Tribuna, august 1901 (Anul 18, nr. 143-160)

1901-08-11 / nr. 148

Nr. 148 Regele George la curtea regală română. Se anunţă din Paris, că re­gele George al Greciei, care se află acum la Aix-les-Bains, va face pe la sfîrşitul lunei lui Septemvrie o visită curţii re­gale a României.* Un general român decorat de regele Serbiei. Regele Alexandru al Serbiei a acordat dlui general Vasiliu Năsturel, comandantul divisiei active din Dobrogea, marele cordon al ordi­nului Takova.• Avansări în armata comună. In ziua onomastică a Monarchului s’a făcut în grădina şcoalei de cădeţi a armatei comune din Sibiiu cu mare solemnitate jurarea nou denumiţilor absolvenţi ai numitei şcoale la rangul de locţiitori de ofiţei. La solemnitatea aceasta au par­ticipat pe lângă un public mare şi ales şi mulţi părinţi ai bravilor tineri. Pe lângă alţii fură înaintaţi şi următorii că­deţi absoluţi români: Ioan Ilouş din Ră­şinari, comn. Sibiiului la reg. 2 din Bosnia, Alexandru Simon din Sângeorgiul de­ Câmpie, comitatul Cojocnei la reg. 21 de inf., Ioan Hidu din Cichindeal, comi­tatul Sibiiului la batalionul 28 de vână­tori, Corneliu Savu din Vale, com. Si­biiului la reg. 5 de inf., Iosif Covrig din Nirastea, com. Murăş-Turda la reg. 92 de inf. Vasiliu Târnovean din Braşov la reg. 81 de inf. şi Aureliu Maxim din Sălişte, com­. Sibiiului la reg 48 de inf. Le dorim multă îndestulire în cariera lor frumoasă.* Dragoste ruso-română- Se scrie din Odesa, că acolo se pregătește o mare escursiune de plăcere pentru Sâm­bătă, 25 August, când vor porni de acolo mai multe vapoare de pasageri cu de­stinaţie pentru Constanţa, unde vor sosi Duminecă, 26 curent şi cum biletele de plăcere vor fi valabile până Joi, 30 Au­gust, care este zi de sărbătoare, Tăie­rea Capului Sf. Ioan, visitatorii Con­stanţei vor visita şi Bucureştii. Moartea lui Kaizl. In Austria a produs adânci regrete moartea fostului ministru de finanţe Dr. Kaizl. împăra­tul­­şi-a esprimat văduvei condolenţele prin contele Paar. La înmormântare mi­nisterul austriac va fi representat prin miniştrii Böhm-Bawerk şi Rezek. Con­siliul comunal din Prăga în şedinţa de ieri, presidată de primarul Dr. Srb, a decis unanim să condoleze văduva lui Kaizl prin telegramă. Dr. Srb a vor­bit în termini foarte călduroşi, ridicând meritele lui Kaizl. Despre balul Ligei, secţia Predeal ni­ se scriu următoarele din Sinaia: Du­minecă, 6 August v., s’a ţinut în salo­nul »Fabricelor« din Azuga, balul Li­gei culturale, secţia Predeal. Dându-se bunul renume, de care se bucură toate petrecerile aranjate de această patriotică instituţiune — menită a şterge lacrămile fraţilor de sub stăpâniri străine, în lupta grea ce o duc pentru menţinerea na­ţionalităţii lor — reuşita splendidă a ba­lului era de prevăzut, întreaga vale a săltăreţei Prahove, care adăposteşte în ademenitoarea umbră a falnicelor pă­duri ce o încunjură atâta lume româ­nească în timpul verii călduroase,­­şi-a dat întâlnire cu această opasiune la Azuga, vestită în ospitalitate şi veselie. Pe la ciasurile 9 seara, frumosul şi spa­ţiosul salon iluminat la giorno« şi îm­podobit cu bogate ghirlande de flori şi brazi, din mijlocul cărora eşia în relief »mândrul nostru tricolor« — era com­­plectamente ocupat. Musica începe să cânte »Hora unirii* şi jocul se încinge cu foc pentru­ ca să continue vioiu până în zorile zilei, sosită prea de­vreme Liga centrală din Bucureşti a fost re­presentată prin dl secretar Septimiu Mu­reşianu, ilustrul ei preşedinte V. A Urechiă, fiind suferind la Sinaia, în passările făcute cu acest bal pentru fon­durile Ligei, întrec toate reţetele de până aci, graţie activităţii vrednice de toată lauda a bunilor Români S. Igiroşan şi I. Babeş, iniţiatorii balului. Costumul naţional a fost purtat de majoritatea frumoaselor dansatoare S’a petrecut admirabil: »Trăească Liga şi susţină­torii ei!« B. ♦ La fondul de 20 bani întemeiat de »Reuniunea socialilor români din Sibiiu, pentru acultarea unei case cu hală de vânzare pe seama meseriaşilor ro­mâni din Sibiiu, au contribuit următorii: N. Ghica, funcţionar la căile ferate (Cra­iova) 1 col., d-şoara Vilma Otto 20 bani, N. N. 40 bani, Mânecuţă, paroch, P. Dan, publicist, Ioan Petrişor, profe­sor, d-na Elisabeta Petrişor, d şoara Sil­via Petrişor, stud. de universitate (Bu­cureşti), Victor Tordăşianu, secretarul »Rem­. rom. de înmormântare din Si­biiu«, fiecare câte 20 bani; I. Garoiu, ■tud, jur. (Zârneşti) 1 cor. (In numărul 146 sa publicat din greşeală numele dlui M. R. Cărbuneanu, prof. în Bucu­reşti cu »Cărbunescu*). Descoperire. în marele zid de lângă mănăstirea »Negru-Vodă«, care după-cum se ştie s’a prăbuşit, s’a des­coperit o scară de peatră în formă de spirală, care este admirabil lucrată în raport cu timpul când s’a construit. Se crede că conducea într’o subterană ■au turn. Sibiiu, Sâmbătă, Congresul al doilea al croitorilor din toată ţeara s’a ţinut zilele trecute la Arad. S’a discutat asupra mai multor chestii de importanţă, dintre cari: îm­părţirea între industriaşii mici a lucră­rilor pentru îmbrăcarea miliţiei,­ scă­derea censului de dare, apărarea în contra concurenţei neoneste. Membrii congresului n’au uitat să-’şi facă şi da­toria patriotică, închinându-se pe la sta­­tuele celor 13 martiri naţionali. * Omor întreit. Că nu e totdeauna mare norocire să fii bancher, se poate veda şi din întâmplarea, că bancherul din Lipsea, Meyer, după-ce şi-a împuşcat soţia şi un copil de 6 ani, ’şi-a tras si sieşi un glonţ cu revolverul. Meyer era desperat, căci îşi pierduse toată averea în cunoscutul dezastru al băncii din Lipsca.* Mâncat de furnici. O ţărancă din comuna Schlang de lângă Marienbad, ducându-se în câmp la lucru, ’şi-a pus copilul de ţîţă de vre­o cinci săptămâni jos pe pământ. După un timp oare-care copilul începu să plângă, dar’ mama n’a băgat de seamă. Mai târziu, când se duse la copil, îl află sărmanul cople­şit de miile de furnici. Peste câteva ciasuri mititelul îşi dete sufletul în bra­ţele mamii.* Ruperea stindardului roşu-alb-­­ verde. Din Fiume se anunţă, că in 18­0 şi 19 i. c. o mare mulţime de popor a­­ demonstrat în contra stindardului ma­­r­ghiar, ce era arborat pe unul din va­poarele societăţii de navigaţiune un­garo croate. Steagul a fost luat jos, rupt şi călcat în picioare. Guvernatorul oraşului Fiume a pornit strictă cercetare. ♦ De ale înfrăţiţilor. Zilele aceste s’a inaugurat o nouă sinagogă în Bra­şov. Foile maghiare cu bucurie amin­tesc »marea« solemnitate, la care a luat parte comitele­ suprem, presidentul tri­bunalului, autorităţi civile şi militare. Reuniunea maghiară de cântări a cân- I tat osanale întru preamărirea bagseamă I e evreismului. Ce să le faci oamenilor ?­­ Urechi au şi nu aud, ochi au şi nu văd.­­ Pierirea din ei o să le vină. Cununie. Dl Augustin A. Dima ! şi domnişoara Mărioară Dima se vor­­ cununa Joi, în 29 August a. p., în bise­rica gr.-or. din Hunedoara. * Esposiţie în Sighet. Mâne, în 251. c. se deschide în Sighet o esposiţie indu­strială. La deschidere e invitat şi Me­­tropolitul Mihályi. Precum aflăm, Me­tropolitan însoţit de canonicul Dr. Marcu a şi plecat la Marmaţia. * Comitetul macedonean a ales de­­ president pe profesorul Mihailowski şi vicepresident pe generalul Zonceff. * Ştiri mărunte. La graniţa rusea­scă, lângă Borken, pe teritor­ius, doi Jidani au fost puşcaţi de sentinele. — Direcţia căilor ferate ungare­­ anunţă, că carantina dela Hebitsewo şi­­ desinfid­area de la staţiunea dela Tsa- I­taloisa, impusă călătorilor din Constan­­­­tinopol din pricina ciumei s’a sistat.­­ Trenurile vor circula deci neîntrerupt ■ după planul dela 1 Maiu. — O telegramă din New York anunţă­­ catastrofa vaporului City Golgonda pe­­ rîul Chio. 17 călători intre cari 10 femei I s’au înecat. — La manevrele de artilerie, ţi­­­­nute între Trezany şi Iborov, lângă co­muna Konjuhi, a esplodat un glonţ­­drapnell. Doi subofiţeri au murit, un sublocotenent şi şese soldaţi sunt grav răniţi. Manevrele se ţin sub comanda prinţului Windischgrătz şi comandantu­lui de corp Friedler. — Din Bruxella se anunţă, că Ny.-sene, exministrul lucrărilor publice, s a sinuncis alaltăieri, trăgendu ’şi un glonţ în cap. Se zice că chestii fami­liare ’i-au determinat. * Vieaţa socială. Producţiune teatrală în Şeica­­mare. Tinerimea studioasă din Şeica-mare şi jur aranjează o producţiune teatrală I împreunată cu dans. Mercuri, în 28 Au­­­­gust n. 1901 (Sfântă Mărie), în curtea­­ şcoalei române, care la cas de timp ne­favorabil în sala şcoalei, începutul la 8 ore precis. Preţul de intrare : de per­­i­soană 1 cor, de familie 2 cor. Venitul e destinat în favorul şcoalei din loc. Programa: 1. »Trecui valea«, cor mixt (4 voc), de I. Murăşan. —­­ 2. »Pe lângă boi«, poesie de Coşbuc, declamată de d­­oara A. Cergovean. — 3. »Idil la ţeară«, comedie localisata de­­ Maria Baiulescu. — 4. »Ion la ftiatru«,­­ anecdotă de Th. D. Speranţă, declamată I de dl I. Tudor. — 5. »Spusu- mi-a frunza I de vite«, cor mixt (4 voci), de I. Mure­şan. După producţiune urmează dani. Petrecerea meseriaşilor din Alba-Iuli« fI Reuniunea meseriaşilor şi acotci­milor români din Alba-Iulia invită la petrecerea de vară, ce se va ţină în 28­­ August 1901 st. n. (în Ziua de Sfântă Mărie), în grădina poporală (grădina tRIBUN­A popilor) din loc. Venitul curat e desti­nat pentru nou înfiinţânda reuniune a so­cialilor, începutul la 7 ore seara. Preţul de intrare: de persoană 1 cor., de 3 persoane 2 cor. 40 bani, de la 3 persoane în sus 3 cor. Petrecerea se va ţine chiar şi pe timp nefavorabil. Dr. Alexandru Fodor, pres. reuniunii; Iuliu Roşea, secretar ; Ioan Anghel, cassar. Suprasolviri se primesc cu mulţumită şi se vor curta ziaristice. Petrecere în Mureş- Vioara. Tinerimea română din M.­­ Uioara şi jur invită la petrecerea de vară, ce se va aranja în 28 August n., în Baia »Hotelului central« din M.-Uioara. Venitul curat e destinat în folosul bisericei gr.-cat. din Uioara-superioară, începutul la Zi, ore seara. Preţul de intrare : per­soana 1 coroană 60 bani; familia de 3 membri 3 coroane; de mai mulţi 4 co­roane. Suprasolviri se primesc cu mul­ţumită şi se vor cuita publice. Din public.*) Mare de seamă şi mulţumită publică.­­ La petrecerea de vară aranjată de tinerimea studioasă din Capolnoc-Mă­­năştur şi jur, în 28 iulie a. c., au intrat­­ de tot 240 cor. 40 bani, din cari subtră­­­­gându-se spesele în suma de 168 cor. 99 bani resultă un venit curat de 71 cor. 41 bani, care sumă s’a alăturat la fon-­­­dul înfiinţândei casine română, aşezat spre fructificare la banca »Rîureana«­­ din loc sub nr. dep. 3. Cu ocasiunea petrecerii au supra- , selvit următorii domni: Teofil Grigo­­rescu 2 cor.; Sigismund Lengyel 1 cor.; Ilariu Boţ 1 cor.; Petru Bell, 2 cor.; Ta-­­­nasie Lupan 1 cor.; I. Covaciu 2 cor.; Isidor Hangea 1 cor.; Vasiliu Timbuș 2 cor.; Valeriu Colceriu 2 cor. Fără a participa la petrecere au binevoit a contribui răscumpărându-­şi invitările următorii domni: Dr. V. Cupşa, advocat 50 cor.; loan Ch. Dragomir, pro­topop 4 cor.; Vasiliu Bene, notar 4 cor.; Augustin Pop, advocat 4 cor.; Demetriu Dragoş, preot 2 cor. Comitetul aranjator esprimă pe această cale marinimoşilor contribuitori cea mai profundă mulţumită, încât atinge partea morală, putem constata cu bucurie, că această petre-­­­cere a obţinut un resultat strălucit. încă dela început se putea ceti pe feţele tu­turor o bucurie şi însufleţire deosebită, oar’ când precis la 12 ore s’au presen­­tat căluşarii în pitorescul lor costum na­ţional însufleţirea a ajuns la culme. Jocurile: »Căluşerul«, »Bătuta« şi »Hora« au fost foarte bine esecutate tine­rimea dănsătoare des aplaudată,care văta­­f­­ul Desideriu Filepp, student medicinist , pe lângă multele felicitări a fost surprins , din partea damelor şi prin un frumos­­ buchet de flori. Sub decursul acestor jocuri publi­­cul a fost foarte emoţionat, pe feţele multora se vedeau chiar lacrămi de bucurie, — car’ un distins fruntaş na­ţional de-ai noştri s’a esprimat astfel:­­.»Şi să mai îndrăznească încă a afirma, , că va pieri cândva Românul...!« Altcum toată petrecerea a avut un caracter pur românesc lipsind cu de­­sâvîrşire atât ciardaşul şi ori­ce conver­saţie străină, cât şi adoratorii acestora, — ea s’a finit numai la răsăritul soarelui, când apoi am părăsit cu toţii locul de joc ducând cu noi o mulţime de suveniri şi impresiuni plăcute. Copolnoc-Mănăştur, 6 Aug. 1901. Teodor Medan, secretarul com. aranjator. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţiunea nu e responsabilă. Diploma veterinară se câştigă după absolvirea cursului veterinar dela insti­tutul veterinar militar din Viena, sau a academiei veterinare din Budapesta, unde trebue să se depună examenele cerute. Cei­ ce intenționează a fi primiți ca frecventanți în cursul veterinar, au să probeze, că nu au trecut peste etatea de 30 ani, au o conduită foarte bună, că sânt necăsătoriţi, au absolvat 6 clase ale unei şcoale medie (gimnasta, şcoală reală, civilă), sau în lipsa acestora să se supună unui examen de primire, care în fine să se oblige prin un revers, că servesc activ pentru fiecare an petrecut în cursul veterinar câte un an peste obligământul regulat de serviciu. Pentru primirea la institutul vete­rinar militar din Viena este de lipsă cunoştinţa deplină a limbii germane, care în academia veterinară din Budapesta este de lipsă cunoştinţa deplină a limbii maghiare. Faurii veterinari ai armatei comune, cari voesc a frecventa acade­mia veterinară din Budapesta, încă au să cunoască limba germană în acea măsură, care se refere la serviciul de veterinar militar. După absolvirea cur­sului veterinar şi după depunerea exa­­menelor, frecventanţii capătă diplomă de veterinar, când apoi sânt numiţi sub­­veterinari. Subveterinarii aranjează la rang de veterinari, care aceştia la cel de veteri­nari superiori. Voluntarii de un an se denumesc după depunerea examenului de subveterinari în reservă. Veterinarii militari pe lângă obli­­gămintele regulate se pot întrebuinţa şi ca docenţi în şcoalele oficereşti pentru ipologie, ţară în şcoalele suboficerilor pentru instruirea în potcovirea practică. Reghianul. Cariera militară. Medicii veterinari* în nici o carieră n’avem aşa pu­ţini oameni de specialitate, ca la acea­sta, ceea­ ca de altmintrelea este în contrazicere cu ocupaţiunea poporului nostru, eminamente agricol şi ca atare cultivător de animale; prin urmare noi Românii ar trebui să avem din sânul nostru mai mulţi veterinari. O ţeară agricolă numai atunci are viitor, când poporul se pricepe la prăsirea raţională a animalelor, prin urmare noi trebue să ne insuim ca în proporţiune cu prăsi­torii de vite să avem şi veterinari un număr reperat, atât în breasla civilă, cât şi în cea militară. Cu această ocasiune voesc a enu­mera modalităţile, după care pot se-­şi câştige tinerii noştri cunoştinţele nece­sare de specialitate, pe baza cărora pot fi denumiţi ca veterinari militari in ar­mata comună. întregirea veterinarilor militari se întâmplă prin numirea faurilor militari (Kurschmiede) prevăzuţi cu diplomă ve­­terinară de subveterinar militar şi prin trecerea celor din reservă în stare activă 11/24 August­ 1901 JFjfcî ta Iio^]ranie. Tablouri româneşti. La administraţia »Tribunei« se află de vânzare următoarele tablouri, cari fac podoaba ori­cărei case româneşti: Portretul Metropolitului An­dre­i baron de Şaguna . . col. —.40 Portretul Metropolitului Sterca Şuluţiu ...................................» —.40 Portretul profesorului Grego­riu Silași...............................» —.30 Prefectul Avram Iancu în frun­tea oștirii................................ —.40 Portretul II. Sale dlui Dr. D. Radu, episcopul Lugojului » —.30 Catedrala din Blaj . . . . » —.60 Conferenţa naţională dela 1894 » 3.— Românii la Debreţin . . . . » —.60 * Geometrie elementară pentru cl. II. şi III. secundară, de Bogdan G. lonescu, 2 broşuri, Bucureşti, 1901. * „Cultura cânepii şi a inu­lui“, de V. S. Moga, Bucureşti, 1901. * O carte bună, în editura W. Krafft în Sibiiu a apărut »Drepturile şi datorinţele învăţă­torilor confesionali români«, de învăţă­torul P. Conda. Preţul de boltă e de cor. 3.50 Se poate procura dela toate librăriile. Causa nemulţumirii şi conflictului, ce adesea se iveşte între învăţător şi autorităţile şcolare, în cele mai multe caşuri nu e alta decât necunoaşterea drepturilor şi datorinţelor, — atât din partea învăţătorilor, cât şi a autorităţilor şcolare, învăţătorii mai vechi se mai ştiu orienta în unele afaceri pe basa esperienţei, cei noi sânt aproape cu totul neorientaţi asupra datorinţelor, şi mai ales asupra drepturilor, ce le compet. Cartea domnului Conda e menită a pune capăt acestor triste stări de lucruri, dând indigou­rile cele mai de lipsă în toate afacerile ce privesc pe învăţători, pe scaunele şcol. şi pe inspectori de şcoale confesionale. Recomandăm această carte tuturor învăţătorilor conştii de chemarea lor, căci ea nu e iertat să lipsească da pe masa nici învăţător.* ,,Ţiganiada‘, sau »Alexandria ai ţigănească«, o preafrumoasă povestire în 12 cântări şi vî*e-o 5000 de eu­churi, scrisă acum o sută de ani, de preaiscu­­situî îoati Budai Deleanu, car’ acum din nou scoasă şi pe înţeles întocmită de V. O. — Editura librăriei Ciurcu în Braşov. Preţul 45 cf.­­ Pag. 591 In Panteon. Cartea dlui Silvestru Moldovan cu titlul: In Panteon. Mormintele mari­lor noştri bărbaţi de la 1848/9, a cărei apariţie am anunţat-o zilele aceste, cu­prinde 21 de schiţe biografice ale urmă­torilor bărbaţi mari de ai noştri: Simion Balint, G. Bariţiu (cu medalia comemo­rativă bătută de Academia Română la jubileul de 80 ani al lui Bariţiu), S. Băr­­nuţiu, I. Butean, N. Corcheş (învingă­torul dela Fântânele), P. Dobra, V. Fodor, Amos Frânau, Simion Groza (preotul din Rovina), Avram Iancu (cu două portrete), Dionisie P. Marţian, Florian Micaş, Vasilie Moldovan, Andreiu Mu­­răşan (cu casa unde s’a născut), Ale­xandru Papiu Ilarian, Simion Prodan (preot în Măgina şi vice-prefect în pre­fectura lui Iancu), Aron Pumnul, An­dreiu Şaguna, Nicolae Solomon (cu portret), Alexandru St. Şuluţiu, Nicolae Vlăduţ. După aceste schiţe sânt două a­­­nexe, de cuprins valoros: Lista legio­narilor noştri dela 1848/9, cari au luptat cu arma şi ale căror nume se­­ amintesc în scrieri şi documente. La nu­­­­mele legionarilor sânt notiţe despre lupte etc.­­ Al doilea adnex este: Iancu şi Vasvăry, cuprinzând descrierea luptei dela Fântânele şi o tradiţie despre Iancu. Cartea dlui Moldovan ni­ se pre­­sentă foarte drăgălaş şi atrăgător. Ea ne conduce în marele Panteon al Ar­dealului, dela mormânt la mormânt, sco­ţând în relief meritele şi rolul, ce-­l au în trecutul nostru bărbaţii amintiţi şi dând inscripţiile dela morminte. Cartea se află de vânzare la li­brăria noastră şi costă 1 coroană. (Pen­tru România 1 leu 20 bani). Manual de stilistică pentru pl. IV. gimn., prepar., şcoale super, de fete ş. a., precum şi pentru privaţi, de I. F. Negruţiu. Ed. III. Sibiiu. Tip. W. Krafft. Preţul 2 col. 60 bani, şi Stilistica practică sau regule şi exemple pentru tot felul de epistole, pe­­tiţiuni, acte şi documente de I. I. Ne­gruţiu. Ed. III. Sibiiu. Tip. W. Krafft. Preţul 80 bani. Ceea­ ce ridică îndeosebi valoarea manualului sânt împărţirea metodică, priceperea de dascăl încărunţit în munca pe terenul acesta dovedită cu acest pri­­egiu şi exemplele luate tot din scriitorii noştri de seamă. Cartea are aprobarea ministerială şi e introdusă la toate gim­­nasiile noastre, o nouă dovadă, că apa­riţia ei a satisfăcut de la început o nece­sitate adânc simţită.* Romanţe şi cântece de Heine. Traducere in versuri de St. O. Iosif. Bucureşti, edit. libr. H. Steinberg. Pre­ţul 2 lei.* Dicţionar mitologic. Dl can. din Blaj Gavril Pop a scos în tipografia semina­rului archidiecesan primul fascicol din »Dicţionar mitologic, conţinător de di­ferite numiri de persoane şi lucruri din vechea mitologie greacă şi latină«. Fas­cicolul acesta se extinde pe 80 pagini format 8° şi ajunge până la litera D. (Deucalion). Scopul acestui dicţionar mitologic, cum spune însuşi autorul, este a umplă o lacună în literatura română lipsită până acum de un astfel de op. Preţul unui fascicol e de 40 bani (20 cr), şi se află de vânzare la autorul, în Blaj. Poesii de Maria Cunţan. Orăştie, 1901. „Băncile de emisiune şi circu­­­laţiune monetară, în special Banca naţională română«, de A. D. Damianof. — Bucureşti, editura »Nouei Reviste Ro­mâne«. Preţul 1 leu 50 bani. S­coziţi îsa Tibinn« La 23 August n. 1901. Hotel »împăratul Romanilor*: Br. Ehren­berg, administrator din Petroseni ; Essigmann, revisor de pompt din Zombor; Szász, proto-­­ pretor din Aiud ; Singer, inginer din Bielitz;­­ Somogyi, agent din Cluj; Ionescu cu soţia, sub­locotenent din Craiova, Nicola din Timişoara, Christescu, Florian, din Caracăl, Graepel din Craiova, d-na Joel din Budapesta, privatieri; O. Ebergenyi din Turda, G. Ebergenyi din Co­­vasna, Winkler din Abrud­sat, oficiali; Littmann din București, Kluge din Arad, Oblath, Bar­­schik, Rosner, Steiner, din Budapesta, Bettel­heim din Viena, comercianţi. Hotel »Neurihrer» ; Zsiska, comerciant din Aiud ; Georgevich, pleban din Oincu-mare ; Strimbean, Belasca, privatieri din Craiova. Hotel ,Meltzer*; Cheţian din Vorciorova, Opreşanu din Călimăneşti, Tzoncatos din Co­rabia, Popescu din Câneni, Avramescu cu so­ţia din Rîmnic, oficiali; Negrescu din Brăila, Hacsknecht din Roman, comercianţi; Maoism, din Ighiu ; Bărbat din Şerpăiţa, preoţi; David, director şcolar din Sebeşul­ săsesc; Josef, voiajor din B­udapesta , Savicky, student din Varşovia; Walser, cond. de locomot. din Turnu-Severin­; Grüner, forestier din Simand. Hotel :Habermann*­i Crăciun, proprietar din Dostat. Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş, Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pe acţiuni: losif Marschalt

Next