcat sânt şi 2 dueturi: »Po­rumbiţa« şi »De ce nu sbori«, executate de d-şoara Mărioara Dărăban cu dl A. Popoviciu, stud. filosof. Sub impresiunea melodioasei voci a d-rei Dărăban, publi­cul a rămas încântat. Dl Cornel Măcelar, sub notar cerc, m­-a presentat în modul cel mai natu­ral pe eroul nostru Ștefan-cel-Mare din posta »Ștefan-cel-Mare și mamă-sa« de Popfiu. Punctul din urmă, monologul »Mitru Grenadirul«, predat de dl O. Ignea, stud. med. a fost cununa tuturora. Dl Ignea e deja bine cunoscut publicului. După aceste momente de o rară bucurie şi satisfacţie a urmat cu o mare însufleţire dansul, început cu drăguţa de Ardeleană, jucată de vre­o 40 părechi. Veselia era la culme. Dansul a durat până în zorile zilei memorabile de 3/15 Maiu, când ne-am despărţit ducând cu noi cele mai fru­moase suveniri. Onor. domn Iuliu Truţa, bravul preot al Ciucei poate fi mândru că munca dlui a fost aşa de bine răs­plătită, în fine zic: Dee bunul Dumnezeu, ca speranţele noastre concentrate într’o consolidare a societăţei româneşti din ţinutul nostru, în scopul multor lucruri frumoase şi de folos nouă să se poată realiza. Asupra acestora voiu reveni după petrecerea din R.­Huedin proiectată pe 2 iulie c., la care dorim de la onor. public sprijinul şi bunăvoinţa arătată şi până acum. Să ne revedem dlar’ la Huedin. Un aranjer. TRIBUNA POSTA REDACTIUNEI. R. Primit toate. Nu s’a publicat din lipsă de spaţiu. Mulţumiri pentru preţioasele informaţiuni. Toate le vom întrebuinţa într’o formă ori alta. Dlui F. M. în Bocşa-ui. Revista de care întrebi e oprită la noi. Num­ai în plic ai pute-o primi. Dlui Boca-Som­eşanul. Primit, se va pu­blica. E mare îmbulzeală de material. „Un preot gre-cat“. Articolul despre Secui, s’a găsit. A fost adresat, din greşeală »Foii Poporului«. Se va publica­ tribuna l­iterară. Cărţi, ce vor apare, în curând vor apără în Sibiiu, două cărţi noue, cari merită să fie relevate de acum. Memoriile lui Şuluţiu. Cine cunoaşte »Memoriile* dlui Iosif Şterca Şuluţiu, — »O lacrimă fer­­binte« şi celelalte, — va fi primit de sigur cu plăcere ştirea despre apariţia părţei a Vl-a, care se tipăreşte acum la W. Krafft. Va cuprinde: Biografia lui Dra­­goş, — Acte şi documente din istoria Munţilor­ Apuseni — Tractat despre fap­tele Românilor săvîrşite la 1848/9 sub conducerea lui Iancu — Superficialitate şi şovinism în literatură — Istoria noa­stră bisericească — Gloria Valahilor — Ziua Crucei — etc. etc. Cum se vede cuprinsul va fi inte­resant şi variat. Politică şi istorie, ade­văr şi poesie, un amestec plăcut de ma­terial ştienţific şi beletristic. Mulţi ar­­ticoli — sunt peste 20 — au mai fost publicaţi în »Transilvania«, »Tribuna« şi »Gazeta Transilvaniei«. Mulţi însă sunt inediţi. Dintre aceştia însemn: Doina Metropolitului Şuluţiu (composiţia aranjată de dl prof. Iac. Murăşanu se ad­ude) — Fluierul lui Iancu — Cartea de rugăciuni a Metropolitului Şuluţiu. Cartea, care se va extinde pe 10 coaie, e şi o întregire la »Biografia lui Iancu« şi conţine şi »Biografia lui Dra­­goş*, — despre care dl Axente susţine, că n’ar fi fost trădător, ci victimă a per­fidiei lui Kossuth. Se va da nou prilej publicului de a se convinge, pe basa de documente, că Moţii ’l-au tratat pe Dragoş, ca pe un adevărat trădător. Cartea se va vinde cu 60 cr. în fa­vorul »Casei naţionale*. Tragedia Calvarului. O indiscreţie pentru lumea care ce­teşte şi cărţi de cuprins religios. Teo­logii români din Blaj, cari­­şi-au luat bunul obiceiu de a traduce câte o carte, vor surprinde în curând publicul cu o scriere interesantă, ce poartă titlul de mai sus. »La tragedie du Calvaire« e scrisă de un abbé francez, Henry Bolo, într’un stil superb, poetic, înălţător, în felul scrierilor lui Chateaubriand. Tradu­cerea e făcută într’o dulce şi verde ro­mânească, cum nu e obiceiul a scrie în Blaj. Fiind scrierea brodată cu dese citate din scriptură traducătorii au reuşit a folosi pe de-a întregul limbajul acela vechiu românesc al scripturilor, care e aşa de plăcut şi acum aşa de modern. A fost şi e fatalitatea tuturor căr­ţilor din Blaj, şi din şcoala Blajului, că limba lor imposibilă în ziua de azi le-a condamnat la necetire. Cartea, ce se anunţă, nu numai face o excepţie noro­coasă, ci înseamnă un avans înainte faţă cu toate scrierile ce apar la noi, în Ar­deal. Concepţiunea originală a auto­rului francez şi parfumul cu care se învălue expunerea tragediei universului, — temeiul creştinătăţei, — nu va lipsi a face ca noua lucrare a teologilor din Blaj să se răspândească în cercuri largi înfăţoşarea­ exterioară a cărţii va fi vrednică de cuprinsul ei. Se tipăreşte în atelierul »Tipografiei« noastre. INFORMAŢIUNI. „Familia“. Apare în fiecare Duminecă în Oradea-mare. Abonament pe an 8 fl, pe o jumătate de an 4 fl., pe 3 luni 2 fl. Pentru Ro­mânia pe an 20 lei. Anul XXXV., nr. 22 din 30 Maiu v, are următorul cuprins: Istoricul societăţei pentru fond de teatru român, de Iosif Vulcan. — Tristeţe, poesie, de Haralamb G. Lecca.­­— Preţul fericirei, de I. Pop Reteganul. — Cearta dragostei, poesie, de Elena din Ar­deal. — Despre scarlatină, de Dr. I. Poenaru. — Balon­. Jocul căluşarilor, de Sofia Nădejde. — Literatură. — Teatru. — Musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou. — Din lume. — Posta re­­dacţiunei. Ilustraţiuni: Wilhelm, principe de Wied.­­ Cireşe. — Situaţie neplăcută. 1/13 Iunie 1899’­­Pag. 471 Bibliografie. Manual complect de agricultură raţională. De lar. George III al or, profesor de agricultură la şcoala de la Feră­strău şi la seminarul Nifon Metropolitul, pentru usul şcoalelor speciale secundare şi superioare de agricultură, seminarii, şcoale normale, studiu particular şi de consultat pentru aplicatorii practici. Cartea a fost aprobată de ministe­rul agriculturei, comerciului, industriei şi domeniilor şi subvenţionată de­­Aso­ciaţi­unea pentru literatura română şi cultura poporului român din Sibiiu«, de »Reuniunea agricolă a comitatului Fă­găraş« şi număroase alte societăţi ştien­­ţifice şi economice. Lucrarea cuprinde 4 părţi: Partea I. AGROLOGIA sau agri­cultura generală — 33 coaie de tipar, având 217 figuri intercalate în text. Co­stă 5 coroane sau 7 lei. Partea II. FITOTECHNIA SAU CULTURA SPECIALĂ A PLANTELOR, dimpreună cu fânaţele şi păşunile — 38 coaje de tipar cu 202 figuri în text. Costă 10 lei sau 8 coroane. Partea III. ZOOTECHNIA SAU CULTURA VITELOR, dimpreună cu nutriţiunea vitelor, industria lăptăriilor şi cunoaşterea lânei, peste 30 coaie de tipar, cu vre­o 200 figuri în text, dife­rite rasse şi specii de vite domestice, co­piate după natură. (Se află sub tipar şi va apăre până la finele lui Martie v.) Costă 10 lei sau 8 coroane. Partea IV. ECONOMIA RURALĂ. (Va apăre mai târziu). Cartea este în 4 volume mari deo­sebite, formând însă un singur tom şi cu­prinzând tot ceea­ ce priveşte agricultura, atât din punct de vedere ştienţific, cât şi practic, este scrisă într’un limbaj uşor, poporal, cu terminii culeşi din însuşi graiul poporului agricultor. Ea se deo­sebeşte în mod esenţial de produsele li­terare similare, apărute până acum în limba română, prin varietatea şi cuprin­sul ei, căci este cea dintâiu carte de specialitate, care ia concurenţă cu cele mai bune lucrări germane şi franceze. Toate societăţile literare naţionale şi re­vistele de specialitate au recunoscut unanim valoarea ei. Ea umple un mare gol în litera­tura română de specialitate şi n’ar tre­bui se lipsească de pe masa nici unui agricultor practic, mare şi mic, cum nici din bibliotecile şcolare şi ale Reuniuni­lor culturale şi economice. Preţul, faţă cu sacrificiile făcute de autor în adu­narea materialului şi munca depusă, este moderat. Se află de vânzare la autor, Bu­cureşti, strada Tudor Mihu 25 şi la »Ti­pografia« noastră. Teatru orăşenesc în Sibiuu­. Marţi, 11 Iunie n. DALIBOR. Mare operă în 3 acte, de Fr. Smântana, începutul la 71/* ore seara. Sosiţi în Sibiiu. La 12 Iunie n. 1839. Hotel »împăratul Romanilor«.• D-na Pap cu fiica, privatieră din Alba-Iulia; Dr. Honig cu soţia, medic din Câneni; Vadász din Buda­pesta; Neustädter din Sighişoara, oficiali de bancă; Juillerat, student din Stuttgart; Vályc, inginer din Arad; Stern din Viena, A. Fleissig, N. Fleissig, din Făgăraş, Báthori, Kohn, Bene­dek, Krämer, din Budapesta, Erdélyi din Hidveg, comercianți. Hotel »Neufihrer*, Zilav, Tibacu, din Câneni, ingineri; Péterffy, jude de tablă, Maria Avedik, privatieră, din Tîrgul­ Mureşului; Avedik, protopop din Ibaşfalău; Boicescu, voiajor din România. Hotel "Mei­ser": Ana Bogdan, proprieta­­reasă din Orăştie; d-na Daday, privatieră din Abrud; Dellantoni din Argeş ; Ivan din Sebeşul­­inferior; Demeter din Beriu, notari; Grigorescu, învăţător din Rîmnic, Világhi din Agria, Kovács din Budapesta, Bortoletti din Turnu-roşu, Voia­jori, Csiki, Hausner, din Budapesta, Radu din Săcel, Givulescu din Brăila, Csernusak din Vin­­ţul-de-jos, comercianţi. Bursa de mărfuri din Budapesta de a 10 Iunie n. 1899 Săminţe 5Tâ­u Bănăţenesc nou Grâu de Tis» „ Grâu de Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Baclea „ Grâu ung. de Nord „ II Preţul per 100 chilogr. dela pân9 75 75 75 75 75 76 9.10 9 8 95 9.9­8 95 Sdminţe vechi ori noue Săcară Orz Oves Cucuruz (porumb) Mein Hrişcă Grâu » Cucuruz Oves »___ Soiul 920 9.10 9 05 9.15 9.­g tf 3H 76 76 76 76 76 76 Cualitatea per hect. Prețul per 100 chilogr. dela pâni 9.25 9.15 9 In 9.16 0 — 9.81 10 2F 9.15 9.26 9.06 r roiul per 100 chilogr. până dela prima de nutreț de vinars de bere bănut. de alt soiu 70-60-62-64 39--7­0 -62 -64 -66 -41 Mart -Apr. Sept.-Oct. Maiu-Iun. Iulie- Aug. Mart.-Apr. Oct. 890 4.44 6 68 Producte diverse Sem. de trif. n Oleu de rap. Uns. de porc-Slănină Prune Lictar V Miere » Ceară Soiu ~7.20 6.15 6.60 6 — 4.40 11*25 4.30 7 30 6.85 7­ 6.10 4 41 12 1-4.40 8.92 4.46 6.65 Gura al dola p&nS Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela țeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 52 49 52 50 50 cwral pl­astil dia Rh­rUm. Din 12 Iunie a. 1899 Hârt­e­aonetă română Gump. 9.46 vând 9 50 Lire turcești .... - ------ .----­Imperiali (15 Re aur) . Ruble ruseşti 100 . . , Galbeni 7.................... Napoleon­ d’ori .... 100 Maree germana . . Livre sterling .... . 1901 126 76 6.64 9.49 58.45 11.92 19 11 127.60 5 69 9­ 66 69 — 12 02 Barm de Budapesta Din 10 Iunie n. 1899. Renta de aur ung. 41/.............................. • nan 4*/» ....... „ ung. val. col. 6•/• • . . . . împrumutul căilor ferate ung. ..... Aasertisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (l-a ezaiarina)................................... . Amortizarea datoria­ căilor ferate da Ost ung (Il-a emisiune) Bonuri rurale ung......................................... „ „ croate-slavone.................... Obligaţiunile deep. regaliilor . . ... împrumut cu premiu ing............................. Dosari pentru regulam Tisei şi Seghedin Renta de hârtie austriacă ...... „ de argint austriacă ... . . . „ de aur austriacă............................. Loturi austriace din 1860 ........................ Acţiunile batnoei austro-ungare .... „ „ de credit ung. .... „ „ de credit apatr.................. Scrisori fonciate ale institutului de credit economii „Albina“....................... Argintul..................................................... Galbeni tați Napeleon­ d’ori Mărci 100 imp. germane Lenden 10 Livres sterling­ 100.26 121.60 122.60 102.— 98.— 101.60 166.­­ 140.— 102.50 102.26 128.50 160.26 966.— 102.­5.6­­6.66 966 68 90 120 60 Din 10 Iunie n. Renta de air 6°/..................... Burra de Virau. 1899. o » » s 4«/i . . . ,X fi 122.25 Senta ung. v. c. 4«/».................... S 0 100.— împrumutat căilor ferata ung. . 122.— Amortizăm datoriei căilor ferate (l­a emisiane)............................. de OstSpBg 101-76 Amortizarea datoriei căilor ferate (Il-a emisiune)................... 123.60 Bonuri rurale ung...................... 98.­„ „ croate-slavone 0 » 199.­împrumut cu premiu ung. . . 166.­Loîuri pentru regularei Tisei și S Renta as hârtie austriacă . . »»hedirs 160.­102.4E „ „ argint austriacă . . 101.83 ■ a aur austriacă . . . 121.30 Leşuri austriace din 1860 . . 160.26 Acţiunile băncii austro-ungare 955.— s s de credit uag. * * s a de credit austs. --,__ Argintul............................ . 6.70 Galbeni împărătești . . . . * * 6.68 Napoleon­ d’ori ...... 9.65 Mărci 100 imp. germane . . .­­ 1­68.90 London 10 Livre« stsk­ingi . . . . 120.47 de Ostang. Burra de București, Din 29 Maiu v. — 4 ore p. a. Renta rom. per 1876 8°/, , Renta română amort. 6'/i . Renta (Schuldverachreib)J . Oblig, de stat C. F. R. 6°U Senta rom. Rural, conv.) 6°/0 împrumutul municipsd 6°/* Scrisuri fene. rurale 6°/0 » v ” * 7*/s idea urbane 7*/* . . , * , «•/, • . . Banca Națională (100 Lei vărs In Sos. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs) Soc. rom. da readg. .... Soc- rom. de con. (260 Ssi vărs.; Oblig. Cassai Pensiunilor . . Agio ....................................... Schimb Pentru redacţie şi editură responsabil: Androiu Balti Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate acţiuni: V. H. Dretanam­u­, te.­ Cana ICO 97 09 100 97 1«« 82 146 87 420 467 118 108 280 e « 85/. . . Londra 3 luni » cek . Berlin 8 luni » cek . Viena . . . H Agio

Next